Page 10 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 10
pag. 2 ©RUMUL SOCIALISMULUI NR. .
Producţia fizică la înalt nivel calitativ
Î N Z O O T E H N I E
(Urmare din pag. 1) lui fizic, Ia toate sortimen lui, Io cel puţin 12 miliarde
tele, cît şi în direcţia ridi lei. La I. U. M. P. şi
serie de asemenea produse cării nivelului tehnic şi ca I.P.S.R.U.E.E.M. Petroşani, la In jurul orei 1
misiune dir
va trebui, de anul viitor, să litativ al produselor. „Chimica" şi I.M. Orăştie, la O animale bine îngrijite & producţii narea po
asigurăm în întregime nece Un alt domeniu deosebit „Marmura" şi I.M.M.R. Sime- municipi
sarul din producţia internă şi de important al economiei ria, la I.M.C., I.P.L., I.F.E.T. lejuită di
lucru a
mai ales să se ţină cont că noastre naţionale — poate şi I.L Deva, la U.U.M.R. Criş- rdari de lapte şi carne Nicolae Ce;
pentru cărbune, minereuri, cel mai important la această cior şi în unităţile industriei cretar gene
petrol nu există limită de de oră — îl constituie energia uşoare din judeţ există con . dtilui Con
mân, preşe
păşire a planului. electrică. In asigurarea ţării diţii tehnice şi materiale pen publicii
Realizarea producţiei fizi cu cantităţi sporite de ener tru îndeplinirea prevederilor Munca bine organizată, ordinea Itomânia,
Caraş-Scvcî
ce trebuie să-i preocupe mai gie electrică, energeticienii planului fizic, la toate sor 15.00 Telex
mult şi pe siderurgiştii din de la Mintia şi Paroşeni sînt timentele, ceea ce va deter 15,05 Consultaţii
judeţul nostru. Oţelul „de angajaţi cu toată responsa mina şi realizarea producţii şi disciplina la baza rezultatelor superioare miterea în
Hunedoara", intr-o largă pa bilitatea. La Mintia este ne lor industrială şi marfă. tul superio
letă sortimentală — de la cesar să se urgenteze lucră Organele şi organizaţiile Dacă cu ani în urmă sec condiţii de îngrijire şi hră- tori. Totodată, acţionăm şi 15,30 Emisiune
rile de reparaţie capitală a germană
fier-beton şi pînă la mărci de partid, consiliile oameni torul zootehnic al C.A.P. nire a animalelor, de la cu însămînţări artificiale, 17.25 Tragerea L
pretenţioase pentru construc grupului energetic nr. 1, ur- lor muncii să analizeze cu Băcia era privit ca o „ce- începutul anului am obţi operatoarea Reghina Pop 17,35 La volan
17,50 1 001 de se
ţiile de nave şi de centrale mînd ca marele agregat să toată fermitatea şi responsa nuşăreasă“, acum acest nut 185 de viţei, din 272 dovedind multă conştiin 20.00 Telejurnal
nucleare — este aşteptat zi reintre în funcţiune conform bilitatea situaţia îndeplinirii sector a ajuns să fie mîri- planificaţi pe întregul an. ciozitate. 20.45 Un cîntec
de zi aproape în întreaga angajamentului asumat de planului fizic pe cele cinci dria unităţii. Astfel, faţă Cadrele tehnice şi în Pentru asigurarea nutre dv.
ţară, după cum la fel de so energeticieni - la jumătatea luni care au trecut din an, de 600 bovine planificate pe grijitorii s-au preocupat să ţurilor am pus accentul pe 20,55 Cadran ni'
21,15 Discorama.
acestei luni —, obţinîndu-se acest an, ferma are deja obţină cel puţin 85 de vi
ai cîntecu?
licitată este fonta cenuşie „de o producţie suplimentară de să adopte cele mai eficien îmbunătăţirea structurilor, 21.25 Revista lit
Căian" în industria construc energie electrică şi asigurîn- te măsuri pentru realizarea efectivul depăşit cu 16 a- ţei la 100 de vaci. Vi- dînd prioritate culturii le că Tv.
ţiilor de maşini. Dar şi la du-se condiţiile pentru intra în continuare, lună de lună, nimale. Creşterea efectivu ţelele destinate reproduc guminoaselor. Avem în cul 21.45 Film arti>
aceste produse, atît de ne rea în reparaţie capitală a a producţiei fizice, chiar lui la vaci şi juninci se ţiei sînt îngrijite cu multă tură 30 de ha cu luccrnă, nou la
Premieră >
cesare pentru dezvoltarea e- grupului nr. 4. pentru obţinerea unor pro face numai pe seama pră- atenţie de cooperatoarele 15 ha cu mazăre şi 16 ha 22,40 Telejurnal *
silei proprii, iar la produc
conomică, înregistrăm nerea- Cu insistenţă şi hotărire ducţii suplimentare, iar acolo ţia de lapte marfă, din cu sfeclă, la care se vor
lizări de plan de la înce trebuie acţionat şi în cele unde sînt restanţe să se în planul anual de 2 220 hl C.A.P. BĂCIA adăuga culturile duble de
putul anului. Şi în munca si- lalte unităţi economice din tocmească grafice de recu s-au realizat 1 198 hl, ceea pe mai mult de 100 hec
derurgiştilor noştri, de la Hu judeţ, pentru îndeplinirea sar perare a acestora, îneît ia ce practic înseamnă un a- tare. La această dată avem || ADIO
nedoara şi Căian, care ani cinilor de plan la producţia finele anului toate unităţile vans de două luni faţă de Zamfira Morcozan şi Ana însilozate 400 tone nutre
la rind au obţinut rezultate fizică, sortimentală, şi obţi economice din judeţ să se prevederile la zi. Prin re Albricht, cunoscînd că de ţuri şi depozitate 200 tone BUCUREŞTI )
bune în producţie, se impu nerea unor producţii supli prezinte cu planul realizat — zultatele obţinute, C.A.P. aceasta depinde hotărîtor fînuri. dioprogramVl di
ne un grabnic reviriment, mentare care, pe ansamblul garanţie a încheierii cu suc formarea unei mătei de ca — Consider că saltul în La ordinea zilei
atît în ceea ce priveşte în economiei naţionale trebuie ces a -cincinalului calităţii şi Băcia oferă un exemplu litate, cu potenţial produc registrat în dezvoltarea tură; 7,00 Radio
deplinirea ritmică a planu- să se cifreze, la finele anu- eficienţei economice. demn de urmat. Aici sînt tiv ridicat. în taberele de sectorului zootehnic se da La panoul n de
r
®
inunc'
transpuse cu consecvenţă sei; . furier
în viaţă sarcinile şi indi vară, programul zilnic se toreşte în bună măsură lor; 9,l„ Buleti
caţiile date de secretarul desfăşoară în spirit de or preocupării pentru selecţia 9.05 Răspundeir
general al partidului pri dine şi disciplină. Urmă animalelor — aprecia to rilor; 10,00 Bule
vind îmbunătăţirea radi rind permanent evolu varăşul Traian Cristoi, pri 10.05 Ştiinţa şi
Atlas
folcloric;
cală a activităţii în secto ţia producţiei de lapte, marul comunei. Au fost dul, inima ţări
rul zootehnic. Care sînt am ajuns să livrăm zilnic scoase şi înlocuite din efec de versuri; 11,Oi
ştiri;
Vre;
ll,05
factorii care au stat la ba peste 1 400 1 lapte de la tiv animalele slab produc 11,35 Publicitate
za obţinerii unor rezultate cele 185 vaci aflate în lac- tive, rasa Bălţata româ letin de ştiri; 1
bune în acest sector ? taţie, propunîndu-ne să a- nească reprezentînd acum te pentru toţi t
comoara
Din
— Analizînd temeinic jungem la 1 700 1 în pe peste 70 la sută. Efectivul 12,45 Avanprc
posibilităţile de care dispu rioada viitoare, prin hră- de vaci are o structură de dio-tv. ; 13,00 D
ne-
corespunzătoare,
vîrstă
Student «
15.00
nem — ne spunea tovară nirea suplimentară a ani avînd animale de peste 8 Buletin de ştii
şul Ioan Barbu, preşedin malelor şi introducerea pă- ani. Un rol însemnat în diorefleetor; 16
nă-i
ţara-ntrea
tele unităţii — am stabilit şunatului pe timpul nopţii. îmbunătăţirea activităţilor ce; 16,40 Coorde
mice; 17,00 Bul<
măsuri care să conducă la Evident, hrănirea supli din zootehnie l-au avut şi 17.05 Pentru p
mai buna valorificare a mentară o vom face dife măsurile pentru stabiliza Solişti de muzii
retribui
18.00
îngrijitorilor,
rea
Orele ser
potenţialului zootehnic e- renţiat, în raport de po rea lor după producţii. diojurnal ★ Se
xistent. O atenţie deosebi tenţialul productiv al va Economista fermei, An- lă ★ Protagoni
relor; 22,00 O i
tă am acordat organizării cilor cu lapte. Pentru efec gela Toma, aprecia că exis 23.00 Selecţiuni
tele lui Milloc
întreprinderea „Marmura" Simeria. Aspect de lucru de la una din presele de dale mai bune a reproducţiei şi tuarea montelor, la tabere tă o corelaţie strînsă între 3.00 Non stop
mozalcate. Foto : VIKGIL ONOIU
bazei furajere. Asigurînd avem duşi opt reproducă- eforturile depuse, rezulta
• - • • - « tele obţinute şi cîştigurile
fiecărui îngrijitor de ani
(Urmare din pag. 1) INEtV
male. Dumitru şi Anuţa
Lazăr, spre exemplu, în
nică şi manuală la cartofi,
sfeclă de zahăr şi de furaj, CAMPANIA AGRICOLĂ DE luna aprilie au realizat îm DEY ; Agoi
(Patria);
la porumb, precum şi tra preună un venit de peste I-II Mare (A
Ursa
tamentele de combatere la 8 600 lei, de la loturile pe DOARA : Abb
cartofi. „Intre cei ce s-au care le îngrijesc obţinînd Pădurea nebui
Nicolae Nasta şi Ioan Lă Toate lucrările-executate fa timp şi In cele mai bune condiţii! şi 5 viţei. în luna mai ei Polul Nord perie
evidenţiat, i-aş aminti pe mai mult de 6 400 1 lapte gistul); Un sa
(.
oameni
cătuş, mecanizatori, Maria au obţinut o producţie de structorul) ;
Pîrvu, brigadier, Aurel harnici, sînt unii care stau tele cooperativei. Aşa sînt ca prin mobilizarea tuturor — Avem sarcina — spu lapte cu peste 100 1 mai Calculatorul ; Or
(Unirea)
Lula, Ionel Haţegan şi Acs la taifas în faţa porţilor, marea majoritate şi lor se forţelor noastre şi cu aju nea inginerul şef al C.A.P. mare decît în luna prece Noiembrie); L
Francisc, pensionari de sau privesc cum lucrează datoreşte faptul că am reu torul primit di-n partea — să cultivăm suplimentar dentă. Beniamin Domocoş mortal (Culţi
Bulet
stat, care vin la muncă cu alţii. Astfel de exemple şit să prăşim sfecla de za muncitorilor din întreprin diferite legume pentru a a realizat un venit de 5016 CAN : (Luceafăr
reşti
toată familia, muncitorii nedorite oferă Nicolae Mă- hăr şi furajeră. La cartofi derile oraşului să facem la compensa pierderile provo lei cuveniţi pentru 3 690 1 Imperiul conţi
Cornel Gavriloiu, Viorel glaş, Cornel Ilieş, Gheorghp mai avem de prăşit un timp şi de bună calitate cate de secetă în unele zo lapte şi 3 viţei, iar în luna riile I-II (Mii
Corn
NOASA:
Lupşor, Cornel Radu şi Io- Ivan, Osu Roşea, Vasile hectar, iar la porumb 30 toate lucrările de întreţi ne ale ţării. Analizînd po mai a sporit producţia de toresc); URIC
sif Haţegan, cu familiile. Şerban, Ioan Gherman, ha. Am recoltat trifoiul şi nere la cartofi, sfeclă, po sibilităţile pe care le avem lapte la 3 854 1. La rîndul ta (Retezatul);
La noi, de fapt, toţi cei Gheorghe Vasilovici, Ionel lucerna de pe 15 ha şi am rumb şi legume. Am apli am şi trecut la acţiune. lor, îngrijitorii Silviu Dan- trea domniţei
care locuiesc în sat şi lu Măglaş, Rica Iancu, Anuţa- depozitat 60 tone fin. cat şi tratamentele pen Am pregătit terenul şi a- ciu şi Liviu Morcozan au roşie); ORAŞ']
crează în întreprinderi şi tru combaterea dăunători cum Vasile Amăriucăi şi realizat venituri de peste rin miliardar <
instituţii vin şi muncesc şi Gornea Dan, Fulvia Mă SUPLIMENTAR — lor la cartofi şi am trecut cîteva femei din echipa de 4 800 lei fiecare, iar în xandra şi inf
la C.A.P. — ne-a spus in glaş, Valeria Junie, Maria 10 HA CU LEGUME la recoltarea furajelor. A- la grădină plantează în luna mai au muls fiecare ra); GEOAGIU
ginerul şef Sever Mischie. Georgescu, Aurelia Junie plus mai bine de un hec trăind în /ii*
şi alţii, care n-au prăşit Acţionînd în lumina o- vem oameni harnici pre tar cu ardei, răsadul fiind cîte 3 711 şi respectiv 3 680 1 cultură); HA'
UNII MUNCESC, nici sfecla şi nici cartofii. rientărilor şi sarcinilor cu cum Aurelia Popa, Eugenia produs de noi. în următoa lapte. fericită (Daci.
Toţi au fost sancţionaţi Salcău, Elena Boldor, Ilea Iată cîteva din conside Cinci pentru
ALŢII STAU ŞI PRIVESC prinse în cuvîntările ros na Moise, Lucreţia Gră- rele zile vom pune 3—4
cum prevede legea. Dar se rentele ce stau la baza re LAN : Safari
tite la Consfătuirea de lu mescu, Valeria Planicec şi ha cu castraveţi. în pre
Lucrările de întreţinere pune întrebarea: cine tre cru de la C.C. al P.C.R. alţii. zent pregătim terenul de zultatelor tot mai bune în de cultură); .
a culturilor prăsitoare pu buie să muncească pentru şi la Şedinţa comună a La grădina de legume se pe care am recoltat ridi registrate la C.A.P. Băcia, ne iubeşte şi
teau să fie aproape înche a le asigura hrana de care Consiliului Naţional al Oa muncea cu sîrg la plantat, chile. Mai punem supli unitate unde în acest an şui); ILIA : C
iate şi la C.A.P. Pricaz, au nevoie ? menilor Muncii din Indus udat şi prăşit, la arat şi mentar conopidă de toam se va obţine o producţie lă (Lumina);
dacă toţi locuitorii satului — Avem în sat oameni trie şi Consiliului Naţional pregătirea terenului pen nă, iar după orz punem 2 medie de cel puţin 2 500 1 Cariera mea f
ar fi răspuns la chemări şi harnici, cu simţul răspun al Agriculturii — ne spunea ha cu varză de toamnă şi lapte marfă pe cap de va nerul).
ar fi participat la muncă, derii şi al datoriei — spu preşedintele C.A.P. Orăştie, tru noile culturi legumi 2 ha cu fasole pentru păs că furajată.
în loc să se alinieze celor nea Ioan Barbu, preşedin- Avram Ignat — am reuşit cole. tăi. N. TÎRCOB
Eft!
ZILNIC LA FONDUL
Timpul pr
DE STAT — 1 000 LITRI azi, 3 iunie
va fi caldă,
LAPTE DE VACA riabil. înnoi
centuate se
Activitatea desfăşurată în Crişana,
dea averse io
de colectivul complexu însoţite de d
trice. în re
lui zootehnic Grind pen lui aversele ■
tru buna îngrijire şi fu izolate, mai
deluroasă. V
rajare a animalelor se moderat din
peraturile m
concretizează în creşterea cuprinse într
producţiei de lapte marfă de. iar cele
26 şi 3i de
livrată la fondul de stat.
La munte :
Această unitate a ajuns să
caldă, cu
livreze zilnic 1 000 de litri După-amiaza
verse de plo
lapte marfă. De la înce descărcări e
putul anului şi pînă la va sufla nu
rolog de ser
20 mai s-au livrat în to ccnco).
tal peste 1 000 hl lapte.