Page 101 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 101
M E S A J U L
tovarăşului Nicolae Ceauşescu
adresat Uniunii Scriitorilor din Republica
Socialistă România cu prilejul împlinirii
a 75 de ani de la crearea „Societăţii
Scriitorilor Români“
OBGAM flt COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P C.R
împlinirea a 75 de ani flăcăraţi pentru dreptate împlinirea năzuinţelor şl
SI AL C O N S I L I U L U I P O P U L A R J U D E Ţ E A N de la crearea „Societăţii socială şi unitate naţională aspiraţiilor sale cele mai
Scriitorilor Români" — — a militat pentru unirea înalte. Mulţi scriitori şi
moment cu deosebite sem forţelor scriitoriceşti ’ în oameni de artă s-âu inte
nificaţii pentru viaţa spi vederea promovării unor grat luptei partidului nos
Anul XXXV, nr. 7 973 JOI, 30 IUNIE 1983 4 pogini - 50 bani rituală a ţării — îmi ofe opere literare şi artistice tru comunist şi au acţio
ră plăcutul prilej ca, în strîns legate de istoria nat, alături de clasa noas
numele Comitetului Central eroică a poporului nostru, tră muncitoare, de mase
al Partidului Comunist de viaţa şi aspiraţiile ce le populare, împotriva ex
Român, al Consiliului de lor mulţi, a făuririi unei ploatării şi asupririi, pen
PLENARA COMITETULUI CENTRAL cum şi al meu personal, culturi menite să contri tru progres social, pentru
Stat şi Guvernului, pre
buie la cultivarea unor
dentă şi suverană. Merită
să adresez Uniunii Scriito idealuri nobile, patriotice o patrie liberă, indepen
şi umaniste.
AL PARTIDULUI COMUNIST ROMÂN rilor din Republica Socia Marii scriitori români au subliniat faptul că nume
roşi oameni de litere s-au
România,
listă
tuturor
scriitorilor din patria dat ţării nu numai minu situat pe poziţii ferme în
noastră, un călduros salut nate opere literare, ci s-au lupta antifascistă, pronun-
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae irigaţiilor pe circa 55—60 la sută din revoluţionar, împreună cu manifestat, totodată, activ ţîndu-se şi militind activ
Ceauşescu, secretar general al Partidului suprafaţa arabilă, a lucrărilor de dese cele mai bune urări. şi în viaţa social-politică, împotriva politicii de fas
Comunist Român, preşedintele Republicii cări şi combaterea eroziunii solului. înfiinţarea, la începu făcînd dovada devotamen cizare a ţării, a dictaturii
Socialiste România, miercuri, 29 iunie, 4. Informare cu privire la întîlnirea tul acestui secol, a „So tului lor faţă de patrie antonesciene şi a războiu
au început lucrările Plenarei Comitetului de la Moscova a conducătorilor de partid cietăţii Scriitorilor Ro şi popor, a sentimentelor lui. în anii de după Eli
Central al I’artidului Comunist Român, şi de stat din unele ţări socialiste euro mâni" a marcat un mo de profund patriotism care berarea ţării, acţionînd în
avînd următoarea ordine de zi : pene. ment important în istoria i-a însufleţit. Receptivi deplin consens cu senti
1. Raportul Consiliului de Miniştri cu La plenară participă ca invitaţi prim- culturii româneşti, în dez la problemele majore ale mentele şi interesele între
privire la realizarea Planului naţional secretari ai comitetelor judeţene de voltarea vieţii şi activită epocii, scriitorii au înfă gului popor, scriitorii s-au
unic de dezvoltare economico-socială a partid, cadre de conducere din ministere, ţii literare din patria ţişat în creaţiile lor tra înrolat activ, alături de cla
României pe semestrul I şi măsurile ce instituţii centrale, organizaţii de masă noastră. Continuînd şi am- diţiile glorioase de luptă sa noastră muncitoare, de
trebuie luate pentru îndeplinirea inte şi obşteşti, redactori şefi ai presei cen plificînd bogatele tradiţii ale poporului român pen ţărănime, de intelectuali
grală a planului pe acest an. trale, care nu sînt membri ai C.C. al ale intelectualităţii pro tru apărarea fiinţei naţio tatea română în marea o-
2. Programul privind aplicarea fermă P.C.R. gresiste din ţara noastră, nale, pentru independenţă peră de construcţy’ socia
a principiilor autoconducerii muncitoreşti Participanţii au păstrat un moment de „Societatea Scriitorilor Ro şi realizarea multisecularu listă din România, au
şi autogestiunii, perfecţionarea mecanis reculegere în memoria tovarăşei Elena mâni" —■ în rîndurile că lui ideal al Unirii, pentru participat şi participă ne
mului economico-financiar, a sistemului Ilarisiad, membru al C.C. al I’.C.R., care reia şi-au desfăşurat acti dreptate socială şi naţio mijlocit, aducînd o contri-
de retribuire a muncii şi creşterea retri a încetat din viaţă în intervalul de la vitatea prestigioşi cărtu nală, situîndu-se, prin scri
buţiei în acest cincinal. ultima plenară a Comitetului Central. rari patrioţi, luptători în sul lor, alături de popor în (Continuare în pag. a 3-a)
3. Programul naţional pentru asigura La primul punct al ordinii de zi, ra
rea unor producţii sigure şi stabile prin portul a fost prezentat de tovarăşul SCRISOAREA ADRESATA
creşterea potenţialului productiv al pă- Constantin Dăscălescu, membru al Comite
mTntuliti, nmi buna organizare şi folo tului Politic Executiv al C.C. al P.C.R.,
sire în mod unitar a terenurilor agricole, prim-ministru al guvernului. tovarăşului icote Csaussscu
9
*
a întregii suprafeţe a ţării, realizarea Lucrările plenarei continuă.
de participanţii la adunarea omagială consacrată
sărbătoririi a 71 te ani te ia crearea
; CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ „Societăţii Scriitorilor Români 11
Mult iubite şi stimate rale ale naţiunii, ale po tă, suflul umanist, generos
Suprafeţele destinate culturilor duble—eliberate tovarăşe Nicolae Ceauşescu, porului şi nu rareori le va şi democratic al celor mai
Cu 75 de ani în urmă, insufla şi le va întări de seamă opere şi autori,
scriitorii din România au aspiraţiile, visurile, cute atitudinea şi activitatea lor
de paie, pregătite şi semănate cit mai repede! hotărît .să-şi unească for zanţele, ca parte a lor publică au contribuit la
ţele, interesele şi idealu conştientă şi activă. pătrunderea în conştiinţa
rile şi să se constituie în Preluînd tradiţia de cititorilor a idealurilor u-
In lumina indicaţiilor şi mului acestei lucrări este foarte importante pentru breaslă, întemeind Societa identificare cu simţămin nităţii şi independente na
tele si năzuinţele poporu
ţionale, ale progresu'n so
orientărilor date de tova necesar ca presele deveni cooperatori, mecanizatori şi tea Scriitorilor Români, lui, de respect faţă de is cial, reprezentanţi de
răşul Nicolae Ceauşescu, te libere în unele unităţi specialişti, ce se cer rea- una din primele instituţii torie, in adevărurile ei frunte ai scriitorimii ac-
secretarul general al parti să fie deplasate spre cele Hxate întocmai. Însămînţă- naţionale de acest fel din cele curate, de apărare şi tivînd sub înrîurirea rod
dului, la Consfătuirea de rămase în urmă, pentru a rile insă au debutat ti Europa şi din lume. însăşi îmbogăţire a limbii, doine nică a ideilor socialismu
lucru de la C.C. al P.C.R. se putea crea peste tot mid şi se desfăşoară în fondarea ei a însemnat un lor, baladelor şi letopise lui, a politicii Partidului
din luna mai a.c. şi la front liber pentru pluguri ritm lent. Pînă marţi sea act de conştiinţă şi de înalt
şedinţa comună a Consi şi discuri. ra au fost semănate cu patriotism, de legitimare a ţelor, de împrospătare şi Comunist Român
modernizare, de trăire şi
liului Naţional al Oameni în ce priveşte efectua culturi duble 24 ha Ia scriitorului In ţara în exprimare în contempora Legăturile cu Partidul
lor Muncii din Industrie şi rea arăturilor şi pregătirea C.A.P. Tîmpa, 20 ha la care trăieşte, de răspunde Comunist Român, avangar
Conciliului Naţional al A- terenului în vederea însă- C.A.P. Băcia şi $ase hecta re faţă de societate şi de neitate, scriitorii din Romă da conştientă şi organiza
nia au sporit prin nenu
pr- 'lturii — cooperatorii, mînţării culturilor duble, re Ia C.A.P. Simeria. Con ideile care o însufleţesc. tă a revoluţiei sociale din
nizatorii şi specialiş- realizările diferă mult de siliul unic agroindustrial, Unirea creatorilor de -limbă mărate creaţii de înaltă România, legături de suflet
in unităţile ce aparţin la o unitate la alta. Dacă consiliile populare trebuie şi, literatură din toate pro valoare şi popularitate te şi ideal, s-au întărit şi
zaurul spiritual al poporu
isiliului unic agroindus-, la C.A.P. Băcia s-au pre să ia cele mai eficiente mai mult după eliberarea
ia! Simeria se preocupă gătit pînă marţi seara măsuri pentru a grăbi vinciile româneşti intr-unui lui şi al umanităţii, au ţării, odată cu începerea
cu stăruinţă de însămîn- 30 ha, la C.A.P. Tîmpa s-au eliberarea terenului, ară şi acelaşi for avea să fost părtaşi lâ marile eve marii opere de construire
ţarea culturilor duble pe arat şi discuit doar 10 ha. turile şi semănatul, pen devină un factor major nimente ale epocii, dai a socialismului în Româ
nu numai pentru literatu
terenurile de pe care s-a Cornel Tărăpoancă, ingine tru ca sămînţa să ajungă ra, cultura şi spirituali mâi ales au fost prezenţi nia, rînd scriitorii au de-
recoltat orzul — lucrare rul şef al C.A.P. Rapolt, cît mai repede sub brazdă. şi alături de popor în
încheiată la începutul a- ne spunea : tatea ţării ; ea se va re toate momentele majore
cestei săptămîni. In multe — Balotatul paielor n-a B. TURDEANU vărsa şi în puterile gene ale existenţei sale. Totoda (Continuaie in pag o 4 a)
unităţi. încă în vremea se ţinut pasul cu secerişul, _ o _ o _ o _ e _ o _ e — O — 4 » _ f c j _
cerişului s-a acordat aten astfel că, pînă In prezent,
ţie deosebită eliberării cît a fost arată o suprafaţă în centrul atenţiei —
mai grabnice a terenului de numai 17 ha. In zilele
1
de paie, scoaterii baloţi- următoare însă vom grăbi
lor la marginea tarlalelor ritmul la eliberat, arat şi pregătirea reparaţiei capitale la grupul nr. 4
pentru a putea intra în pregătirea terenului.
acţiune plugurile. Presele La C.A.P. Bobîlna au în seara zilei de 23 iu eentrale, secţiile proprii de Mintia, in timp optim, a detaliaţi, pentru a avea o
de balotat au fost folo nie a.c., cel de al doilea reparaţii ale termocentra statorului generatorului şi imagine de ansamblu asu
site intens — de diminea fost eliberate de paie 12 ha cazan al grupului nr. 1 a lei — au şi început pre de rapiditatea asimilării de pra acestei reparaţii
ţa devreme pînă seara din cele 40 ha ce au fost intrat în funcţiune mai gătirile pentru o altă lu către întreprinderea „Me — Să pornim tot de la
tîrziu — iar plugurile şi cultivate cu orz. Florin devreme decît era plani crare, planificată în lunile talurgica" Iaşi a electrozi lucrările deja cunoscute,
Grecu, inginerul şef al u-
discurile au intrat opera ficat. După ieşirea „blocu august—octombrie — repa lor pentru electrofiltre, deoarece ele au o impor
tiv în brazdă. Aşa se face nităţii, ne spunea că balo lui' din reparaţie capita raţia capitală la blocul preciza inginerul Tiberiu tanţă deosebită în funcţio
1
că, pînă în prezent, la tatul trebuie să-l efectueze lă, acesta produce energie nr. 4. Anţilă, şeful serviciului narea ulterioară a grupu
C.A.P. Simeria, Băcia şi A.E.I. Bobîlna ce va pre electrică la întreaga capa lui. Este vorba de înlocui
TL'npa a fost eliberată a- lua aproape întreaga recol citate. Ce denotă acest lu rea statorului generatoru
pronpe în întregime supra tă de paie. Complexul 'de cru ? în primul rînd că LA TERMOCENTRALA MINTIA lui cu altul, modernizat
faţa de pe care s-a strîns la Bobîlna însă, ocupat cu lucrările s-au desfăşurat în (pentru creşterea siguran
orzul, iar paiele au fost transportul furajelor, nu conformitate cu graficele ţei în exploatare), şi de
duse în oaza furajeră, fiind se prea grăbeşte să elibe de execuţie, iar în al doi Ne-am obişnuit ca de fie programarea şi Urmărirea reparaţia capitală a Wec-
depozitate cu grijă. In reze terenul respectiv. Aşa lea rînd, că reparaţia a care dată să-i întrebăm pc producţiei. în această si Lrofiltrului cazanului 4 B
unele unităţi din consiliul că plugurile nu pot fi fo fost pregătită cu minuţio energeticieni dacă repara tuaţie, putem efectua în (în vederea creşterii efi
unic însă eliberarea tere losite pe toate suprafeţele zitate încă înainte de de ţia capitală poate fi reali paralel lucrările, atît la ge cienţei de filtraj şi pe a-
nului nu a ţinut pasul cu ce trebuie arate şi pregă mararea ei. zată într-un interval de nerator şi turbină, cît şi la ceastă ba/.ă — reducerea
secerişul. Astfel, pînă ieri, tite. ...Dar nu se sfîrşiseră timp mai redus decît cel electrofiltru. Iar în urma poluării zonei). Celelalte
la C.Â.P. Sîntandrei, din în unităţile din Consiliul bine lucrările la primul planificat, dacă, pe această finalizării acestor operaţii, lucrări vizează reparaţiile
90 ha s-au eliberat abia unic agroindustrial Sime grup, că toţi cei care con bază, se poate furniza su putem produce mai repede de la cazane, turbine şi de
20 ha, la C.A.P. Bobîlna ria trebuie semănate în cură la astfel de reparaţii plimentar sistemului ener energie electrică cu unul
doar 12 ha din 30, iar la cultură dublă 665 ha cu capitale la Termocentrala getic, economiei naţionale din cele două cazane ale DORIN CORPADE
C.A.P. Rapolt s-au balotat porumb, 165 ha cu po Mintia — „Energomontaj", energie electrică. grupului.
paiele de pe 17 ha din rumb in amestec cu floa „Energoconslrucţia", „F.ner- — Pornirea în devans a — Aţi amintit aici cî-
cele 65 ha ce trebuie eli rea soarelui şi 90 ha cu goreparaţii“, Şantierul de grupului nr. 4 este condi teva dintre lucrările ce Ie
berate. Pentru grăbirea rit legume. Iată, deci, sarcini cor strucţi i-mon ta je eleclro- ţionată de ajungerea la solicită grupul. Am dori să (Continuare în pag. a 2-a)
