Page 102 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 102
pag 2 DRUMUL SOCIALISMUL
Î N Z O O T E H N I E Adevăraţii gospodari ai oraşului
Undeva, intre două, dolf Misek, losil Rac oiţa, care pentru autoturisme şi 1J
© animale bine îngrijite ® producţii blocuri din jurul cărora Caro! Dvorak şi alţi gos continuăm amenajarea spa 11,11-
constructorul abia şi-a strins podari asemenea lor, sini ţiilor verzi. In apropiere 11.35 Fii
uneltele, ieri se afla încă mereu animaţi de dorinţa mai avem să definitivăm du
p nîari de lapte şi carne o zonă sterilă, dezordona de a imbogăţi şi Înfrumu baza sportivă a şcolii ge 12,25 Tr,
xai
tă. Astăzi, mica întindere seţa mediul in care locu nerale nr. 6. 12.35 ,
este amenajată, devenind iesc şi trăiesc. Un punct de interes, 1G,0" r
La consiliul popular oră
Potenţialul fermei-tot mai bine valorificat un spaţiu odihnitor, recon şenesc, tovarăşul Frhederich unde sint concentrate une lG,t
strada
fortant.
Aici,
pe
ori însemnate forţe gospo
Trandafirilor, dincolo, pe Daradics, vicepreşedinte al dăreşti, îl constituie Brăiţa. 16,3
17,5)
Arinilor şi Orhideelor, pe comitetului executiv, ne-a Pe calea Brâu a început
Ferma de stat nr. 6 an, ferma are acum 730 culturi valoroase, cum sînt strada Bărbăteni, cindva o pus in temă cu principalele lărgirea drumului, iar la 20,0!
20,20
Orăştie a I.A.S. Simeria animale. lucerna şi mazărea. arteră prăfuită de circu preocupări ale tuturor gos baza de agrement a fost ta,
obţine rezultate tot mai Important este ca odată în fermă lucrează mun laţia intensă a autovehicu podarilor din localitate. lărgită albia plrîului, se lu vi-
bune in privinţa valori cu realizarea efectivului, citori harnici, între care lelor, pe actuala arteră In noul centru civic, cu crează la consolidarea di
ficării potenţialului zooteh întreg personalul fermei îngrijitorii de animale sprijinul unui mare număr gului in spatele căruia va
nic de care dispune. Edi să acţioneze cu perseve Maria Mitu, Maria Olah, principală, cu 4 benzi de de cetăţeni, intensificăm prinde contur o Irum
ficator în acest sens este renţă pentru creşterea pro Elena Bărbuleasa, Maria circulaţie, bulevardul Păcii, sistematizarea pe verticală, oglindă de apă. Pentu
saltul înregistrat la pro ducţiei de lapte marfă, Hărăstăşan, Ion Baciu, Ro- in multe alte locuri din
noul oraş Lupeni, o mină
ducţia de lapte marfă — ţinînd seama de necesi zalia Floţegan şi alţii ofe de bun gospodar dovedeş
indicator sintetic care ex tatea recuperării restanţei ră exemple demne de ur te mereu că această aşe ORAŞUL CUM LE
primă eficienţa întregii acumulate în lunile de mat. Acţionînd cu întrea zare nu duce lipsă de ini CARTIERUL NOSTRU GOSPO
activităţi desfăşurate în a- iarnă la onorarea sarcini ga răspundere, în spirit ţiative gospodăreşti. Se ştie DĂRIM 1
cest sector. Intr-o perioadă lor din programul de auto- de ordine şi disciplină, pen că, din raţiuni economice, BLOCUL
relativ scurtă s-a reuşit conducere şi autoaprovizio- tru valorificarea deplină a
ca producţia livrată la nare teritorială. potenţialului productiv al pentru valorificarea rezer amenajările de spaţii verzi maiori, sint in lucru două
velor de cărbune cantona
fondul de stat să fie du Datorită preocupării pen animalelor pe perioada în te in zona „pilier", cu şi terenuri de joacă pentru terenuri de sport, pentru Bucur
blată, în prima decadă a tru gospodărirea cu chib treţinerii acestora în ta doi-trei ani in urmă a În copii. Bulevardul se află volei şi baschet... dioprogn
lunii iunie a.c., livrările zil zuinţă a resurselor de nu berele de vară, lucrătorii ceput strămutarea oraşului. intr-un stadiu destul de a- In acest an, prin acţiuni La ordin
tur ' ■ ; 7,(
nice ridicîndu-se la peste treţuri, din perioada de fermei îşi vor amplifica a- Foarte multe familii au fă vansat. La parterul blocu patriotice au fost realizate La pani
2 0001 lapte, ceea ce în stabulaţie trecută fermei portul la transpunerea in cut cu acest prilej un pas lui nr. 5 urgentăm lucrări lucrări gospodăreşti in va muncii;
seamnă dublarea cantită i-au rămas în stoc însem practică a dezideratelor important spre confort, tre- le la viitoarele spaţii co loare de peste 26 milioane 3,10 Cui
9,00 B--'-
ţ i i predate comparativ cu nate cantităţi de furaje. majore formulate de secre cind de la modestele con merciale, care vor fi date lei. Oamenii muncesc cu
preluările din lunile an Pentru asigurarea necesa tarul general al partidului, in folosinţă la 30 iulie. In multă pasiun'
terioare. rului de consum în iarna tovarăşul Nicolae Ceauşescu, diţii de viaţă oferite de că această zonă, am început rea blocurilor
suţele mici, „de colonie",
Şeful fermei ing. Eugen viitoare s-au cultivat, în la Consfătuirea de lucru la apartamentele cu două amenajarea unui frumos noi, modeme,
de la C.C. al P.C.R. şi la
rea unui spe
parc, situat intre cele două
Lăzărescu aprecia că exis vederea producerii sorti şedinţa comună a Consi sau cu trei camere, situa poduri peste Jiu. Ne preo îngrijirea tron
tă posibilităţi, ca în con mentului de suculente, 40 liului Naţional al Oameni te in blocuri luminoase, cu cupăm, de asemenea, de menea preocu,
tinuare, să sporească pro de hectare cu sfeclă şi lor Muncii din Industrie terminarea lucrărilor la te-
ducţia de lapte marfă pe gulii. De asemenea, sînt şi Consiliului Naţional al multe spaţii comerciale in '•JI de sport al şcolii ge- înainte, in fostv
măsură ce va creşte nu cultivate 238 hectare cu Agriculturii, in vederea apropiere. Strămutarea a r -ale nr. 5. dar aici, intr-un o
ridicat numeroase problem
dern, ele devin ch
mărul fătărilor. Ferma porumb pentru siloz la creşterii contribuţiei lucră gospodăreşti. Şi, după cun. văzut, tovarăşe vi- datorire civică. E
dispune de un nucleu de care se adaugă alte peste torilor ogoarelor la ridir se vede, pentru cei mai 'edinte, că şi in cen mai sint şi unii or
animale din rasa Ilolştein, 100 hectare ce se însămîn- carea calităţii muncii şi mulţi dintre locuitori, mu trul vechi se mai execută grijesc bunurile de
cu potenţial productiv ri ţează cu porumb în cul vieţii întregului nostru taţiile petrecute nu au di unele lucrări... neliciază. Cei m
dicat. Din cele 800 bovine, tură dublă. Necesarul de popor. minuat ci, au amplificat - Şi aici, trebuie să ter insă, pot li inii
cît prevede planul pe acest proteină se asigură din NICOLAE TiRCOB iniţiativele prin care oame minăm noua variantă a D.N. te ori, in tlm
nii vin in intimpinarea ce 66 A, respectiv intersecţiile executarea u. ,ji-
rinţelor urbanistice impuse cu străzile 1 Mai, 6 Au mare valoare
Mobilizare mai puternică la cositul, de noile condiţii in care gust, Victoria. Am lăcut o IO/»'
trăiesc, loan Oprişa, Ru-
mică, dar foarte utilă par
strîngerea şi depozitarea nutreţurilor!
Pînă în prezent în uni necoopcra ti vizate — Vica, depozitat decît 20 tone fu Livrări Pregătirea reparaţiei capitale
tăţile agricole din Consiliul Boiu de Sus, Cărmăzăneşti raje. O mare cantitate de
unic agroindustrial Ilia s-au şi Cîmpuri de Sus. în frun nutreţuri — 30 tone — se la grupul nr. 4
iasilozat la C.A.P. Ilia — tea acestei acţiuni se si află încă în brazde în cîmp. («’ I tal >
i80 tone, C.A.P. Dobra — tuează Loghin Bretotean, Nicolae Manga, Ionică Ma suplimentare (Urmare din pag 1) preciza că pregătirea repa al. alt’
‘>00 tone, C.A.P. Lăpuşnic Virgil Andrica, Teofil Igna rin, Manole Jeler şi alţii raţiei la grupul nr. 4 a în Ht
- 5G1 tone, A.E.I. Ilia — şi alţii din satele amintite. au transportat deja finul la instalaţiile auxiliare ale ceput cu o lună în urmă, rii'
mo. . lv „
! tlOO tone şi A.E.I. Grind C.A.P. BURJUC are pre recoltat de pe suprafeţele la fondul acestora. prin asamblarea la sol a spaţiu
- 2 300 tone furaje. în văzut să asigure în acest repartizate, dar sînt mulţi — Am sesizat că la gru canalelor de gaze arse, iar Cele n.
toate unităţile agricole s-a an 707 tone fin, 2 241 tone cooperatori care n-au fă pul nr. 1 au contribuit mai inginerul Adrian Rovinaru, cu Stan
La cap..
efectuat prima coasă la suculente şi 160 tone frun cut acest lucru. Conduce multe unităţi economice. şeful celuilalt şantier, ne-a brii); LLi
trifoi şi lucernă, în aceste zare. Pînă acum, în baza rea cooperativei — preşe de stat Vrem să cunoaştem cum spus că pînă ’ lu ma (Culţi)
zile aflîndu-se în plină des furajeră au fost depozitate dinte loan Bindea, inginer sînt pregătite lucrările la nii iunie te Plecăr
ii»-.
făşurare recoltarea, strîn- doar 13 tone fîn provenit şef Li liana Grişan — tre grupul nr. 4. pregătiri' ' , >ara- din uz
sul, transportul şi depozi buie să urgenteze transpor Lucrătorii fermei zoo — Din analizele efectua ţie. Ani iv , ~i\
tarea finului. tul şi depozitarea furajelor. tehnice a C.A.P. Ilărău, te au rezultat unele pro Mintia sînt a£(gu.
C.A.P, GURASADA dis RAID IN COMUNELE C.A.P. ZAM trebuie să-şi bleme care privesc asigu în prezent cuplajele
pune de 42 hectare culti GURASADA, BURJUC asigure 316 tone fînuri, 268 datorită bunei îngrijiri şi rarea cu piese de schimb, toarele ventilatoarele-
vate cu lucernă şi trifoi. SI ZAM tone suculente şi 210 tone furajări a animalelor în ca de exemplu preîncălzi- tru gaze arse, pi—
La ora actuală, coasa 1 este frunzare. în depozitele de taberele de vară, au torii de aer de la cazan, zdrobire pentru coi
efectuată pe întreaga su furaje se află strînse 20 reuşit să îndeplinească arborii de moară, lanţurile re, trei lanţuri
prafaţă, iar în aceste zile din lolium şi s-au adunat tone fîn şi 26 tone frun de transportoare, unele cu transportoarele de
se lucrează intens — atît două tone frunzare (7 !). zare. Eva Nicoară, vicepre înainte de termen sarci plaje la pompele de ulei (din opt) şi că mai m
cu mijloace mecanice, cît Asta deoarece conducerea şedinte al biroului execu nile de livrare la lapte (toate sînt în execuţie la 60 la sută din nece.-
şi cu atelaje — la trans cooperativei n-a luat mă tiv al consiliului popular, către fondul de stat pe „Energoreparaţii" Bucu de canale pentru ga/,
portul şi depozitarea recol suri pentru organizarea de preciza că s-au cosit 60 ha primul semestru al anu reşti). Noi am cerut între arse a sosit în şantier (p
tei. La brigada din satul acţiuni de masă la cositul din cele 167 ha fineţe na lui. Astfel, faţă de 520 hl prinderii respective să ur nă la finele lunii iunie,
Gothatea, unde se află a- fîneţelor naturale şi Ia al turale, dar majoritatea fi lapte de vacă s-au livrat, genteze execuţia lor, pen furnizorul va livra 95 la r.r.x.
dăposturi pentru vacile cu cătuirea de frunzare. în nului se află în brazde sau tru asigurarea la termen a sută din totalul de canale). ITT A. î /
C A!
lapte, pînă joi seara au grădini şi livezi, in lunca stoguri, în cîmp. Cu toate pînă acum, 650 hl. In pieselor de schimb. La re După cele prezentate aici,
fost depozitate in clăi pes Mureşului — ineepînd de eforturile depuse, rezulta prezent se predau zilnic centul comandament (21 dar mai ales după stadiul
te 75 tone trifoi. Brigadie Ia Cîmpuri-Surduc şi pînă tele sînt departe de a fi aproape 800 hl lapte mar iunie a.c.), executantul a lucrărilor de pregătire, se
rul Octavian Nicula ne la Zam cît ţine hotarul co mulţumitoare. Se impune fă. între cei care au adus prezentat graficul de livra poate spune că reparaţia
spunea : munei — iarba este numai ca, atît primăria cît şi con o contribuţie deosebită Ia re a pieselor şi, credem de la grupul nr. 4 va de
— La strînsul şi trans bună de cosit, dar cosaşii ducerea cooperativei, spri noi, îl va respecta. curge normal, că nu se vor Rozuitt»
portul furajelor lucrăm cu n-au ieşit decît ici-colo jinite mai activ de unităţi obţinerea acestui succes Ponderea lucrărilor o vor ivi probleme de nerezolvat 3'
o echipă alcătuită din 15 cîte unul. Consiliul popu le economice de pe raza în întrecerea socialistă se deţine două şantiere — „E- şi că energeticienii vor Ex. l-a .
oameni şi cu şase atelaje, lar de ce nu întreprinde comunei să urgenteze cosi află Victoria Toldea, Ma nergomontaj şi cbl de con- reuşi să pornească în avans G, 4.
11
iar la clădirea clăilor avem acţiuni energice pentru tul şi transportul finului, ria Raţ, Elisabeta Ciocan, strucţii-montaj electrocen- şi acest „bloc“ generator E.V. a Ii
oameni pricepuţi în aceas mobilizarea tuturor locui precum şi realizarea sarci Gheorghe loan, loan Ra- trale. Inginerul şef al Gru de forţă şi lumină, aşa 42, 5, 40.
tă treabă printre care Du torilor satelor la strînsul nilor la frunzare. pului de şantiere „Energo- cum au procedat cu ce Fond tota
mitru Ilerţu, loan Nicula, si depozitarea furajelor? NICOLAE BADIU eheş şi alţii. montaj", Traian Gaură, lelalte trei. l 103 181 lei.
Alexe Moisin, Andronic C.A.P. SÂLCIVA nu a TRAIAN BONDOR 1 103 101 lei,
port : 270
Gornboş şi alţii.
— A început şi se des Economii de energie electrică
făşoară în ritm tot mai in
tens şi cositul fîneţclor na
turale pe cele 192 ha — Colectivul de oameni sumurilor specifice, ener
Timpul
ne spunea Eufimia Nicula, ai muncii de la atelierul geticienii de la C.E.T.-2 azi, 30 iunie j
preşedinta cooperativei a- C.E.T.-2 din C.S. Hune au economisit de Ia înce va fi răcorc
gricole. Avem zilnic la coa doara se preocupă intens, putul anului 4 950 000 ral instabilă
să în jur de 60 de oameni, kWh energie electrică. mult noros.
vor
între care îi amintesc pe ca odată cu asigurarea Printre cei care şi-au a- care aversă, a'
de
Vaier Dehel, Petru Prun- necesarului de energie c- dus o contribuţie sub de descărcăr
dan, Octavian Buştea, Vir- lectrică şi termică în sec stanţială la rezultatele a- tul va suf
gil Manş, Gheorghe Costea, ţiile productive ale com mintite, se numără comu unele la inte
pînă
5
Avram Negiilă, Eugen Cos binatului, să realizeze cît niştii Titus Dănilă, Gheor sectorul nor
ta şi alţii. Pînă acum am mai multe economii la ghe Munteanu, Octavian turile minir
între
prinse
recoltat o suprafaţă de a- iar cele m;
proape 40 ha. Concomitent, capitolul respectiv. Ast Radu, Trandafir Igna, Ilie şi 23 de gr
La
au fost făcute 85 tone fel, prin utilizarea la pa Pădureanu, Gheorghe Ra- instabil» mun*''
frunzare. Merită evidenţiat rametri optimi a agrega lu şi loan Bumbac. (Va- rar norc
faptul că organul local al selor de
puterii şi administraţiei de telor din dotare şi redu sile Grigoraş, corespon de descăr*
(Meteorolog
stat sprijină unitatea în cerea Ia maximum a con dent). Oana Dorel)
C.A.P. Teiu. imediat după combine au-intrat în acţiune presele de balotat, ceea ce
făcutul frunzarelor, mobi- permite unităţii să-şi asigure f u rajel& grosiere pentru perioada de iarnă.
lizînd si locuitorii satelor