Page 13 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 13
««1*1» Ja«. »■«•* fcn - iv ;-
SÂlA LICTURA Vizita de lucru a tovarăşului
© Nicolae Ceauşescu
S O C I A L I S M U L Nicolae Ceauşescu, Partidului un salut călduros şi cele fierului vechi şi în special
a în judeţul reşiţeni cesare pentru Car
pregătirea
sat
siderurgiştilor
Vineri, 3 iunie, tovarăşul
secre
a şpanului.
mai bune urări. în cen
tar
general
al
Secretarul
Comunist Român, preşedin
analizat
a-
probleme
în
esenţiale,
tele Republicii Socialiste trul analizei s-au ale aflat partidului a general al
ministrul
continuare,
cu
ORGAN AL COMITETULUI JUDETEAM HUNEDOARA România, împreună cu to cestei mari unităţi indus de resort şi conducerea
contribuţi
triale,
sporirea
varăşa Elena Ceauşescu, a
S I ) A L C O M S I I I U L U I U L A R J U D E T E A M continuat vizita în judeţul ei Reşiţei la creşterea pro centralei, obiectivele pre
Caraş-Severin. ducţiei de metal a ţării văzute în programul de
Prima parte a zilei a fost pentru satisfacerea necesi dezvoltare a combinatului
consacrată vizitării unor tăţilor interne, cît şi a ex indicînd să fie luate cele
Anul XXXV, nr. 7 951 S1MBATĂ, 4 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani mari obiective induştriale portului. Gazdele rapor mai eficiente măsuri în ve
din Reşiţa, puternică cita tează că indicaţiile date derea desfăşurării în bune
delă muncitorească, veche de secretarul general al condiţii şi finalizării într-un
ÎN LUMINA CUVÎNTĂRII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU vatră a siderurgiei româ partidului cu prilejul vizi timp scurt a acestor lucrări
neşti. tei anterioare au fost de investiţii.
v
a r ă ş u
o
T
transpuse
l
Nicolae
de
cadrul
în
dialogului
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R. lucru al tovarăşului Nicolae terminînd în practică, de- Ceauşescu a cerut conduce
diversificarea
siderurgiştii
DIN 26-27 MAI A.C. Ceauşescu cu de maşini producţiei şi ridicarea cali rii combinatului, specia
eficienţei
tăţii
liştilor, ca lucrările de mo
a
acesteia,
constructorii
şi
reşiţeni, cu minerii din întregii activităţi. Aproape dernizare a oţelăriei să fie
Producţia pentru export - onorată Anina, cu reprezentanţi ai 90 la sută din totalul pro astfel organizate îneît pe
durată să nu fie
această
organelor locale de partid
ducţiei de oţel a combina
în nici un fel influenţată
tului reşiţean o deţin în
şi de stat, ai unor minis
tere, s-a analizat modul în prezent mărcile de oţel desfăşurarea normală a
exemolar, ia înalt nivel competitiv care se acţionează pentru aliat. informează, tot producţiei. l Nicolae
T
o
a r ă ş u
v
Gazdele
Con
înfăptuirea
hotărîrilor
Elena
gresului al Xll-lea şi Con
____________ & ferinţei Naţionale ale parti odată, în despre preocupările Ceauşescu, tovarăşa invitaţi
sînt
Ceauşescu
lor
recuperării
direcţia
nu iau operativ şi în canti dului, pentru realizarea pre materialelor refolosibile. în continuare să viziteze
„O atenţie deosebită trebuie acordată pro tăţi corespunzătoare drumul vederilor de plan pe acest Anul viitor va fi pusă în oţelăria combinatului.
ducţiei de export, luînd toate măsurije pentru pieţelor externe tocmai pen an şi pe întregul cincinal. funcţiune o instalaţie în Secretarul general al
tru că nu se iau peste tot
a se da prioritate - aşa cum este stabilit - rea măsuri energice de organi ţa Vizita în municipiul Reşi măsură să asigure recupe partidului s-a oprit la cup
din
a
la
zgura
început
torul Martin nr. 4, unde a
marele
rarea
metalului
lizării producţiei de export în întregime, atît în zare şi urmărire zilnică a combinat siderurgic. Sosi rezultată în procesul de urmărit procesul de ela
clearing, cît şi în devize convertibile '. producţiei pentru export, de rea tovarăşului Nicolae elaborare a oţelului. borare a unei şarje de oţel
7
livrare operativă către be
v
o
T
a r ă ş u
Nicolae
l
NICOLAE CEAUŞESCU neficiari. Ceauşescu, a tovarăşei Elena Ceauşescu, referindu-se la aliat. Aici, au fost ana
lizate măsurile ce se impun
Ceauşescu în străvechea ce
Alte întreprinderi fac ex tate de oţel a fost saluta însemnătatea pregătirii fie pentru desfăşurarea în cele
Actuala conjunctură econo Industrie şi Consiliului Naţio port indirect, cooperînd cu tă cu deosebită satisfacţie rului vechi pentru reduce mai bune condiţii a mo
mică internaţională, genera nal al Agriculturii. „In con unităţi care finalizează pro de colectivul de furnalişti, rea duratei de elaborare a dernizării oţelăriei. Tova
tă de criza tot mal accen formitate cu atribuţiile largi dusele. Şi aici însă coopera oţelari, laminatori, cocsari. şarjei de oţel, a indicat răşul Nicolae Ceauşescu a
tuată de materii prime şi de de care dispune, sublinia se rea nu se realizează întot Răspunzînd acestei pri să fie accelerat programul indicat să fie stabilite căi-
creşterea preţurilor acesto cretarul general al partidului, deauna triăinic, în timp util, miri entuziaste, tovarăşul de dotare a tuturor uni
ra impune şi pentru ţara fiecare întreprindere trebuie materiile prime nu se li Nicolae Ceauşescu a adre tăţilor cu instalaţiile ne (Continuare in pag. o 4-a)
noastră măsuri energice de să acţioneze pentru a-şi a- vrează la termen colaborato
organizare a producţiei, in sigura contractele şi tot ce rilor, ceea ce determină, de Marea adunare populară din municipiul Reşiţa
cit să limităm importurile, este necesar în vederea rea asemenea, onorarea cu în-
dar în acelaşi timp să ex lizării exportului — şi să nu tîrziere a contractelor. Sînt Vizita de lucru a tovară noştinţa pentru activitatea prim-secretar al Comitetu
tindem aria exportului, pen aştepte ca altcineva să facă şi situaţii cînd pregătirea şului Nicolae Ceauşescu în neobosită consacrată înflo lui judeţean Caraş-Severin
tru echilibrarea balanţei pentru ea această activitate". fabricaţiei nu se face la judeţul Caraş-Severin, ase ririi României socialiste, al P.C.R.
de plăţi şi asigurarea valu Recomandarea vizează şi vreme. menea celorlalte întîlniri creşterii prestigiului ei în Au mai luat cuvîntul to
tei necesară acoperirii im colectivele din unităţile eco Referindu-se la un alt as ale secretarului general al lume, pentru eforturile varăşii Constantin Savu,
porturilor de care avem nomice ale judeţului nostru, pect — poate cel mai impor partidului cu oamenii mun pe care le depun pentru director la Combinatul si
absolută nevoie. Această sar care au sarcini la export, tant, care asigură reuşita cii din oraşele şi satele salvgardarea păcii, pentru derurgic Reşiţa, Gheorghe
cină rezidă cu claritate din exportului nostru — nivelul ţării, s-a încheiat printr-o crearea unor noi relaţii Ciorman, director general
pentru că, exceptînd Combi
documentele Conferinţei Na natul siderurgic Hunedoara tehnic şi competitiv al pro mare adunare populară, internaţionale mai drepte al Direcţiei generale a agri
ţionale a partidului, fiind duselor — tovarăşul Nicolae care a avut loc în Piaţa şi mai echitabile. culturii şi industriei ali
subliniată din nou, cu preg şi alte citeva unităţi, unele Ceauşescu, secretarul general 1 Decembrie 1918 din mu Piaţa centrală a oraşului mentare, Ioan Ludovili
nanţă, de tovarăşul Nicolae întreprinderi cu producţie nicipiul Reşiţa. Cei peste este împodobită sărbăto Sterianko, maistru ia Gru
al partidului, sublinia la 70 000 participanţi — mun reşte cu drapelele statu pul de şantiere energomon-
Ceauşescu, la Consfătuirea pentru export au restanţe la
Consfătuirea de lucru de la citori, ţărani, intelectuali, lui şi partidului. taj Anina, Grigore Tănasă,
de lucru de la C.C. al P.C.R. planul pe cinci luni. Pro elevi, tineri şi vîrstnici, Apariţia tovarăşului secretar al Comitetului de
C.C. al P.C.R. din 26-27 mai
pe probleme ale industriei şi duse cu „trecere" la export, femei şi bărbaţi, români, Nicolae Ceauşescu şi a to partid de la întreprinderea
a.c. : „ ...în fiecare întreprin
agriculturii şi la Şedinţa cum sînt lemnul şi mobilie germani, sîrbi şi de alte na varăşei Elena Ceauşescu la de construcţii de maşini
dere, în fiecare judeţ să se ţionalităţi, ce trăiesc şi balconul sediului Comite Reşiţa, Cornelia Bagiu,
comună a Consiliului Naţio rul din lemn, marmura şi muncesc înfrăţiţi pe aceste tului judeţean de partid profesoară, secretar al or
nal al Oamenilor muncii din articolele industriei uşoare (Continuare in pag. a 3-a) meleaguri româneşti — au este întîmpinată cu aplau ganizaţiei de partid de la
venit să salute pe tovară ze însufleţite, cu vii şi Liceul industrial nr. 2 Re
şul Nicolae Ceauşescu, pe îndelungi ovaţii. şiţa şi Ioan Ştefănescu,
tovarăşa Elena Ceauşescu, Adunarea a fost deschisă
cu toată dragostea şi recu de tovarăşul Ilie Matei, (Continuare in pag. a 4-a)
CAMPANIA AGRICOLĂ Di VÂRĂ
Dezvoltarea impetuoasă a mijloacelor fixe
în toate unităţile agricole-acţiuni hotărîte
loacelor de producţie a în
semnat de atunci încoace
un continuu şi creator e- pentru mobilizarea oamenilor şi efectuarea
fort de dezvoltare şi mo
dernizare a lor, de întărire lucrărilor de întreţinere a culturilor I
a avuţiei naţionale. Efortul
în unităţile Consiliului rîte şi, printr-o mobilizare rumb, castraveţi şi plante
creator a însemnat muncă Unic agroindustrial Geoa-
eliberată de exploatare, giu se depun eforturi sus masivă de forţe la munca medicinale ale acestor uni
cîmpului, au reuşit să exe
tăţi agricole au fost pră
muncă făcută în numele ţinute pentru realizarea în cute la timp şi în bune şite mecanic şi manual, au
viitorului şi al bunăstării cele mai bune condiţii şi condiţii agrotehnice lucră
generale şi tocmai de aceea în timp optim a tuturor rile de întreţinere a cultu N. BADIU
lucrărilor agricole din a- rilor agricole. Toate cul GH. PAVEL
făcută cu dragoste şi con
ceastă perioadă. în cîmp, turile de cartofi, sfeclă,
vingere. Şi, nu o dată, a la prăşitul culturilor, lu fasole pentru boabe, po (Continuare în pag. a 2-a)
însemnat sacrificii pentru că crează zi de zi zeci şi
orice zidire nouă cere sa sute de oameni. însoţiţi
crificii. de preşedintele consiliului
Se vor implini curînd 35 în mîinile sale puterea po O primă „inventariere" a unic agroindustrial, tovară
şul Aurel Doboş, am tre
de ani de Ia înfăptuirea, litică, propriile sale destine. mijloacelor fixe pe care ni
cut prin mai multe unităţi
sub conducerea Partidului Fabrici, uzine, mine pînă le-am creat de atunci în de unde am consemnat
Comunist Român, a actu atunci proprietatea unor coace, făcută aşa cum o cele mai semnificative fap
lui politic de importanţă is grupări de interese străine prezintă şi graficul alăturat, te de muncă şi realizări.
torică, menit să ducă la intereselor poporului, şi nu arată că totalul mijloace ÎN FRUNTE —
instaurarea orinduirii so o dată străine acestui pâ- lor fixe create în economia COOPERATORII DIN
cialiste în România - na mînt românesc, au trecut în judeţului Hunedoara însu ROMOS, VAIDEI ŞI
ţionalizarea principalelor proprietatea poporului. Se mau în 1972 valori de or CIGMĂU
mijloace de producţie. S-a năşteau în felul acesta noi dinul zecilor de miliarde.
a-
unităţilor
Conducerile
petrecut la 11 iunie 1948 le relaţii de proprietate, re Era un drum enorm par- gricole socialiste din Ro-
din voinţa şi cu participa laţiile socialiste. mos, Vaidei şi Cigmău,
rea poporului, care luase Intrarea în stăpînirea mij- (Continuare tn pag. a 2-a) avînd sprijinul organelor Aspect tle la însilozarea furajelor la Complexul zooteh
locale de partid şi de stat, nic Grind, unitate unde s-au depozitat în silozuri peste 2 000
au întreprins acţiuni hotă tone de nutreţ.