Page 14 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Recuperarea restanţelor, ritmicitatea în extracţia de Cinstire hărniciei

cărbune—imperative ale fiecărei zile de muncă la mina Uricani Ieri, după amiază, a avut asemenea, a fost pus în
la
Rapolt,
funcţiune un complex zoo­
festivita­
loc,
tea înmînării Ordinului tehnic intercooperatist cu ţ.4,00 Cultivar<
Muncii clasa a Il-a, con­ un efectiv de 1 400 bovine teraturii
la lucrările de deschideri pilieri. Apoi, în prima de­ ferit prin Decret preziden­ şi s-au realizat ample lu­ şcoală
„Trebuie să acţionăm în domeniul industriei există un plus de 50 de cadă din această lună va ţial, pentru ocuparea locu­ crări pentru modernizarea 11.30 Film s<
clin Atlai
de cărbune pentru a asigura realizarea în în­ metri liniari, care se da­ produce un nou abataj lui II pe ţară în întrece­ sectorului zootehnic. în a- 12.00 Ora de
12.45 Noi în f
I,
la
tregime a planului - şi avem toate condiţiile să torează atît micii mecani­ frontal în de prima sectorul va rea socialistă dintre con­ celaşi timp, a sporit cu 13.00 La sfirşi
zări cît şi oamenilor din
etapă
care
vo­
milion
obţinem cbiar o producţie suplimentară de căr­ brigăzile respective. Iar da o producţie zilnică de siliile populare pe anul peste un desfacerilor lei către 18.15 nă (I)
lumul
Reportaj
bune. Dar se impune să acordăm o atenţie mai maistrul Petre Bucurescu, 200 de tone, iar în a doua, 1982. La festivitate au luat populaţie, comparativ cu bumul u
ţărani
cooperatori,
parte
mare producţiei de cărbune cocsificabil". de la sectorul V, sector ce spre sfîrşitul lunii iunie, mecanizatori, alţi locuitori realizările anului anterior, 18.30 Săptămîi
18.45 1 001 de
asigură transportul pe ver­ va ajunge la 350 de tone ai comunei. iar prestaţiile de servicii 19.00 Telcjurn;
NICOLAE CEAUŞESCU ticală în subteran şi asis­ cărbune pe zi. Acest aba­ au depăşit valoric un mi­ 19,20 La sfîrşi
tenţa tehnică la cele două taj va funcţiona în tot înmînînd înalta distinc­ lion lei. nă (II)
mari complexe mecanizate timpul anului. De aseme­ ţie, tovarăşul Radu Bălan, 19.30 Teleencic
Producţia de cărbune ra minusurile, deoarece, prim-secretar al Comitetu­ Sub conducerea organi­ 20.00 Serial: I.
cocsificabil trebuie să acolo unde am stat de arăta că în cele cinci luni nea, vom produce şi cu cel lui judeţean Hunedoara al zaţiilor de partid şi a con­ ,,0 scrisf
constituie pentru toate vorbă cu oamenii, şi la de activitate nu s-a înre­ de al doilea mare complex, P.C.R., preşedintele Comi­ siliului popular, deputaţii (fragmen
colectivele de mineri ce sectorul III şi la cel de gistrat'nici o oră de sta­ programat să intre în tetului executiv al Consi­ au mobilizat cetăţenii la 20.30 Film ser
ţionare.
lucrează în abatajele din investiţii şi ia sectorul V funcţiune tot în această liului popular judeţean, a realizarea unor acţiuni de dul Paul
vestul Văii Jiului impera- — electromecanic, ei au Şi atunci ce s-a întîm- primă decadă a lunii. Cu adresat organelor locale de muncă patriotică a căror 21.15 Varietăţi
22,10 Telejurn:
rativul fiecărei zile de căutat să ne prezinte cîte- plat totuşi de a scăzut ajutorul lui ne-am propus partid şi de stat, deputa­ valoare s-a ridicat la peste 22.30 Invitaţii 1
producţia cu 14 000 tone?
muncă. Trebuie recupera­ să avansăm cel puţin cu ţilor, tuturor locuitorilor 2 milioane lei. emisiune
te în primul rînd restan­ 15 metri în frontul de comunei calde felicitări şi Acţionînd în spiritul sar­ tractivă.
ţele, pentru că, aşa cum cărbune. înaintarea scon­ le-a urat, totodată, noi şi cinilor şi orientărilor
sublinia secretarul general tată pînă la sfîrşitul a- importante succese în spo­ date de secretarul general
al partidului, tovarăşul cestei luni este echiva­ rirea producţiei agricole, al partidului, tovarăşul iţAPii
Nicolac Ceauşescu, la re­ lentul unei producţii de vegetale şi animaliere, în Nicolae Ceauşescu, la Con­
centa Consfătuire de lu­ 8 000 tone cărbune cocsi­ gospodărirea şi înfrumuse­ sfătuirea de lucru de la
cru de la C.C. al P.C.R. ficabil. ţarea localităţii lor, în reali­ C.C. al P.C.R. şi la şedin­
BUCUREŞTI
„nerealizarea planului de va dintre preocupările lor Ne răspunde, în continua­ — Un complex de mare zarea tuturor indicatorilor ţa comună a Consiliului dioprogramul
cărbune cocsificabil ne-a menite să contribuie din re directorul minei : capacitate este, implicit, din planţll de dezvoltare Naţional al Oamenilor La ordinea zii
creat greutăţi deosebite . plin la realizarea ritmică un complex de mare pro­ economico-socială în pro­ Muncii din Industrie şi tură; 7,00 Rac
11
Cum se acţionează la în­ a planului de extracţie. — Deşi nu ducem lipsă ductivitate. Ce productivi­ fil teritorial pe anul 1983, Consiliului Naţional al La panoul t
treprinderea minieră Uri­ Bunăoară, şeful sectorului de efective, totuşi nu pu­ tăţi veţi realiza prin in­ pe întregul cincinal. Agriculturii, participanţii muncii; 8,00
sei; 8,10 Curi
cani, mină cu pondere — III, inginerul Ioan Dănilă, tem afirma că forţa de termediul lor ? în cadrul adunării au la festivitate şi-au expri­ lor; 9,00 Bule
35 la sută — în producţia ne spunea că în cadrul muncă din cadrul între­ — La cele două complexe luat cuvîntul tovarăşii : mat hotărîrea fermă de 9.05 Audienţa
de cărbune cocsificabil a sectorului s-a pus un mare prinderii este utilizată la vom avea o productivitate Cornel Tărăpoancă, Maria a-şi amplifica eforturile Buletin de şt
vi sta literară
Văii Jiului ? accent pe lucrările de pre­ capacitate. Aici mai avem de peste 20 de tone pe Stanciu, Teodor Demian, pentru sporirea contribu­ Muzică popul:
în trei luni din acest gătire. Rezultatul ? Pînă în încă multe de făcut, în post. Dar productivitatea Elena Tomotaş şi Mircea ţiei la dezvoltarea econo­ leti** ie ştiri?
într-Ţ
an — ianuarie, februarie acest moment sînt pregăti­ primul rînd să reducem respectivelor utilaje este Meda. mico-socială a comunei şi nh .'ublicitfc
11,3
şi aprilie —, mina şi-a te două noi fronturi de la minimum absenţele ne­ condiţionată şi de aprovi­ Reliefînd preocuparea şi la înflorirea contir.uă a letin de ştiri
realizat planul. S-au înre­ lucru, iar pînă la sfîrşi- motivate. Pe lîngă această zionarea tehnico-materială. eforturile depuse de locui­ patriei noastre. în acest cultural; 12,35
gistrat chiar şi depăşiri. tul trimestrului III se pre­ cauză de ordin subiectiv Pentru a avea necesarul torii comunei pentru trans­ scop, ţăranii cooperatori şi ra folclorului
rad
premieră
Numai că la 31 mai a.c., conizează intrarea în func­ am avut şi unele obiecti­ punerea în viaţă a hotă- cu gospodărie proprie, me­ De la 1 la U
pînă la nivelul planului ţiune a încă unui front ve, în care ponderea au de materiale şi piese de rîrilor Congresului al XII- canizatorii, cadrele tehnice ridian club;
perioadei ianuarie-mai tre­ de mare capacitate. „Sîn- deţinut-o cele legate de schimb am asigurat sto­ lea şi Conferinţei Naţio­ şi toţi locuitorii satelor se de ştiri; 10,05
folc
magiază
buiau extrase încă 14 000 tem în devans cu şase luni structura stratelor de căr­ curile şi am deschis cîteva nale ale partidului, a o- preocupă cu întreaga răs­ nesc; 17,00 Bu
tone cărbune. Deci, mina la deschiderea unui nou bune, cauze ce au condus ateliere de întreţinere şi biectivelor stabilite de pundere de folosirea ra­ 17.05 Caleido
a avut un „mers" incon­ strat (stratul 15), a con­ la diminuarea produc­ Conferinţa pe ţară a pre­ ţională a pămîntului, de cetăţenesc; 17,
le
cîntecului;
stant. tinuat interlocutorul, unde ţiei zilnice. reparaţii chiar în subteran. şedinţilor consiliilor popu­ sporirea rodniciei lui prin scrii; 20,00 R
— Nu este însă un mi­ vor fi pregătite patru — Unde şi cum intenţio­ Aşadar, asigurînd funcţio­ lare, au fost subliniate re­ cfecO’area în cele mai bune Seară cultura
nus pe care colectivul fronturi ce urmează a fi naţi să acţionaţi în perioa­ narea permanentă a noilor zultatele înregistrate de u- condi... a lucrărilor de în­ gestia dv. ; 2:
nai; 22,30 Mu
nostru să nu-] poată re­ echipate cu complexe me­ da următoare pentru „adu­ capacităţi de producţie vom nităţile agricole din comu­ treţinere a culturilor. De 23,00 Buletin d
asemenea,
eforturile
sînt
cupera în cel mai scurt canizate". cerea" la zi a planului nă şi de către gospodăriile . concentrate pentru asigu­ 0,00 Nou stop
timp, preciza directorul Maistrul Mihai Ceucă, de întreprinderii ? recupera minusurile în cel populaţiei în înfăptuirea rarea bazei furajere, spori­
întreprinderii, inginerul la sectorul IV — investiţii, — Am găsit o soluţie mai scurt timp. sarcinilor ce le revin din
Carol Schreter. preciza că de la începutul pentru deblocarea unor programul de autocondu- rea efectivelor de anima­
Evident, se pot recupe­ anului şi pînă în prezent, rezerve de cărbune din DORIN CORPADE le şi a producţiei acesto­
cere şi autoaprovizionare ra, modernizarea sectorului
— teritorială. în acest con­
* — *> — • — » — • — — • — • — • — « — • — • — — • zootehnic şi pregătirea te­
text s-a arătat că în anul meinică a lucrărilor de
trecut unităţile agricole au strîngere la timp şi fără DEVA : Ag-
I-II (Patria);
livrat suplimentar la fon­ pierderi a întregii recol­ Ursa Maret T (.
CAMPANIA AGRICOLĂ Di VARĂ dul de stat 300 tone ce­ te de cereale păioase, astfel DOARA : r
Pădurea
reale, au fost predate în
ţ. . . contul contractelor 1 200 îneît şi în acest an comuna gistul); Unt s
să se înscrie cu o con­
Polul Nord.
tone legume, 2 100 tone tribuţie mai însemnată la s; irul) ;
op ni peri
Mobilizarea oamenilor şi efectuarea sfeclă de zahăr şi 500 to­ realizarea programului de Ca.-.datorul
autoconducere
autoapro­
ne cartofi, iar gospodăriile
şi
(Unirea) ; i c
populaţiei au contribuit cu vizionare teritorială, să Noiembrie)’
mortal (Cu
100 tone sfeclă, 30 tone
lucrărilor de întreţinere a culturilor! cartofi, 550 hl lapte, 59 to­ ocupe un loc de cinste in CAN : (Luceai»
Buli.
socialistă
ce
se
întrecerea
reşti
ne carne şi alte produse desfăşoară între consiliile Imperiul cont
(M
(Urmare din pag 1) bleş, Paraschiva Cătănici, greutăţi cu întreţinerea tate, coordonînd activita­ agroalimentare la consti­ populare comunale în anul rille i-n Con
NOASA:
Ana Rovina, Petru Pleşa, culturilor tot din cauză tea de întreţinere şi udare tuirea fondului de stat. De 1983. toresc); URI
fost erbicidate şi li s-au Constantin Cătănici şi alţii. că unii locuitori ai satu­ a legumelor. ta (Retezatul)
trea
domniţei
aplicat .tratamentele pres­ Avem din păcate şi unele lui nu vin la prăşit. Dacă, — Avem unele, greutăţi roşie) ; ORĂŞ
crise împotriva bolilor şi familii (Şendrescu Dumi­ datorită eforturilor şi stră­ cu întreţinerea legumelor rin miliardar
dăunătorilor. Primarul co­ tru, Ţipan Avram, Mihăi- daniilor depuse de cei căci suprafaţa este mare, xandra şi in
munei Romos, Ion Căstăia- lescu Nicolae, Gheorghe harnici s-a reuşit să se dar avem şi mulţi coopera­ ra) ; GEOAGIl
în
vi
trăind
nu, avea cuvinte de laudă Cătănici, Paraschiv Nico­ prăşească culturile de sfe­ tori harnici şi mai dau cultură) ; HA
la adresa conducerilor a- lae, Maria Oprea şi alţii) clă de zahăr, fasole pen­ ajutor elevii liceului agro­ fericită (Dac
cestor unităţi, a cooperato­ care nu vor să pună mina tru boabe şi sfeclă fura­ industrial. Mecanizatorul Cinci pentru
LAN : Safari
rilor, mecanizatorilor şi pe sapă şi să iasă la pră­ jeră, la cartofi s-a prăşit Petru Perţa şi cooperatoa­ de cultură);
specialiştilor pentru modul şit, să fie în rînd cu cu sapa numai 15 ha din rele Marioara Sibişan, Eli­ ne iubeşte ş
şui); I LI A : «
conştiincios şi responsabil tot satul. 35, iar la porumb (111 ha) sabeta Cărăguţ, Silvia Zer- lă (Lumina).
în care înţeleg să-şi facă Mecanizatorul ioan Pas- încă nu s-a terminat pri­ bea, Maria Marian şi al­
datoria. cu, care în prima jumăta­ ma praşilă manuală. Aurel tele sînt zilnic la muncă ew»
treabă
grădină
şi
fac
în
te a zilei aplicase trata­ Mariş, preşedinte şi Anto­
TOATA SUFLAREA mentele la cultura de car­ nie Pera, inginer şef, zi­ foarte bună. liiOTC
SATELOR, LA MUNCA tofi a C.A.P. Vaidei, făcea ceau că în două-trei zile In legătură cu celelalte
IN ClMP aceeaşi lucrare la C.A.P. termină şi prăşitul porum­ lucrări din cooperativa a-
Pişchinţi, împreună cu bului. La ferma legumico­ gricolă Geoagiu, primarul Rezultatele
— Noi — ne spunea Ioan inginera şefă Elisabeta lă s-au prăşit culturile de comunei a ţinut să sub­ 3 iunie 198b
Ex. I : 51,
Vasiescu, inginerul şef al Juraş. „Pînă seara sin tem ceapă, varză, rădăcinoase, linieze că praşilele meca­ 15. G8, 71, 4(5
C.A.P. Romoşel — am în­ gata" — a ţinut să ne dovlecei, roşii, ardei şi nice şi manuale la cartofi, Ex. a Il-a :
cheiat praşila a doua la asigure mecanizatorul. Pre­ vinete — aproape 60 ha — porumb, sfeclă de zahăr şi 31, 10, 85, 55
Fond total
cartofi, iar mecanizatorul şedinta cooperativei Aurica şi se pregăteşte terenul furajeră se desfăşoară bine. 842 297 lei, d ;
Avram Pleşa a făcut ieri Baba, Fenia Popovici, se­ pentru plantarea verzei de Foarte mulţi cooperatori OG 623 Ici.
tratamentele împotriva ma­ cretara organizaţiei de toamnă. La grădină se re­ dovedesc preocupare pen­
nei şi dăunătorilor la a- partid, Maria Groza, con­ clamă intervenţia omului tru grăbirea lucrărilor. în­ Dezvoltarea impetuoasă
ceastă cultură. La fasolea tabilă, Elena Constantin cu sapa. Şi aici sînt unele tre aceştia se numără Ste­
pentru boabe facem a doua şi Saveta Grozăvescu, şefe familii ca cele ale lui la Homorodean, Ana Moţa, a mijloacelor fixe
praşilă cu sapa, iar sfecla de echipă, Aurel Drăgan, Moise Iosif, lloha Lauren- Elena Carica, Susana Fi-
o prăşim a treia oară. A brigadier şi mai mulţi ţin, Pătruţ Vasile, Boşo- nişan, Andrei Murg, Ana (Urmare din pag. 1) în anul 1982, ele reprezen­
doua praşilă mecanică la cooperatori prăşeau la po­ rogan Aurel, Bucur Gheor­ Crişan, Maria Ştef, Cornel tau mai mult decit dublul Timpul pi
porumb am făcut-o pe 145 rumb. Am Văzut aici mult ghe, Coneac Nicolae, Bor­ Boandea, Ioan Şofrone, curs de la luarea în stă- celor existente în 1970. azi, 4 iunie
călduroasă e
ha din 163 (lucrarea va fi porumb îmburuienat care za Lazăr, Barb Vasile, Aurel Timaru. Sînt însă şi pînire a mijloacelor de pro­ Circa 86 la sută dintre a- temporar noi
gata azi), iar cu sapa am Jidra Nicolae, Borza Gheor­ cooperatori care aşteaptă ducţie. Dar drumul nu s-a cestea sînt mijloace fixe ca­ za, cînd izc
prăşit 40 ha. Mecanizatorii reclamă intervenţia urgen­ ghe şi altele, care' nu vor invitaţii speciale ca să iasă oprit aici. Deceniul 8 şi re deservesc în exclusivita­ averse de i
de descărcăr,
ară şi pregătesc cele 30 ha tă a cooperatorilor cu sapa. să-şi îndeplinească obli­ la lucru. Pe Elisabeta Zei- anii actualului cincinal, te sfera producţiei materia­ ales în zona
de pe care am recoltat şi Dar Rusalina Urîţescu, şe­ gaţiile de muncă fală de cu, Maria I-Iomorodeanu, parte integrantă din cea le. Sîntem într-adevăr un va sufla sla
însilozat masa verde, pen­ fă de echipă, în loc să fie C.Â.P. Maria Cîndroiu, Ioan Roşu, mai fertilă perioadă a isto­ Temperaturii
fi cuprinse
tru însămînţarea celei de-a la sapă cu oamenii din for­ Vasile Bulbucan, Veta Che- riei României noi, perioada judeţ productiv într-o so­ grade, iar c<
doua culturi. Ioan Tiră- maţia sa, se ocupă de tre­ CEI MULŢI. CEI HARNICI recheş, Maria Pilţ, Andone de cînd în fruntea partidu­ cietate productivă. Şi ne tre 27 şi 32
nescu a şi intrat şi a burile personale, negli- ŞI CEI CARE AŞTEAPTA Cosma, Andrei Şpan nici lui şi a ţării se află tova­ sprijinim pe o bază soli­ La mm.
semănat azi primele hecta­ jînd atribuţiile şi răspun­ INVITAŢII SPECIALE cu boii nu-i poţi trage la răşul Nicolae Ceauşescu, dă şi temeinică - mijloa­ roasă, cu
re cu porumb. La prăşi- derile ce le are. Neagu cîmp să-şi prăşească su­ noros. Vor
it
tul culturilor se evidenţia­ Saveta nu şi-a prăşit cul­ Pe Ioan Necşa, primarul prafeţele repartizate. Pri­ au marcat în continuare cele de producţie pe care de ploaie, elee
eărcări
ză Aurel Cornea şi Ioan turile repartizate, iar alţii comunei Geoagiu, l-am măria va aplica, desigur, creşteri susţinute ale patri­ ni le-am creat cu miinile rolog de se
Tirănescu, mecanizatori, tot amină sapa de azi pe găsit în „Folorît", la gră­ prevederile legale, pentru moniului de mijloace fixe. şi cu mintea noastră. drina Pronc.
Ioan Zaharie, Angela O- mîine. dina de legume a coope­ ca şi aceşti cooperatori să
prea. Ileana şi Ana Du- C.A.P. Aurel Vlaicu are rativei agricole din locali­ intre în rîndul celor mulţi.