Page 17 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 17
#<►&****
Tovarăşul Nicolae Ceausescu s-a Intilnit cu tovarăşul
» v »
h v * Yasser Arafat, preşedintele
al Organizaţiei pentru Eliberarea Palestinei
iO r
T o v a r ă ş u l Nicolae în spiritul înţelegerilor sta lestinei, al său personal,
Ceauşescu, secretar gene bilite cu ocazia întîlnirilor tovarăşul Yasser Arafat a
ral al Partidului Comunist la nivel înalt. adresat poporului român,
Român, preşedintele Repu în cadrul convorbirii, a t o v a r ă ş u l u i Nicolae
blicii Socialiste România, fost subliniată necesitatea Ceauşescu, Partidului Co
s-a întîlnit, sîmbătă, 4 iu intensificării eforturilor munist Român şi guvernu
nie, cu tovarăşul Yasser penti'U realizarea unei păci lui român cele mai vii
BIBI lOMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Arafat, preşedintele Co globale, juste şi durabile mulţumiri pentru poziţia
■B mitetului Executiv al Orga în Orientul Mijlociu, baza luptei drepte a susţinere a
constantă,
de
pe
tă
retragerea Israelului
nizaţiei
pentru
Eliberarea
poporului
Palestinei. din teritoriile arabe ocupa palestinian.
T o v a r ă ş u l Nicolae te în urma războiului din
Ceauşescu şi tovarăşul 1967, inclusiv din Ierusali T o v a r ă ş u l Nicolae
Anul XXXV, nr. 7 952 DUMINICĂ, 5 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani Yasser Arafat au dat o mul arab, pe rezolvarea Ceauşescu a subliniat şi
înaltă apreciere cursului problemei palestiniene prin cu acest prilej hotărîrea
pozitiv al relaţiilor de recunoaşterea dreptului la Partidului Comunist Ro
strînsă prietenie, colabora autodeterminare al poporu mân, a guvernului şi a
ÎN LUMINA CUVÎNTĂRII TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU re şi solidaritate dintre lui palestinian, la crearea poporului român de a-şi
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R. Partidul Comunist Român, unui stat propriu şi inde aduce în continuare con
Republica Socialistă Româ
tribuţia, de a acorda între
pendent.
DIN 26-27 MAI A.C. nia, şi Organizaţia pentru A fost abordată, de gul lor sprijin politic, di
Eliberarea Palestinei, din asemenea, situaţia din Li plomatic, material şi mo
tre poporul român şi po ban în lumina ultimelor ral, la împlinirea cauzei
porul palestinian şi şi-au evoluţii din această ţară. juste a poporului palesti
exprimat hotărîrea de a le în numele poporului pa nian, la statornicirea unei
dezvolta în continuare, pe lestinian şi al Organiza păci durabile, drepte în
cele mai diverse planuri, ţiei pentru Eliberarea Pa Orientul Mijlociu.
altele calitatea necorespun
„Se impun, de asemenea, măsuri hofărîfe în zătoare a lucrărilor a impus
cheltuieli suplimentare pen
vederea realizării la timp a investiţiilor şi a tru remedieri. Toate acestea
punerii în producţie a noilor capacităţi'*. au dus la întîrzierea pune
NICOLAE CEAUSESCU rilor în funcţiune, cu conse
cinţe negative asupra unor
producţii materiale concrete,
inainte de a ieşi la pen de însemnătate capitală. şi social. în acest fel, în
în acest an, in întregul muncii în şantiere, colaboră a unor produse de care e- sie, un vechi miner, îşi ex Prin forţa unită a clasei istoria cărbunelui nostru, în
cincinal, judeţul Hunedoara rii defectuoase dintre con conomia naţională are mare prima, oarecum detaşat, re muncitoare, partidul comu istoria Văii Jiului, s-a des
are de realizat un mare vo structori, beneficiari şi furni trebuinţă. gretul că nu începe acum nist a determinat, acum 35 chis o pagină nouă, în ca
lum de investiţii. Ponderea o zorii de utilaje. Pentru ca în viitor să nu să lucreze : de ani, preluarea de către re se înscrie cu literă mare
deţin obiectivele din sectoa La unele obiective s-a a- se repete asemenea situaţii, — Vezi, mina e mină şi cei în drept a mijloacelor şi apăsată că socialismul
rele minier, metalurgic şi e- cumulat un mare volum de acum şi de cînd o ştiu, dar de producţie, de către cei a restituit minerilor demni
nergetic, dar -lucrări impor utilaje nemontate, la altele sînt necesare de acum o se nu-i totuna să scoţi cărbu care au lucrat, au produs tatea ce li se cuvine. A în
tante sînt de executat şi în rie de acţiuni şi măsuri e- nele numai din pichamer şi şi au făcut ca societatea ceput să se desfăşoare un
alte ramuri industriale, în a- termenele de finalizare au lopată sau cu combina, să meargă mereu înainte. proces de înnoire genera
gricultură, în construcţia de fost cu mult depăşite, iar la (Continuare in pag. a 2-a) complexul şi banda. Adică a făcut dreptatea ce lă, intr-un domeniu atît de
locuinţe. Aşa cum sublinia Sinteza bătrinulu' cărbu trebuia făcută. vechi.
tovarăşul Nicolae Ceauşescu nar este pe cit de reală, Şi tot aşa a fost să fie Intrînd în mină, tovarăşul
la recenta Consfătuire de lu pe atît de captivantă, prin ca secretarul general al Nicolae Ceauşescu a înţe
cru de la C.C. al P.C.R., tot ce exprimă ea. A tre partidului, tovarăşul Nicolae les şi a determinat schim
nerealizarea sarcinilor de buit să vină socialismul ca Ceauşescu, să coboare în barea concepţiei însăşi de
plan la investiţii pe cele să aşeze pe miner la locul mină, în Valea Jiului, şi să spre minerit şi miner, spu-
cinci luni ale anului îşi are său firesc, de onoare, în descifreze că în condiţia de nîndu-ne tuturor că minerul
mai multe cauze de natură fruntea listei îndeletnicirilor muncă şi viaţă a minerului CORNEL ARMEANU
internă, în fiecare organiza sociale. trebuie să intervină ceva şi
ţie de construcţii şi la fie Si a mai fost să fie ceva s-o schimbe în sens uman (Continuare in oag a 2-a)
care beneficiar. Atît la des
chiderea noilor cîmpuri mi
niere din Valea Jiului, cit şi
la zăcămintele de la Coran- r a w*.
sfetf siJ
da-Hondol şi Valea Morii-
Brad, la obiectivele de pe
platformele combinatelor si
derurgice de la Hunedoara
şi Călan şi pe amenajarea două ori mecanic şi i s-a
hidroenergetică de la Rîu Subordonînd eforturile dinţa comună a Consiliu aplicat primul tratament
Mare-Retezat, rămînerile în pentru înfăptuirea în prac lui Oamenilor Muncii din împotriva gîndacului din
Industrie şi Consiliului Na
urmă se datoresc în mare tică a sarcinilor şi orien ţional al Agriculturii, lu Colorado şi manei. De a-
măsură insuficientei mobili tărilor date de secretarul crătorii ogoarelor din în semenea, este în curs de
zări a constructorilor, unei general al partidului, to treprinderile agricole de finalizare praşila a doua
stări disciplinare precare a I.C.S.H. Şantierul 4, Micro 5 Hunedoara. Echipa de fierari varăşul Nicolae Ceauşescu, stat se preocupă cu întrea mecanică la sfecla şi gu
acestora, organizării şi con betonişti şi dulgheri, condusa de comunistul Simion Napău. la Consfătuirea de lucru ga răspundere de întreţine liile furajere. în fermele
Foto : VIRGIL ONOIU
ducerii necorespunzătoare a de la' C.C. al P.C.R. şi şe-
rea în cele mai bune con unde au apărut goluri în
- • — o _ a _ e _ e — • _ © — o — » — « > — * — o — ® diţii a culturilor. O aten culturi, s-a făcut comp'eta-
ţie deosebită este acordată rea acestora, asigurîndu-se
efectuării la timp şi de ca o densitate corespunzătoa
Angajare energică pentru sporirea litate a praşilelor, aplică re de plante la hectar. La
rii tratamentelor pentru fermele de legume, hamei
combaterea bolilor şi dău şi la cea din Lăpuşnic s-a
si îmbunătăţirea calităţii nătorilor, irigării terenuri făcut şi continuă irigarea
lor pe suprafeţele amena pe mai mult de 300 hec
. La laminorul de 800 mm pentru rulmenţi, oţeluri stantin Florescu) ne spri lică), cantitatea şi calitatea jate. Inginerul Ludovic tare.
se laminează peste 80 la inoxidabile ş.a.), în această jină serios în mobilizarea producţiei ar spori. Recent Soos de la Trustul jude Faptul că avem culturi
sută din oţelurile aliate şi lună s-au programat şi la tuturor forţelor pentru rea am fost dotaţi cu o maşină ţean pentru I.A.S. ne spu viguroase şi curate de bu
înalt aliate care se produc minat sortimentele necesa lizarea comenzilor şi creş de control nedistructiv al nea că, pînă acum, s-a fă ruieni se datoreşte hărni
la Combinatul siderurgic re întreprinderilor din ca terea calităţii laminatelor. calităţii laminatelor, care cut şi cea de-a doua praşi- ciei şi priceperii cu care au
Hunedoara. Preocuparea drul M.I.C.M., care lucrea Mihai Pleşca, secretarul depistează defectele ascun lă mecanică la cultura po lucrat mecanizatorii Fili-
centrală a colectivului de ză pentru export. comitetului de partid al se, fiindu-ne de un real rumbului pe mai mult de mon Cibian, Gheza Bra-
muncă al acestei secţii este — Ce s-a întreprins pen secţiei, ne-a vorbit despre folos. Sîntem animaţi de 1 300 hectare din cele 2 057 via, Cornel Tomuş şi
orientată, în mod firesc, tru intensificarea activită eforturile celor 300 de co dorinţa de a munci mai planificate. Pe suprafeţele Gheorghe Ţineghe — apre
spre asigurarea condiţiilor ţii, cum răspund lucrătorii munişti, ale întregului co mult şi mai bine, de a unde a fost nevoie — 80 cia şeful fermei de stat
optime desfăşurării ritmi sarcinilor mobilizatoare ce lectiv de muncă, orientate materializa sarcinile care de hectare — s-a aplicat şi nr. 6 Orăştie, Eugen Lăză-
ce a producţiei, spre rea le revin 7 spre învingerea greutăţilor ne revin, subliniate din cîte o praşilă manuală, în rescu. Pentru a asigura
lizarea sarcinilor la toate nou cu acuitate de către toate fermele cultura fiind densitatea de plante pre
sortimentele fizice. Ingine secretarul general al parti curată de buruieni. Cultura văzută, pe unele tarlale cu
rul Aurel Molotcov, şeful dului, tovarăşul Nicolae cartofilor, care ocupă 300 cartofi s-a făcut şi replan-
secţiei, referindu-se la re Producţia fizică — realizată ritmic, Ceauşescu, în cuvîntarea de hectare, este prăşită de tarea manuală.
zultatele obţinute de la în rostită la şedinţa comună
ceputul anului, sublinia că la înalt nivel calitativ Oamenilor Muncii din In Temeinica pregătiri pentru seceriş
a
Naţional
Consiliului
al
întregul colectiv a acţionat
cu răspundere pentru ono dustrie şi Consiliului Na în vederea strîngerii fără proba cu boabe, urmînd ca
rarea contractelor încheia — Conducerea secţiei îm apărute în special la ate ţional al Agriculturii, de pierderi a întregii recolte ultima probă să se efectue
te cu beneficiarii interni şi preună cu comitetul de lierul de „ajustaj , unde a ne realiza planul la toţi de cereale păioase — aşa ze în lan la începerea se
11
externi, că s-a pus un ac partid au luat măsuri care sînt probleme cu stabiliza indicatorii . cum a cerut lucrătorilor o- cerişului, cu participarea
11
cent sporit pe îmbunătăţi îşi dovedesc eficienţa în rea forţei de muncă şi cu „Cuptoarele dau tonul goarelor, secretarul general directă a specialiştilor din
rea calităţii laminatelor. producţie. Personalul teh funcţionarea maşinilor din laminoarelor", spunea mais al partidului —, în unită unităţi. Mecanizatorii care
— în primele patru luni nic a fost repartizat pe dotare, despre angajarea şi trul Ion Ionescu. Fără ma ţile S.M.A. s-au făcut pre participă la recoltat au
— reliefa interlocutorul — cele trei schimburi, cu sar hotărîrea secţiei de a-şi o- terie primă, laminorul nu gătiri temeinice pentru în fost instruiţi la centrul
am depăşit planul fizic cu cini concrete de recepţie şi nora sarcinile asumate la porneşte. „Dacă oţelăriile cheierea acţiunilor — ne-a S.M.A. îlia, fiind stabilit
1100 tone laminate grele, expediţie. S-a discutat cu timp şi în condiţii de cali trimit şarje calde conform precizat inginerul şef al să mai facem încă o in
în luna mai însă, produc fiecare muncitor de la în tate. „Dacă am fi aprovi programelor de avizare, a- Trustului judeţean pentru struire generală a combi-
ţia a mers mai greu, secţia treţinere, cuptoare şi linii, zionaţi ritmic cu piese de răta şeful de echipă de la S.M.A., Alexandru Jurj. în nerilor, cînd vor fi dezbă
fiind intens solicitată. De s-au întărit echipele de la schimb pentru maşinile de tute şi problemele de p.s.i.
ce ? Pentru că, pe lîngă recepţie. De asemenea, cojit şi polizat (pompe cu LIVIU BRAICA zilele acestea s-a trecut la în fiecare consiliu unic a-
programele prioritare lan controlul tehnic de calita debit variabil, motoare e- etanşeizarea combinelor.
sate în fabricaţie (oţeluri te (şef grup, maistrul Con- lectrice, aparatură hidrau (Continuare in pag. a 2-a) Totodată, s-a realizat şi (Conlinuure in pag. a 2-o)