Page 19 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 3
UNICĂ, 5 IUMSE 1983

Azi vă prezentăm I j£@y|

Industrial rar. 3 Deva
© „Decada cărţii româ­
neşti". După lansările de • Locul II pe judeţ Io va, unde dispunem de două
carte şi întîlnirile cu scrii­ concursul „Pentru o nouă ateliere şi unde se lucrează
tori din Bucureşti şi Timi­ calitate în învăţămînt", ob­ pe flux tehnologic. în in­
şoara, „Decada cărţii româ­ ţinut de liceul industrial nr. cinta şcolii — continuă prof.
neşti" a oferit iubitorilor 3 în întrecerea dintre cele Clemente Constandin, di­
literaturii noi manifestări, 28 unităţi liceale hunedo- rectorul liceului — elevii
în cadrul „Zilei cărţii pen­ rene. • 24 premii (9 locul beneficiază de internate
Tinereţea lui Ciprian tru copii", Biblioteca ju­ I, 7 - II, 8 - III) la faza pentru băieţi şi fete, de
deţeană a organizat, în co­ judeţeană a concursului pe cantină cu o capacitate de
La treizeci de ani, mulţi bilă efigie cu frunte lumi­ ce ne simţim cuprinşi de a- laborare cu Casa pionieri­ meserii • Două premii pe 400 locuri, de sală de sport,
sint imbâtriniţi înainte de noasă şi înaltă, cu trăsă­ ceeaşi subită emoţie, de ce lor şi şoimilor patriei De­ ţară la întrecerea pe minis­ bază sportivă, pistă aplica­
vreme. Alţii abia dau la a- turi voluntare, cu inefabila ne străbate acel duh tine­ va, o întîlnire a celor mici ter: locul II obţinut de So­ tivă. Pentru clasele de sil­
ceasta virstă intiile semne melancolie a vizionarului in resc, acea stranie bucurie cu scriitorul Gligor Ilaşa rin Adam (cl. a Xl-a) la vicultură şi exploatări fo­
de maturitate artistică. Mu­ priviri, şi veţi distinge din­ mereu nouă de fiecare da­ şi profesorul Viorel Mano- profilul operator prefabrica­ restiere dispunem de colec­
rind la numai treizeci de colo de toate acestea sem­ tă ? Pentru că cel care le-a lescu într-o sesiune de co­ te din beton; locul III - ţia dendrologică din preaj­
ani insă, Ciprian Porumbes- nul tinereţii fără bătrîneţe. gîndit, dind apoi expresie municări cu tema „Serii şi Mircea Onesan (cl. a Xl-a) ma şcolii. Elevii acestor
cu a lăsat neamului său o Ciprian a fost sortit tine­ muzicală tuturor acestora, colecţii accesibile copiilor". mecanizator pentru exploa­ profile fac practica şi în
Operă şi a rămas in ace­ reţii. Nu pentru că a trecut a fost el insuşi şi va rămî- Expoziţia de carte „Caste­ tări forestiere. • Locul I pe rezervaţiile dendrologice, în
laşi timp tinăr. A trecut de în eternitate la virsta incan­ ne o flacără nestinsă. Cîte lul fermecat al copilăriei" judeţ la concursul de crea­ parchetele forestiere şi în
atunci un veac, dar memo­ descentă şi tragică a mar­ cintece s-au scris în ultima şi un recital de poezie pa­ ţie tehnico-ştiinţifică pentru pepiniere. Ei obţin în tim­
ria afectivă a poporului nu tirilor, ci pentru că talen­ sută de ani şi cite din ele triotică au marcat inspirat producerea bolţarilor şi da­ pul cursurilor liceale şi car­
şi-l poate reprezenta decit tul său aparţine acelei stir­ au rămas ? Cine să le ştie ? şi atractiv „Ziua cărţii lelor din cenuşă de termo­ netul de conducere a trac­
in apogeul tinereţii. Ca şi Muzica lui Ciprian insă a pentru copii". Tot în orga­ centrală, locurile II pentru torului.
pe Eminescu, dealtfel. Ace­ rămas şi tot românul o ştie, nizarea Bibliotecii judeţe­ lucrarea „uscâtor zgură" - in ce profile se pot
eaşi încredere in destinul de la copilul care n-a des­ ne, David Gyula, redactor şi „set de chestionare pen­ pregăti elevii - începînd cu
luşit încă alfabetul, pină la Editura Kriterion, isto­
românesc, aceeaşi speranţă tru conducerea tractorului". noul an şcolar - în liceul
de împlinire, aceeaşi pate­ la veteranul care a into­ ricul Imreh Istvan, scrii­ Tot locul II - la profilul pe care-l conduceţi ?
tică ardere. Ca şi Emines­ nat-o fremătind de emoţie, torul Kanyadi Şandor (re­ prelucrarea lemnului - pen­ — Pentru clasa a IX-a
cu, a pornit in lume pur- pe rare a lucrurilor care au in 1918, la Marea Adunare dactor la revista „Napsu- tru confecţionarea de mo- vom beneficia de 10 clase
tind in inimă neasemuitele darul să-şi păstreze prospe­ de la Alba lulia. gar") şi poetul Kiray La-
privelişti ale Ţării de Sus, ţimea dinţii. Altfel cum s-ar Numai un asemenea des­ szlo (redactor la revista ÎN PRAGUL OPŢIUNII ŞCOLARE
Ca şi Eminescu, a cutreie­ putea explica performanţa tin prin excelenţă tineresc „Utunk"). S-au întîlnit, în
rat toate pâminturile locui­ operetei CRAI NOU, bună­ se putea bucura de supre­ apreciate dialoguri, cu oa­ Şl PROFESIONALE
oară, care ţine afişul de un ma cinste ca - la o sută meni ai muncii de naţio­
te de români, imbogăţin- veac, precipitind bătăile de de ani de la petrecerea sa nalitate maghiară din
du-şi sufletul cu o neali­ inimi, Însufleţind şi azi - in veşnicie - fiecare nouă Deva. bilier din material recupe­ cu cinci profile: materiale
nată sete la izvoarele spi­ ca la premiera de la Bra­ zi a patriei să inceapă în rat pentru copii. Şi o men­ de construcţii, mecanică,
ritualităţii populare, a fost
şov — săli întregi ? De ce, acordurile muzicii sale. Iţi © „Amfiteatrul artelor". ţiune. ® Locul I pe judeţ prelucrarea lemnului, con­
de faţă şi a insuflefit cu atunci cind ascultăm orica­ mulţumim, Ciprian, că ai Elevată, de aleasă ţinută — cu participare în această strucţii, silvicultură şi ex­
dăruirea sa momente isto­ re dintre compoziţiile sale rămas tinăr, că eşti şi as­ ştiinţifică şi literar-artisti- săptămînă la finala pe ţa­ ploatări forestiere. Pentru
rice de seamă, dar mai a- - fie că e vorba de TRI­ tăzi cu noi. Crai Nou, la că a fost ultima ediţie a ră a complexului aplicativ treapta a ll-a vom benefi­
Ies a creat intru veşnica COLOR, de BALADĂ, de noi bine-ai venit I „Amfiteatrului artelor" din „Pentru apărarea patriei". cia de patru clase cu pro­
glorie a neamului său. CINTECUL PRIMĂVERII, de Deva, realizată de cercul © Titlul de laureat şi locul fil de materiale de con­
Priviţi-i chipul, acea no­ RAPSODIA ROMÂNĂ - de RADU CIOBANU de literatură al Casei de I pe ţară obţinut de reci­ strucţii, electromecanică,
cultură a studenţilor din talul de poezie „Baladă prelucrarea lemnului şi sil­
Sibiu, îndrumat de criticul pentru Avram lancu" în vicultură şi exploatări fores­
M ă c h e a m ă ţ a r a şi istoricul literar lector actuala ediţie a Festivalu­ tiere, iar pentru şcoala pro­
i
univ. G. Nistor. Iată comu­ lui naţional „C î n t a r e a fesională - trei clase cu
Mă cheamă pururi ţara, precum Să pardosim, mă-ndeamnă, drumul nicările care au dat con­ României". La faza jude­ profil de prelucrător marmu­
pădurea, iară înspre mîine, ţinut şi valoare manifestă­ ţeană a întrecerii au fost ră, mecanică şi prelucrarea
îşi strigă orice frunză ce se Cu vise de constructori şi zbor de rii: „Sextil Puşcariu şi Lu­ obţinute un loc I şi două lemnului.
desprinde-n vînt, porumbei. cian Blaga (de G. Nistor), locuri II. o Locul III pe ţa­ - Ştim, tovarăşe director,
M-aşteaptă răbdătoare, cum numai ră cucerit la Crosul tinere­ că foarte mulţi absolvenţi
primăvara Mereu mă cheamă marea, viu „Tălmăcirile lui Blaga şi tului de Marcel Ardeleanu ai acestui liceu vă aduc,
Aşteaptă spicul ierbii să urce din foşnitoare-n trup, Doinaş din Faustde Goothc" (cl. a X-a). ' azi, adevărate satisfacţii,
adînc. Cu lina Mioriţei alte cărări să-mbrac, (de Andreea Szâsz), „O- lată palmaresul izbînzi- unii fiind muncitori apre­
Din carpatine bolţi Luceafărul să-l rup glinda blagiană, simbol lor dintr-un singur an şco­ ciaţi în unităţile economice,
Mă cheamă pururi griul să-i primenesc Şi peste toată firea, luminător să-l fac. al profunzimii" (Dumitru lar — care nu s-a încheiat alţii studenţi de frunte.
culcuşul, încă —, deţinut de Liceul - Intr-adevăr. Am primit
In palme să-l dezmierd şi rodul să-i Mă cheamă pururi ţara, precum cîmpia Ghioaru), „Note la poemul industrial nr. 3 Deva, pres­ chiar şi scrisori de mulţu­
alint arsă Visătorul" (Andrei Dorin), tigioasă unitate din învăţă­ mire din partea unor insti­
n Cu şoapte fermecate, iscate pe arcuşul Un nor cu rod de ploaie, pe cer, „Corelaţii între Blaga şi mînt aflată în cel de-al XI- tute de învăţămînt superior
e Iubirii pentru pîinc, iubirii de pămînt. plutind hoinar, lea an de activitate. Un pentru modul în care sînt
â Şi-i lingă noi cu merii ce-i înfrunzesc Petraşcu" (Adriana Mohai) palmares în măsură să pro­ pregătiţi absolvenţii noştri,
Mă cheamă-ntr-una munţii cu adîncuri pe coastă şi recitalul din lirica lui beze munca responsabilă iar la I.M.C. Deva sau I.L.
pline O primăvară şi încă o primăvară, iar... Lucian Blaga, susţinut im­ şi angajată a unui colectiv Chişcădaga avem bucuria
a Cu bucate de fier, cărbune şi ţiţei — GEORGE HOLOBÂCĂ presionant de Radu Ro- pentru care instruirea şi e- de a ne întîlni cu munci­
şianu. ducarea, pregătirea pentru tori de nădejde.
meserie şi viaţă a tinerei - Vreţi să-i cunoaştem
NICOLAE ADAM: tre sufletească bogată; ei generaţii înseamnă dăruire. nominal ?
nu numai că înving greu­ — Dispunem de o bază - Desigur : Marioara Ol-
„Mare delfină" tăţile fizice, dar se elibe­ tehnico-materială care poa­ teanu, Verginica Necula, A-
Un debut întîrziat (ju­ rează de balastul preju­ te asigura o bună pregăti­ nuţa Olteanu, Ion Jugastru,
decind după datarea poe­ decăţilor şi cîştigă recep­ re a elevilor. Procesul de Constantin Hulubă, studen­
ziilor), „Mare delfină" îl prin aplauzele publicului multe spectacole susţinute tivitate faţă de fenome­ învăţămînt se desfăşoară în ţii Liliana Pop, Ion Maca-
reprezintă surprinzător pe devean. Amintim în a- la Deva de Opera Româ­ nul social complex, plin cabinete şi laboratoare — rie, Lucian Colcea, Andrei
Nicolae Adam. O carte a cest sens calităţile vocale nă din Timişoara — scur­ de semnificaţii. Şeful de cele mai moderne (şi func­ Goia, Marius Jurca, Silvia
cărei rigoare şi acurateţe şi interpretative ale Ele­ tări masive ale actelor, echipă Tomocea (inter­ ţionale) fiind laboratorul de Horeanu, Lucia Negrea sau
.1 a profunzimii au toate nei Săbăduş, în rolul El- relaxări supărătoare ale pretat cu firesc şi credit electrotehnică, cabinetele din generaţiile mai vechi —
1 şansele spre a trece ne­ virei, rol redat convingă­ exigenţei profesionale. dramatic de Remus Măr- de desen tehnic şi istorie, dacă pot să spun aşa —
observate, deoarece nu­ tor, credibil. Un preţios Nădăjduind o revenire gineanu), personajul prin­ sîntem în curs de amena­ Laura Oprean, Leorica
mai o lectură atentă poa­ ajutor în desfăşurarea a bunelor tradiţii prin cipal al filmului decide jare a unor cabinete de Munteanu, Teofil Teodosiu...
te descoperi o tentativă spectacolului îi aparţine care acest colectiv s-a re­ să rămînă în munte peste prelucrarea lemnului, de - Ii cunoaşteţi atît de bi­
poetică de excepţie. dirijorului Petru Oscha- marcat în ţară şi peste iarnă, asumîndu-şi difi­ silvicultură şi exploatări fo­ ne fără un... catalog, în
Nimic din revărsarea nitzky. hotare, aşteptăm cu în­ cultăţile integrării într-un restiere. Instruirea practică faţă ?
diluvială a afectatului Regretăm că aprecieri­ credere viitoarele întîl- colectiv nou. Munca în se realizează în şapte ate­ - E firesc, dacă au fost
sau imaginaţiei, nimic le laudative se opresc niri. condiţiile anotimpului alb liere şcolare - de lăcătu- elevii noştri, dacă am mun­
din infatuarea juvenilă a aici, pentru că, privit în ANA BOHANCU este grea; nu toţi pricep şerie, electrotehnică şi pre­ cit împreună, dacă s-au
debutului. Dimpotrivă, o ansamblu, ceea ce am că terminarea lucrării so­ lucrarea lemnului - precum format aici.
individualizare tranşantă urmărit nu a fost drama ţapinarii licită mobilizarea tuturor şî în cadrul întreprinderii de
1 prin practicarea unui li­ lirică „Ernani", ci o pu­ forţelor. în ultimă instan­ materiale de construcţii De- LUCIA LICIU
rism de jocuri de oglinzi, nere în scenă amuzantă, Casa de filme 5 ne pro­ ţă, forestierii sînt con­
prin rigoarea esenţializă- o parodie pe tema „Er­ pune prin „Ţapinarii" un fruntaţi cu o situaţie-li-
rii care tinde la o imper- nani". La apariţia lui dublu debut: debutul în mită, care nu poate fi so­
sonalizare a spunerii. Vo­ Don Carlos — personaj . film artistic al unui me­ luţionată decît prin in­ Consfătuire pe teme de
lumul lui Nicolae Adam interpretat de Vasile Hoj- diu uman, cu problema­ staurarea unui climat de
confirmă deplin un para­ da — atenţia a fost con­ tica lui specifică, şi de­ întrajutorare şi înţelege­ gastroenterologie
dox al poeziei modeme i centrată în vederea deslu­ butul promiţător al tînă- re. încercînd să deslu­
o poezie cu cît e mai im­ şirii înţelesului cuvintelor rului regizor Ioan Căr- şească raportul compli­ Ieri, la Deva, în orga­ „Suferinţele stomacului o-
personală (poate e mai rostite. anăzan, întrezărim în pri­ cat dintre om, na­ nizarea secţiei de gastro­ perat pentru ulcer gas­
bine zis fals-impersonală) O stăruitoare muncă ma sa peliculă o viziune tură, muncă, dragoste şi enterologie a filialei Hu- tric şi duodenal" prezen­
cu atît comunică mai a- pentru 'obţinerea unei proaspătă asupra unei te­ moarte, „Ţapinarii" se nedoara-Deva a U.S.S.M., tată de un colectiv de
dînc fiinţa. mai mari acurateţi a in­ me importante: formarea impune atenţiei printr-o în colaborare cu Direcţia medici de la clinica chi­
Veritabilă surpriză pen­ tonaţiei şi pentru îmbu­ şi împlinirea personalită­ naraţiune simplă, consti­ sanitară a judeţului, a rurgicală II Timişoara,
tru noi, acest volum cu nătăţirea substanţială a ţii umane în sînul colec­ tuită, însă, din elemente avut loc Consfătuirea cu condus de prof. dr. do­
un titlu neobişnuit, aceas­ încadrării ritmice în tex­ tivităţii socialiste. care vehiculează semnifi­ tema „Suferinţe ale sto­ cent C. Calogherea, „Com­
tă discreţie salutară a tul muzical, i-ar fi per­ Scenariul, elaborat de caţii primordiale. Obiec­ macului operat". portarea intestinului sub­
poetului, ne fac să cre­ mis interpretului princi­ regizor şi de Radu Anes- tivul lui Anghel Deca Au participat cu comu­ ţire după gastrectomiile
dem şi să sperăm în ta­ pal Nicolae Stan construi­ te Petrescu, se inspiră din surprinde inspirat jocul nicări cadre de speciali­ totale" — de conf. dr. G.
lentul lui Nicolae Adam. rea unui „Ernani" mai a- viaţa forestierilor, prin veridic al Marianei Bu­ tate ele la clinicile din Badea şi dr. S. Grănescu,
proape de imaginea dori­ excelenţă una marcată de ruiană, Şerban Ionescu,
TIBERIU DAiONI Cluj, Timişoara, Bucu­ de la clinica medicală 111
tă de creatorul său. experienţe dificile în pla­ Zoltan Vadasz, Ion An­
„Ernani" Faţă de un public dor­ nul existenţei. Tomocea, drei, Ion Săsăran, Avram reşti, Iaşi, Tg. Mureş, Cluj-Napoca, „Suferinţe
nic de momente de vie şi Negruţ, Iza, bătrînul Ba- Birău, George Apostu, specialişti din Reşiţa, ate stomacului operat", de
Opera Română din Ti­ autentică artă, cum este sarabu, Vrînceanu, Gîju, Vasile Ciucanu, Ioanei Constanţa, Deva, Hune­ un colectiv de medici de
mişoara a oferit un spec­ publicul devean, am fi Cernea, Crişan şi ceilalţi Drăgan şi Constantin doara, Petroşani, Brad, ia Spitalul judeţean De­
tacol ale cărui reuşite au dorit să nu survină — ţapinari dobîndesc în pro­ Ghenescu. Orăştie. va, condus de dr. Romu-
fost generos răsplătite cum s-a întîmplat în mai cesul muncii aspre o zes­ AL. COVACI Spicuim din titlurile
comunicărilor prezentate : lus Rusu şi altele.