Page 2 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 2
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI f
Iniţiativele muncitoreşti In sprijinul creşterii
INTILNIREA TINERETULUI CU ISTORiA
producţiei de cărbune şi minereu
Noaptea 1G,00 Tclc.
16,05 Ş coa-
La sfîrşitul săptămînii duală. Autorul iniţiativei, Pe marginea comunicări 16.30 Viaţa
trecute, în Valea Jiului a minerul şef de brigadă lor au fost puse nume 17.00 Civici
avut loc un schimb de ex Constantin Popa, a fost dis roase întrebări — cu pri albă a 17,20 Rezul
Pronc
perienţă cu caracter de lu tins recent cu înaltul titlu vire la periodicitatea ana 17.30 Popas
cru, consacrat cunoaşterii de Erou al Muncii Socia lizei unor rezultate, moti Ajuns Io Orăştie, nu mai un recital de poezie patrio 17,50 1 001 «
şi generalizării iniţiative liste, fapt ce denotă că şi vele fluctuaţiei noilor în 20.00 Telcju
era nevoie să întrebi pe tică. Iar apoi, după ce um
lor muncitoreşti aplicate în iniţiativa lansată, prin care cadraţi, eficienţa „contului unde se poate merge spre bra serii s-a intins tot mai 20.30 Să iii
nia —
domeniul minier. O largă s-a acţionat nemijlocit a- colector", procedeele folo mentar. S
cetăţile dacice, la locul de mare şi mai mare, mulţi
participare a reprezentan supra creşterii răspunderii site pentru extinderea pă întîlnire a tineretului cu is s-au îndreptat spre „grădi gală ded!
1 Iunie
ţilor comitetelor de sindi muncitoreşti a minerilor, a trunderii presei, ca mijloc toria. Steguleţele multicolo 21.30 Film arfcis
cat din toate unităţile ex exercitat un rol pozitiv în de largă popularizare a ini re, verdele veşnic al pădu na de vară“. Cei care n-au munţilor*.
găsit loc pe bănci au ur
tractive din judeţ a asigu desfăşurarea întrecerii so ţiativelor şi întrecerii so rilor adus la fiecare poar cat, fără supărare, la... bal Tv. Produ
de filme
rat aprofundarea problema cialiste. In expunerea pre cialiste. Alte întrebări, în tă şi casă de gospodar, toţi con, in „fotoliile verzi" de 22,40 Telejurnal.
ticii puse în dezbatere, zentată la mina Petrila, Ti- soţite de discuţii, s-au re „Serbările Scînteiî cei 19 km de drum prime acolo, urmărind proiecţia in
prin prisma experienţei beriu Svoboda, secretarul ferit la modul de acordare nit a zile mari şi lumea, aer liber a filmelor „Bure-
dobîndite de unele colec adjunct cu probleme de a stimulentelor materiale, tineretului" mulţimea de oameni, ce bista" şi „Munţi in flăcări". i£ADI£
tive muncitoreşti în care propagandă al comitetului la stimularea acţiunilor de Erau aşteptaşi la Costeştl. curgea în sensul văii Gră- Alţii s-au tras mai către
minerii răspund hotărît, de partid al întreprinderii, recuperare, la preocupările Şi au venit, pentru a doua diştei, făcea inutilă prezen riu, de unde venea zvon
BUCUREŞTI
prin fapte de muncă, la s-a referit la formele şi comisiilor de creaţie teh oară, în acest amfiteatru în ţa oricărei săgeţi indicatoa de muzică uşoară. Pe cea dioprogramul di
de
chemarea „Patriei cît mai metodele folosite pentru nico-ştiinţifică pentru ex conjurat verde de-o şi poală rîuleţ co re sau tăbliţe cu Înscrisul de a doua scenă formaţiile Ziua internaţi*
de
dru
un
mult cărbune, cît mai mult popularizarea iniţiativelor tinderea micii mecanizări munte. Aici, ei, cei de la „Ser „spre Costeşti din oraşul Vulcan invitau pilului; 0,30 La
lei
în
minereu 1“ şi a întrecerii prin propa şi colaborarea acestor co bările Scînteii tineretului", Da, Costeştiul, încă de perechile la dans. Cind diojurnal; agriculti
7,30
Două documentări utile, ganda audio-vizuală. misii, în cadrul unor ac susţineau un nou spectacol. pretutindeni la vremea cînd soarele stă dansatorii n-au mai încăput de onoare al
La
Costeştl,
ca
sindicatelor
La
Clubul
presei;
la minele Lupeni şi Petrila, din Petrila, unde s-au des ţiuni de interes comun, cu în ţară, „serbările" s-au tea Înţepenit parcă in mij pe... tăpşan, au trecut in Revista melodiilor;
rul
au oferit prilejul cunoaş cadrele de specialişti din bucurat de aceeaşi atenţie. locul cerului, in ultima zi şosea. Ce mic e spaţiul dc ştiri; 9,05
spune
putea
terii la faţa locului a pre făşurat dezbaterile, au pre institutele de cercetare şi Ba am spectacolului şi că sce în lucrătoare a săptâminii tre cind exuberanţa, voia bu ascultătorilor,;
timpul
ocupărilor pentru populari zentat comunicări Tiberiu învăţămînt superior. na a devenit neîncăpătoare. cute, atrăgea ca un mag nă şi tinereţea năvălesc lin de ştiri; j
zarea iniţiativelor înainta Svoboda, cu referiri mai Prin prisma finalităţii e- Din vîrful dealului şi pînă net. Pentru a cincispreze tumultuoase, ca apele re preţi ai cînte
Iar; 10,30 Din
o
te şi a fruntaşilor în între ample la aplicarea şi efi conomice, aplicarea iniţia in spatele scenei Au — venit mare cea oară. Pentru a cinci pezi de munte ! liste; 10,45 Glas
să-i
de
spectatori.
cere. La mina Lupeni, Au cienţa iniţiativelor „Trofeul tivelor şi intensificarea în asculte pe Victor Socaciu (a- sprezecea oară de cind ti ...A fost o seară de ne La microfon
rel Angheluş, preşedintele noului încadrat" şi „Jude trecerii socialiste trebuie cest interpret cu o voce a- neri din mai toate judeţele uitat. Cind noaptea a mai reşarii; 11,00
Ştiri; ll,05 So
comitetului de sindicat din cata muncitorească", Ilie să fie orientate spre rezul parte, unul dintre cei mai ţării vin spre acest sanc toţi copiii Iun
Diaconu şi Ioan Stoi, pre buni cînlăreţi de folk), cîn- prins putere, pe cerul ei
întreprindere, a expus ac şedinţii comitetelor de sin tate practice, concretizate tînd „Colindul mîinilor tru tuar din munţii Sebeşului, s-au aprins... candelabre dedicată zilei
12.00
Buletin d
„Colo-n
munţii
ţiunile întreprinse la nive dicat de la minele Vulcan în creşterea producţiei fi ditoare", „Cîntec popular Ţe- unde s-a plămădit curajul, le. Candelabre pe cerul Ştiinţa secoluli
din
bei"
lul comitetului şi mai ales şi Uricani, care s-au refe zice de cărbune şi mine Ardeal", „Treceţi batalioane dirzenia şi năvalnica do nopţii — iată metafora care Din comoara
la nivelul grupelor sindi rit Ia alte două iniţiative reuri, îmbunătăţirea situa române Carpaţii", pe Florica rinţă de libertate a celor ar putea reda minur, n tiv anproA
13,00 D„
bihoreancă
cale pentru aplicarea ini — „Contul colector de eco ţiei economico-financiare a Bradu, cu o aceeaşi uşurinţă ce ce-au fost, a celor ce sin- impresie din timpul joculu. Clubul
şi
„zice"
ţiativelor, pentru organiza nomii al sectorului" şi tuturor întreprinderilor ex cu mult talent cintece de tem. Vin in acest grandios de artificii. Jinindu-le iso Buletin c
folclori
al
rea şi desfăşurarea între „Pentru fiecare tonă de tractive, aşa cum cu jus prin toată ţara, pe debutan amfiteatru natural la lec nul acelor steluţe ce îm banu; 16,20 Si
Văii
„Serbări",
tul
cerii socialiste. La această cărbune extrasă, un kilo- teţe sublinia. Secretarul ge ban la (cîntecul „Cenuşa Şer- ţia de istorie a românilor, prăştiau pentru moment vă lui; 16,25 Pro£
ve
tece
unitate extractivă a fost wat-oră energie electrică e- neral al partidului, tovară rii"), po Gheorghe Gheor- vin să cinstească şi să lul nopţii şi vrind parcă să donate pioniereşt
econom
un
ghiu,
consacrat,
lansată iniţiativa „Brigada conomisită". O comunicare şul Nicolae Ccauşescu, la temperament nume deosebit. un preţuiască pe întemeietorii copieze... genericul celui letin de ştiri;
Se
înaltei răspunderi muncito amplă a făcut şi ing. Bu recenta Consfătuire de lu poate afirma despre el că a neamului. de al doilea Ulm, dealurile viaţa şi viito
reşti",' preluată şi aplicată jor Bogdan, vicepreşedin cru de la C, C. al P.C.R. creat cele mai multe piese Exuberanţa, voia bună, au prins să se lumineze de noştri; 17,40 O
mâne;
1
18,00
cu rezultate bune de toate tele comisiei municipale de pe problemele industriei şî foile în ultima perioadă de tinereţea au avut şi aici la flăcările locurilor de ta slavia — Roit
poeţii
preferaţi
formaţiile din abatajele creaţie tehnico-ştiinţifică, agriculturii. - timp, iar Lucian săi Avramescu, permis de „liberă trecere". bără. Şi uite aşa, lără să misiune direc
sînt
frontale mecanizate şi cu şef de sector la I.M. Pe Gcorge Ţărnea şi Marin So- Care cum sosea işi căuta se intimple vreun fenomen rajcvo; 20,00
susţinere hidraulică indivi trila. IOAN MUSTAŢĂ rescu. Ion Crisbău şi Nico repede un loc de tabără, astronomic deosebit, noap Seară ai cultural
nişti
şlagăi
lae Enache ne-au demonstrat mai puţin important unde
că atunci cînd xilofonul şl şi cum, pornea grăbit să tea Costeşiiului a fost cea zi într-o oră
orga sînt mînuite cu dibă mai scurtă şi mai... albă „Amorul docţi
cie, ..Balada" lui Ciprian afle ce şi mai ales cum va dintre toate cele 365 ale Bentoiu (scle<
5.00 Nou stop
trezeşte
-■ CAMPANIA AGRICOLĂ DE VÂRĂ Porumbescu ascunse fioruri în ca noi fi prima seară la Costeşti. anului. TIMIŞOARA
şi
aceleaşi
cînd am asculta-o de pe Şi considerăm noi, niciunul ...Zorile celei de a doua maţiile zilei;
strune de vioară. n-a avut de ce să fie de tatea în indt
zamăgit. Organizatorii, ac zile a Costeştiului l-au zo recuperare la
din
experienţ;
Să acţionăm cu toate forţele tivişti ai Comitetului jude rit pe tinerii amatori de goj; 18,20 Soli
500 pentru 40 000 ţean al U.T.C., au avut grijă drumeţii spre cetăţile da tişti de muz
18,30 „Ani ei
cice, Ghizii hunedoreni de
la întreţinerea culturilor! 500 de artişti amatori — să nu existe nici un mo la B.T.T. ii purtau spre ce glorii". Ciute
ment de... plictiseală. Re
muncitori, ţărani, intelec citalul susţinut de fanfara tăţile Grădişte, Costeşti şi glndirca r ă ş u soci
l
t o
a
v
(Urmare din pag. 1) atît forţele mecanice, cît sile Vuncă, care a şi pus tuali, liceeni, pionieri şi şi ansamblul artistic din O- Blidaru, spre istorie, lurni- Ceauşescu :
—
patriei
şi cele manuale. Aici, da sămînţa sub brazdă pe şoimi ai pe scena au urcat . nalizării —
a
mare
duminica
îndrumare a şefului de fer torită bunei organizări a mai bine de 5 ha. Directo Costeş ţiului. răştie, recitalul de muzică zind pe traseu o serie d% toric al dezi
despre
aceşti.
informaţii
mico-sociale
mă Mircea Cristea, care a muncii, s-a lucrat în mod rul complexului, Gelu Po- Au venit de la Orăştie co folk, prin frumuseţea reper ( 19,00 Copiii, ]
şi
fost şi duminică la dato intens şi duminică. Aproa pescu, ne spunea că s-au rul casei formaţiile dc dansuri toriului au captat atenţia locuri ce mustesc de /$- s ici — emit
tor ie.
cultură,
grupu
ale
de
rie, ca de altfel şi pre pe 50 de oameni veniţi de însilozat pînă acum peste rile de dansuri tematice de la de ta bun început. A urmat .* 1 Iunie.
şedintele şi inginerul şef. la Institutul de proiectări 2 uoo tone, iar la fînuri liceele de chimie şi „Aurel
căluşerii
li
acestui
Datorită muncii neobosite miniere, locuitori din sa s-au realizat mai mult de Vlaicu", recitatorii Aurora Nilă
ceu,
depuse de cooperatori şi tele Chimindia şi 1-Iărău, -100 tone. Animalele sînt şi Trifu Ocolişan, de la în Laureaţii ediţiei 1983
mecanizatori s-a terminal mecanicii din complex şi bine îngrijite şi hrănite pe treprinderea mecanică. Din I’OEZIE PATRIOTICA premiul revistei „Transilva
la timp şi în bune condi personalul muncitor lucrau păşuni, iar producţia de ţinutul pădurenilor, în mi nia" — Adriait Costea (Bucu DEVA : Far
port,
unicul
ţii praşila mecanică şi ma la strînsul lucernei. La re lapte a crescut de la 1 500 nunatul şi coriştii din lor Ghclari. Premiul I — Emilian Roş- reşti) ; premiul Paul revistei bă Neagră (
au
sosit
Şo-
—
(judeţul
nuală la cartofi, sfeclă de coltat cu combina lucrează 1 în prima decadă a lunii Zărăndenii au fost reprezen culescu premiul II — Caraş-Seve- „Contemporanul" pre darmul la pl
(Hunedoara);
măcescu
Hagicalil
rin);
IIUNEDOAR/
zahăr şi de furaj, precum zi de zi Petru Urs, iar la mai, la 2 100—2 200 1 cît taţi de taraful Liceului in Erghin (judeţul Tulcea) ; miul revistei „Suplimentul li căra); Ultim;
Casa
şi
Scinteii
şi prima praşilă la po transport Ioan Pescar, Ml- se livrează acum zilnic la dustrial Gurabarza şoimilor de patriei premiul III — Florica Ate- terar Ion al Radu Igna tineretului" rurgistul); As
şi
pionierilor
(Hunedoa
—
rumb, cultură la care acum hai Bozeşan, Grigore Cher- fondul de stat. din Brad, eu montajul li- na-Traşcă (judeţul Con ra) ; premiul ziarului „Dru Prietenii (C
stanţa).
PETROŞANI
se face cea de-a doua lu cheş şi Vasile Hojda, pre Lucrătorii ogoarelor hu- terar-muzical-coregrafic: „Să Menţiunea „Dacica" — Ste- mul socialismului" — Nicolae rea); Omul
N-au
România".
crare de întreţinere me cum şi o echipă de zece nedorene sînt angajaţi cu fii copil în Liceului pedago jărel Ionescu (Hunedoara) ; Eugen Blaj (Vilcea). iembrie); LI
corul
lipsit
canică. oameni care încarcă şi des toate forţele şi pătrunşi de gic din Deva şi cele 20 de premiul revistei „România şiţa nopţii Mir (t
CAN :
în cadrul Complexului carcă furaje. La arat şi înaltă responsabilitate pa perechi de dansatori dc la literaţă" — Constantin Stan- „VOCI TINERE" negru (Luce
zootehnic Chimindia se pregătirea terenului dc pe triotică, muncesc cu pasiu liceul industrial nr. 2, din cu (Hunedoara) ; premiul re NEA: Inamu
aceeaşi localitate.
Locul
1
desfăşoară o activitate foar care s-au recoltat culturile ne pentru realizarea sarci ...A fost un spectacol sus vistei „Luceafărul" — Ioan ciun (Bihor) — ; Veronica II Cră ricuios (Min
locul
—
te susţinută pentru recol de masă verde, lucrează nilor de plan în agricultu ţinut de 500 de artişti ama Dragoş (Maramureş); pre Traian Lazăr (Hunedoara) ; LA: Impcri
— seriile I
tarea, strîngerea şi depozi Grigore Naihardt, iar la se ră — sector de bază al e- tori, cu mijloace specifice miul revistei „Tribuna" — locul iii — Cornel Borza resc) ; ANIIS
tarea furajelor, folosindu-se mănat porumb se află Va conomiei ţării noastre. genului. Alexandru Miloş (Bisti'iţa) ; (Bihor). tul jurnalult
citoresc);
berto Carlos
(Retezatul);
(Steaua roşii
ZA; Echipaji
(Minerul); (
ii ele (Patria
fluviului (FI
GIU-BAT: C:
cultură); 11/
Vasilisa (D
Marea baie
LAN: Amin
cultură); Si:
cangurul (IV
întîlniri tirz
Timpul p
azi, l iunie
se va încăl;
va fi variab
mai accentu
za, cînd izoi
nala averse
descărcări <
va sufla nu
Temperaturi
fi cuprinse
grade, iai
între 23 şi
La munte
încălzi uşor
variabil, m
amiaza, cir
averse de
de descărca:
Iul va sufl
intensificări
50—o? * km
(Meteorolog
Mii dc tineri au fost prezenţi la Intilnirea tineretului c u istoria, la poalele cetăţii Costeşti. Alexandrina