Page 21 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 21
0ăâ. Sta»»* -
m bsctura
Siderurgia hunedoreană la coteîe anilor socialismului
Din momentul înfăptuirii doreană beneficiază de 5 pină nu demult munceau
naţionalizării principalelor furnale de mare capacita pentru patron, şubreda uzi
mijloace de producţie, con te, trei la Hunedoara şi nă a păşit sigur pe drumul
ştienţi că au devenit pro două la Călan, în care modernizării, al unei con
prietarii ţării, că pentru procesele tehnologice se tinue dezvoltări, care i-a
prima oară muncesc cu a- conduc automat. permis să-şi lărgească an
devărat pentru un viitor lu lată că, referindu-ne nu de an baza tehnică şi de
minos, la chemarea Parti mai la furnalele de mare producţie. Odată cu inves
dului Comunist Român, si- capacitate, în atenţia noas tiţiile alocate de stat, în
derurgiştii Hunedoarei, ca tră a intrat şi noua plat deosebi în ultimii 18 ani de
şi toţi muncitorii României formă siderurgică de la Că cind tovarăşul Nicolae
din uzinele, fabricile şi a- lan. Un colos de metal ră Ceauşescu se află în frun
telierele unde lucrau, s-au sărit ca din pămînt în a- tea partidului şi a ţării,
angajat total pentru redre ceşti din urmă ani. Un care au permis intrarea u-
sarea situaţiei dezastruoase combinat viguros în locul nor noi obiective în pro
CAMPÂNSÂ AGRICOLA PI VARĂ în care se găsea uzina... unei fabrici, proprietate a ducţie, a crescut substan
La Uzinele de fipr Hu
capitaliştilor, ce făcea tu-
ţial ponderea uzinei în e-
nedoara se afla în funcţiu cerie sanitară, sobe şi cra- conomia naţională. La Că
ne doar un singur furnal. tiţe din fontă. lan avem azi un mare com
Ca atare, perioada imediat
Da, anul 1948 a fost un
Duminică, mobilizare susţinută de forţe următoare naţionalizării este an de cotitură şi în viaţa binat, care stă alături de
celelalte cetăţi ale siderur-
caracterizată printr-o acti uzinei de pe Strei şi a oa
menilor săi. Trecînd în pro
la efectuarea lucrărilor agricole vitate intensă şi entuziastă prietatea statului, de fapt DORIN CORPADE
de reconstrucţie şi moder
nizare a capacităţilor de în proprietatea celor care (Continuare în pag. a 2-a)
producţie, de obţinere a u-
Militînd cu consecvenţă ghe Burlean şi Ion Asimio- Nistor Giura Dorin, a aso nor cantităţi tot mai mari
pentru transpunerea în via nesei, iar Gavrilă Sălvan ciaţiei horticole Deva. Trac de metal, atît de solicitat
ţă a sarcinilor şi indicaţii şi Ton Rczeanu au asigu toristul Gavrilă Silaghi a de tinăra economie naţio
lor date de secretarul gene rat aplicarea celui de-al lucrat la aplicarea praşi nală.
ral al partidului, tovarăşul doilea tratament pentru lei mecanice la varză şi Unul din obiectivele
Nicolae Ceauşescu, la Con combaterea gîndacului din conopidă, Ionel Hăncilă a principale l-a constituit
sfătuirea de lucru de la Colorado. Alţi tractorişti, fost prezent la prăşitul creşterea producţiei de fon
C.C. al P.C.R. şi la şedin Vasile Bob şi Petru Gavri căpşunilor, iar Petru Cor- tă prin punerea în func
ţa comună a Consiliului lă au lucrat în secţie pen lăteanu a aplicat tratamen ţiune a tuturor furnalelor,
Naţional al Oamenilor tru finalizarea pregătirii u- tul fitosanitar indicat pen modernizarea acestora şi
Muncii din Industrie şi tilajelor destinate secerişu tru combaterea dăunători mecanizarea lucrărilor de
Consiliului Naţional al A- lui. lor din cultura de vară. încărcare şi evacuare. Au
griculturii, lucrătorii ogoa în tarlaua „Broşteni", Cîteva zeci de muncitori dispărut „ghiftele" şi „mi
relor au fost prezenţi şi unde s-a făcut combaterea au continuat recoltarea cuţele" trase de cai. Ran
duminică la datorie, desfă- dăunătorilor din a doua produselor şi irigarea cul damentul redus al furnale
şurînd acţiuni pe un front generaţie la cultura carto turilor. Deoarece s-a ars lor şi condiţiile grele de
larg. Din multitudinea as filor, i-am întîlnit, alături un electromotor la staţia muncă din anii de început
pectelor de muncă am des de mecanizatori, pe Sergiu de pompare a apei, s-au ai industrializării au rămas
prins pe cele mai semni Sbuchea, inginerul şef al luat măsuri operative pen o amintire. Firesc, pentru
C.S. Hunedoara, Laminorul de 800 mm. Aspect de la ma
ficative. C.A.P., Maria Căluşei-, şefa tru ca plantele să nu su că astăzi siderurgia hune şina de polizat bare patrate. Foto: VIRGIL ONOIU
Mecanizatorii din secţia de fermă şi pe brigadierul fere din cauza secetei. Şe
condusă de Vasile Călmă- Iuliu Păcurar. Starea cul ful fermei ne-a spus că
ţui au fost prezenţi din turilor, inclusiv a celor planul de cultură s-a rea Bn spectacolul
primele ore ale dimineţii intensive, care ocupă 90 de lizat integral şi pe sorti
pe ogoarele C.A.P. Deva. hectare cu porumb şi car mente. Zilnic se irigă cul
Ion Borodi a continuat, în tofi, atestă răspunderea turile pe cîte 4 ha, folo reprezentativ
tarlaua „Dealul Archiei", deosebită pe care mecani sind opt aripi de udare.
efectuarea praşilei a doua zatorii, cooperatorii şi ca Graficul de livrare pe săp-
tămîna trecută s-a îndepli
mecanice la cultura porum drele tehnice o acordă apli nit integral, iar pentru a-
bului, acordînd atenţie deo cării în cele mai bune con ceastă săptămînă s-a stabi- O reală confruntare a valorilor
sebită menţinerii lanurilor diţii a lucrărilor de între
curate de buruieni şi păs ţinere. N. TÎRCOB Sîmbătă şi duminică, la Acolo unde perioada par cameră şi grupurile corale
trării densităţii stabilite. O susţinută activitate am Petroşani şi Deva, cele 120 cursă de la faza judeţea camerale din Deva, Hune
La strîngerea şi depozitarea găsit şi la ferma de legu de formalii artistice hune- nă a întrecerii şi pină la doara, Petroşani, formaţiile
furajelor au lucrat Gheor- me condusă de inginerul (Continuare in pag. a 2-a) dorene, clasate pe primul spectacolul reprezentativ a de muzică cultă din Deva
loc la faza judeţeană din însemnat muncă, repetiţii şi Hunedoara au fost tot
actuala ediţie a Festivalu serioase, dorinţa de auto- atitea momente de reală
PATRIEI MAI lui naţional '„Cîntarea depăşirc, bucuria izbînzii e valoare artistică.
României", au susţinut un trăită cu adevărat. De la Impresionantă prezenţă
MULT CĂRBUNE * 2 spectacol reprezentativ în formaţiile corale, de tea în concurs au demonstrat
şi de această dată casele
faţa unui juriu central.
tru, montaje literar-muzi-
în ce măsură au fost răs de cultură din Hunedoara
I. M. PETRILA plătite aşteptările juriului ? cale, brigăzi artistice — a- (cu teatrul poetic „Nuntă
Colectivul minei Petrila La ce nivel s-au ridicat ceste impresionante instru înstelată", spectacol de
a încheiat luna mai cu o mente ale educaţiei mora
depăşire a planului fizic de formaţiile cotate ca cele le, sociale, politice, esteti muzică şi poezie cu crea
2 900 tone de cărbune. Suc mai bune ? Categoric a fost ţii originale „Ultimatum",
cesul este datorat preocu ce — pină la ansambluri grup folk „Canon", grupul
părilor stăruitoare ale mi o reală confruntare a valo
nerilor şi cadrelor tehni- rilor, gradul dc competen folclorice şi formaţii core vocal instrumental „Cor-
co-inginereşti pentru creş ţă şi exigenţă estetică a grafice cu profund mesaj vin 5“, dansuri tematic,
terea productivităţii mun patriotic, prezenţele hune-
cii pe baza aplicării teh spectacolelor relevînd ca modern, clasic, recitatori
nologiilor moderne de sus dorene în confruntarea pre- — Simona Gălbenuşă, De
ţinere a frontului şi spo litatea interpretativă şi re republicană au dat măsura va (cu montajul literar-mu-
ririi vitezelor de avansare pertorială a majorităţii for
in abatajele echipate cu maţiilor. Dovada ? O sută calităţii. Formaţiile corale zical-cinematografic „Am
,,tavan de rezistenţă". Un din cele 120 de formaţii ale Combinatului siderurgic fiteatrul conştiinţei", piesa
efect pozitiv asupra nive
lului realizărilor l-au avut prezente au fost promova Hunedoara, cele din Ghe-
şi măsurile întreprinse pen te pentru etapa finală (re lari şi Dobra, Sindicatului LUCIA LICIU
tru modernizarea transpor Ferma legumicolă a C.A.P. Orăştic. în aceste zile se lu
tului minier, prin introdu crează intens la recoltarea şi livrarea căpşunilor. Pină acum publicană) a concursului învăţămînt Deva, Petrila,
cerea benzilor în flux con au fost expediate la C.L.F. aproape trei tone de căpşuni. din „Cîntarea României". „Bejan" Deva, corurile de (Continuare în pag. a 3-a)
tinuu, care asigură o bună
ritmicitate a extracţiei din
abataje.
La recenta Consfătuire nevoie de materiale de
CARIERA Cum slut pregătite mijloacele auto etanşare a caroseriilor şi
CÎMPU LUI NEAG de lucru de la C.C. al
P.C.R. şi • la şedinţa co de prelate".
Ileccnt, cu prilejul „Zilei
brigadierului", organizată mună a Consiliului Naţio pentru transportul operativ al recoltei? — Cine are obligaţia să
de comitetul sindicatului nal al Oamenilor Muncii vi le asigure ? *
din întreprindere, conducă din Industrie 'şi Consiliu
torii locurilor de muncă portul este una dintre veri şeful atelierului exploatare crările de reparaţii şi re — Compartimentul „a-
şi muncitorii care deser lui Naţional al Agricultu provizionare" al întreprin
vesc principalele utilaje de rii, tovarăşul Nicolae gile importante ale bătă din cadrul autobazei. „Avem vizie, pentru ca la data derii.
la cariera Cimpu lui Neag Ceauşescu, secretarul gene liei pentru recoltă, ne-am sarcina să pregătim pentru stabilită întregul parc să
s-au angajat să sporească ral al partidului, sublinia propus ca, pe parcursul campania recoltei din a" La compartimentul amin
realizările zilnice pentru a poată pleca în lanuri". tit al I.T.A., stăm de vor
livra preparaţiei mai mult importanţa şF necesitatea unui raid-anchetă, să ve ceastă vară 42 de autobene împreună cu Virgil Re-
cărbune cocsifieabil. Prin-, strîngerii grabnice a recol dem cum sînt pregătite u- bă cu tehnicienii loan
organizarea riguroasă a nităţile ce au obligaţia să calciu, revizor tehnic, am Vasiu şi Emil Comaromi
producţiei şi asigurarea tei dc orz şi grîu, precum pătruns în atelierul auto despre acest aspect.
bunei funcţionări a utilaje şi a legumelor şi celorlal asigure transportul cerea
lor, colectivul carierei a te produse agricole, trans lelor şi legumelor. în ac în prag ds seceriş bazei unde am constatat — Chiar acum o maşină
obţinut in luna mai o pro ţiunea noastră am fost că, intr-adevăr, mecanicii este plecată la Baloteşti
ducţie suplimentară de portul acestora şi depozita
17 !)do tone de cărbune, rea fără nici o pierdere. sprijiniţi de Achim Nechif, Traian Mariş, Marian Flo- de unde va aduce prelate
cantitate care se adaugă De asemenea, la adunarea qfiţer la sectorul economic rea, sudorul Cornel Dugaci pentru toate cele 300 de
plusului dc 29 000 de tone al Miliţiei municipiului cu remorci. Sînt deja stabi camioane din întreprinde
înregistrat în primele 4 luni activului din agricultură şi şi alţii executau repara
ale anului. plenara Consiliului jude Deva. lite maşinile şi conducăto ţiile la alte cinci auto rea noastră care vor par
în activitatea carierei Primul popas l-am fă rii auto care vor partici ticipa la campania agri
s-au evidenţiat în mod ţean al agriculturii aceas cut la Autobaza nr. 1 Deva pa, inclusiv şeful coloanei, vehicule aflate pe lista colă, relevă cei doi. Am
deosebit muncitorii din e- tă problemă a fost anali pentru recoltat. Se podeau
chipa condusă de maistrul zată temeinic, adoptîndu-se a întreprinderii de trans impiegatul şi personalul asigurat şi necesarul de
electromecanic principal porturi auto unde . .. auxiliar de întreţinere şi cu tablă caroseriile, se în tablă şi PFL stratificat
loan Soncolios, care asi măsuri concrete pentru dreptau obloanele, se pentru înălţătoare. Mai rău
gură funcţionarea neîn realizarea în condiţii op „TOTUL ESTE IÎINE, reparaţii. Dintre acestea,
treruptă a utilajelor de time şi la timp a tuturor PREGĂTIT PENTRU 35 de autovehicule, cu re executau revizii la motoare cu materialele de etanşare.
excavare, încărcare şî morcile aferente, sînt în etc. „în cîteva zile vom
transport, precum şi soudo- sarcinilor din agricultură. CAMPANIA DE VARĂ“ MIRCEA LEPĂDATU
rii-frezori din echipa con Cum ne aflăm în pra perfectă stare de funcţio fi gata şi cu acestea —
dusă de Mihai Cliistol. gul începerii campaniei a- ...A fost prima replică a nare. La celelalte, chiar în sublinia Virgil Recalciu —
gricole de vară, iar trans tehnicianului losif Jurj, aceste zile li se fac lu dar în continuare avem (Continuare în pag. a 2-a)