Page 22 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 2
DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

ÎN LUMINA CUVÎNTĂRI1 TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU
Siderurgia hunedoreană
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R.
DIN 26-27 MAI A.C. •
11,00 Almanah
la cotele anilor 11,30 lloman-f
rile spci
Activitate intensă 12,00 Panoram
soduf 8
(Urmare din pag. 1) nu-şi precupeţesc nici un carbon de calitate superi­ 12,30 Desene ;
vestiri
la toate punctele de lucru! giei româneşti şi ca nivel efort pentru a pune la dis­ oară, oţelărie care a ajuns 16,00 Telex
verde"
poziţia economiei naţionale
să elaboreze peste 100 de
de producţie şi ca bază sortimentele de oţel de ca­ mărci de oţeluri. în scopul 16,05 România
16,25 Clubul t
Din discuţiile purtate cu încă 2m în înălţime. Se am primit şi un număr de tehnico-materială. re are nevoie, pentru a răs­ îmbunătăţirii calităţii, oţe- 17.00 Viaţa şc
factori de conducere şi cu lucrează cu spor şi la cen­ 50 şoferi de la unităţi din ...Cocs, fontă, oţel şi la­ punde cu conştiinţă revolu­ I ariile hunedorene au fost 17,50 1001 do
muncitori de pe amenaja­ trala subterană, la aduc- judeţ şi 15 autobasculante minate. Pentru fiecare din­ ţionară cerinţelor, indicaţii­ dotate cu o instalaţie pen­ 18.00 închideri
Iui
rea hidroenergetică de la ţiunea secundară, la toate noi şi lucrările merg bine, tre aceste produse trebuia lor secretarului general al tru decarburare avansată şi 20,00 Telcjurn;
Rîu Mare-Retezat, ca şi celelalte obiective. ne spune Viorel Vâsnea, construit un obiectiv side­ p a r t i d u l u i , tovarăşului dezoxidare superioară a o- 20,15 Repartiz;
din constatările pe şantie­ Amănunte interesante inginerul şef mecanic al rurgic. Şi s-au construit. Nicolae Ceauşescu, de con­ ţelului. Importante investi­ onsă a
producţii
re, am desprins o conclu­ despre stadiile unor lucrări, grupului. Am reorganizat Nevoia de metal a impus solidare şi specializare a ţii materiale şi, în acelaşi 35 de ani
zie îmbucurătoare : există despre hărnicia oame­ activitatea de transport la sporirea lor. Aşa se face siderurgiei hunedorene în timp, importante investiţii Uzare So
porlaj
toate condiţiile — tehnice, nilor ne dau Ioan Dănilă baraj pe tipuri de maşini că la Hunedoara şi Călan producţia de oţeluri pen­ umane, pentru că noua 20,30 Videotcc
materiale, umane — ca şi Ioan Martinescu, şeful şi materiale (anrocamente, avem două mari cocserii şi tru ramurile de vîrf ale in­ calitate presupune, pe lîngă uală
activitatea să se deruleze şi, respectiv, inginerul şef argilă, filtre), vom acţiona o semicocserie, care valo­ dustriei moderne. Prin mun­ oţeluri competitive din toa­ 21,00 La zi 'î
cunde
in ritmuri intense la toa- al şantierului nr. 1 — cen­ în continuare pentru op­ rifică o bună parte din că tenace ei au reuşit să te punctele de vedere, oa­ 21,10 Pagini i «5
timizarea transporturilor, cărbunele cocsificabil al producă o serie de mărci meni foarte bine pregătiţi mare po
îneît autobasculantele de Văii Jiului. Nevoia de metal de oţeluri ce se realizau profesional, aşa cum sub­ 21,25 Teatru t
la argilă şi filtre să func­ din anii industrializării so­ doar în ţările cu tradiţie linia secretarul general pasaj",
ţioneze 75 la sută din cialiste a făcut să „răsară" în siderurgie. Producem al partidului, tovarăşul ţară
parcurs în plin". la Peştiş, intr-o luncă a azi la Hunedoara oţeluri Nicolae Ceauşescu, cu pri­ 22,20 Telcjurn
Cernii, puzderie de lami­ pentru industria construc­ lejul vizitelor de lucru în
La Rîu Mare-Retezat, noare, unele cu statut de toare de maşini, pentru in­ combinatele hunedorene.
deci, condiţii bune de mun­ unicat în siderurgia româ­ dustria navală, de autoca­ Firesc, pentru că noile u- IfAC
te fronturile dc lucru, ca că, ritmuri intense de exe­ nească. Metal, mult metal mioane şi autoturisme, pro­ tilaje şi maşini de înaltă
principalele obiective să Grupul de şantiere cuţie la toate lucrările. se cerea. Şi, Hunedoara s-a ducem oţel pentru rulmenţi tehnicitate, de care nu
fie finalizate cît mai re- Obiectivul devine cu fie­ situat ani în şir pe primele grei, elaborăm oţel pen­ duce lipsă siderurgia hu­ BUCUREŞT
pede. Ajutorul consistent R?u Mare-Retezat care zi tot mai important, tru industria extractivă. în nedoreană, pot fi conduse programul di
La ordinea
acordat de conducerea tot mai necesar pentru locuri în producţia de cocs, orice ramură de vîrf a in­ numai de muncitori, maiştri, cultură; 7,0«
partidului şi a statului, economia naţională, în ve­ fontă, oţel şi laminate, pî- dustriilor socialismului oţe­ tehnicieni şi ingineri cu cu­ 7.30 La pane
sprijinul şi îndrumarea de trala subterană. Notăm că, derea dobîndirii indepen­ nă cînd s-au construit şi lul hunedorean este pre­ noştinţe deosebite. Şi în a- al muncii;
presei ; 8,10i <
alţi giganţi în siderurgie,
care beneficiază construc­ dacă in luna mai au atins denţei energetice a ţării. însă lucrurile nu s-au sim­ zent. în ultimii ani oţeluri­ cest fel se poate înfăptui diilor; 9,00 Bi
torii de aici din partea o viteză de betonare de Tar sarcinile în domeniul plificat, aşa cum s-ar putea le destinate construirii cen­ un important deziderat pus 9,05 Răspun
Comitetului judeţean de 300 m (la Castel — Valea investiţiilor, subliniate de crede. De acuma Hunedoa­ tralelor electrice nucleare în faţa siderurgiştilor de lor : • . io,(
ştii /,05 Co
partid Hunedoara şi a or­ Jurii), în iunie şi-au pro­ tovarăşul Nicolae Ceauşcscu ra trebuia să producă oţel îşi fac simţită din ce în ce către secretarul general al lui «.tistic a)
ganelor superioare de re­ pus să realizeze 400 m. la Consfătuirea de lucru mai mult prezenţa pe flu­ partidului : din aceeaşi to­ Din cîntecclc
sort îi angajează zi de zi „Cu meseriaşi destoinici de la C.C. al P.C.R., din de înaltă calitate, cu o pu­ xurile de producţie. Iar nă de metal, cu aceleaşi popoarelor;
11,00 Buletin
!a muncă susţinută, fruc- şi conştiincioşi ca maistrul 26—27 mai a.c. trebuie să-i ritate crescută. Pe aceste materii prime, cu mai mul­ Microfonul pi
pentru
bătălia
. tuoasă. principal Vasile Ghcorghi- mobilizeze mai dinamic şi meleaguri s-a transformat pentru oţelurile hunedorene tă muncă, disciplină, aten­ Buletin de ş
de calitate a fost nevoie
cantitate
buna radio s ,
— Acţionăm cu forţe spo­ ţă, maistrul electrician pe constructorii de la Rîu într-o bătălie pentru cali­ de alte şi alte investiţii. ţie in elaborarea şarjelor moara fololoi
rite pe toate şantierele, Gheorghe Dănilă, maistrul Mare-Retezat pentru urgen­ tate. Oamenii muncii de la Astfel, a apărut oţelăria e- de oţel şi bogate cunoştin­ la 1 la 3 ;
hotărîţi să materializăm electromecanic Vasile Şer- tarea finalizării marelui o- izvoarele flăcărilor, în tripla lectrică nr. 2, profilată pe ţe profesionale se pot ob­ curioşilor; 16
16,05
ştiri ;
neabătut îndemnurile date ban, maistrul constructor biecliv energetic de aici. lor calitate de proprietari, producerea de oţeluri alia­ ţine oţeluri cu valori de folclorul cont
de secretarul general Vasile Mirelici, şefii de producători şi beneficiari, te şi înalt aliate, de oţeluri cîteva ori mai mari. Sfatul medici
al partidului, tovarăşul echipă Dorel Manea şi Va­ DUMITRU GHEONEA se corale d
drei;
16,30 1
Nicolae Ceauşcscu, la re­ sile Ciobanu, această ci­ conomică; 17
centa Consfătuire de lucru fră va putea fi chiar de­ ştiri ; 17,05 P<
de la C.C. al P.C.R., pri­ păşită", considera ioan 17.30 Audienj
serii;,
Orele
vind îndeosebi scurtarea Dănilă. „Ceea ce ne preo­ Duminică, mobilizare susţinută de forţe in ţară; 20,0
duratei de execuţie a obiec­ cupă în mod deosebit nu 20,10 Mcmor
tivelor aflate în construc­ este doar realizarea metri­ românesc; 20.
ţie — releva Tiberiu Micu, lor planificaţi, ci şi execu­ la efectuarea lucrărilor agricole ai şlagărelor
oră;
intr-o
2
inginerul şef al grupului. tarea unor lucrări de foar­ Do major t
Acum toate lucrările sînt te bună calitate, a ţinut (Urmare din pag. 1) frunte cu şeful fermei, ing. în flux recoltatul mecanic, cu spor, ca şi mecanizato­ nescu; 23,30-
muzieal.
importante. La aducţiunea să adauge Vasile Mirelici. Liviu Ardeanu. Cele 8 as- greblatul, balolatul şi rii de la C.A.P. Tîmpa,
principală se lucrează la Facem o lucrare importan­ care au pregătit terenul
excavaţii şi bctonări. In persoare au funcţionat din transportul nutreţurilor, di­ unde ieri s-a trecut la în- C i n e
luna mai am reuşit avan- tă, de durată, nu avem lit să fie predate 15 tone plin, la acţiunea de iriga­ rectorul S.M.A., ing. Emil sămînţarea porumbului du­
samente bune. Pe tronso­ voie să greşim cu nimic". ceapă verde, 2 tone căp­ re remarcindu-se aportul Szekely remarca aportul
deva :
nul Valea Mare — Valea De asemenea, lucrările şuni, 5 tone varză de vară muncitorilor Romica To- tractoriştilor Petru Evi, pă recoltarea mazării. ( P ; ' ; l *
Jurii am excavat 64 m, pe de la centrala subterană şi 10 tone cartofi. Interlo­ La strînsul şi transportul pic iui (i
tronsonul Valea Mare — Retezat (betonări, zidării, cutorul îşi exprima ne­ mazării cultivate la C.A.P. DO AIV A : (
Netiş 66 m, iar cu maşina finisări) şi de la centrala mulţumirea pentru faptul Haţeg au lucrat Viorel şi ardeleni
Transportul
J
de front la secţiune plină Clopoliva (betonare supra­ că mulţi cetăţeni din mu­ Noi aven tur
am realizat un record de structură şi canal de fu­ nicipiu care merg la rîul Vlăiconi, Ion Tascu şi Ion Poseidon (A
303 m (în 31 mai — re­ gă) sînt în graficele de Mureş, mai ales duminica, Durean. Mecanizatorii Mir­ structorul) ;
vrăjitoarele
cord pe zi, de 27 m), depă­ fac multe drumuri prin por, Maria Tipiş, Maria ioan Iov, Victor şi Nicolae cea Guzgani şi Victor Ci- Ordin, nu d
şind cu peste 50 m anga­ execuţie, iar pe aducţiu­ culturi, dijmuind recolta. Maxoveţ şi Renate Alcxa. Bolea la aceste acţiuni. Pe menti au făcut tratamentul (Unirea);
jamentul asumat. De ase­ nea secundară s-au exca­ Cei cinci paznici nu mai în unităţile Consiliului terenurile Complexului de frontul de \
LUPEI
menea, la betonare, pe vat, în luna mai, 61 m la unic agroindustrial Sime- creştere a ovinelor Simeria, la cartofii cultivaţi la brie); (Cultura
gat
tronsonul Castel — Valea Rîuşor si 83 m la Nucşoara,, prididesc să facă ordine ria, paralel cu acţiunile de -paralel cu strîngerea fu­ C.A.P. Sîntămăria-Orlea, iar Valentina (L
Jurii, lucrînd cu două urinînd ca în iunie rit­ cu cetăţenii indisciplinaţi. întreţinere a culturilor, s-a rajelor, s-a lucrat la ferti­ Alexandru Furca, Nicolae NEA: Fiul i
ANINOASA
instalaţii automate, am rea­ murile să crească, la Nuc­ Duminică, la ferma so­ lucrat cu importante forţe lizarea terenului eliberat Brezeanu, Pascu Ciurar, (Muncitoresc
lizat 300 m. Bine merg şoara ajungînd la 100 in. larii a aceleiaşi asociaţii la strîngerea furajelor. Pre­ Ion Bora, Gheorghe Cioba­ De 3 ori d
(Retezatul)
:
lucrările şi la baraj, unde De subliniat că s-a îm­ s-a lucrat intens pentru a de lolium. Vasile Vîlcelea- nu şi alţii au strîns fura­ mat şi f<
(Steaua
în mai am depus 52 000 mc bunătăţit şi activitatea par­ asigura apa necesară cultu­ zent la punctele de lucru nu, Ion Crişan, Rovin Vul- jele la complexele de la Favoriţii roşi i
anrocamente şi 15 300 mc cului auto. „Există combus­ rilor. Au fost prezenţi la de la complexul din Bo- turar, Vasile Bejenaru şi Bărăşti şi Pui. (Patria) ; C
argilă, barajul crescînd tibil şi piese de schimb. muncă 37 de muncitori în bîlna, unde s-au desfăşurat Petru Cîmpeanu au lucrat (Flacăra) ; (
Bani grei (•
— • — « — • — * — * — • — a — • — — o — • — • — • — • — • ~ — • — • — • — • ră); HAŢEG
cia); PRA
celor 7 sper
(Urmare din pag. 1) Radu Cristescu, inginerul DEPĂŞIRI DE PLAN Trei tineri
Cum sînt pregătite mijloacele auto pentru şef al adus Ia cunoştinţă LA PRODUCŢIA tură); din STJ\
căruia
I.T.S.A.I.A.,
zile
viat
i-am
FIZICA
I
—
seriile
cele constatate, ne-a asigu­ i LX A : IC a ger
Totuşi sperăm ca în cele rat că recent conducerea Minerii de la I. M. I-1I (Lumiiu
din urmă să rezolvăm a- transportul operativ al recoltei? colectivă a întreprinderii Barza acţionează în a-
ceste probleme. a analizat situaţia parcului ceste zile cu răspunde­
OPT MERG, gură că în caz de ne­ bazei, de aproximativ un şi ne ies 45 în total. de autovehicule luînd mă­ re şi angajare patrioti­ IjOT
SASE ŞCHIOAPATA, voie (!■?), într-o săptămînă an. Cînd, în sfîrşit, i s-a Unde-s restul ? Le-am gă­ suri care să ducă la înlă­ că pentru a extrage can­
CELELALTE SÎNT le poate pune în funcţiune, procurat piesa de care avea sit noi (avem şi lista nu­ turarea aspectelor întîlni- tităţi cît mai mari dc Rezultatele
ţionalc din
„OLOAGE" încă un aspect dc reţinut: nevoie, s-a constatat că-i merelor de înmatriculare), te, a altor neajunsuri din minereuri, pentru a ob­ Extr. I : 5
La această coloană, deşi lipsesc alte subansamble. 8 autobasculante între 6 şi activitatea colectivului. Ast­ G3, 68, 75, 3c
Cam aşa s-ar putea ca­ este în afara oraşului, Nimeni nu ştie cine le-a 16 tone „ologite" de-a bi- fel, s-a făcut inventarie­ ţine realizări bune la Extr. a II-i
racteriza situaţia pe care deşi normativul prevede luat. Regula, am aflat, nelea, zac de luni de zile rea tuturor maşinilor care toţi indicatorii de plan. 26, 64, 62, 39
Extr. a
II
am întîlnit-o la Autobaza doi mecanici, nu este în-^ este generală şi se aplică în curtea autobazei. nu funcţionează şi s a dat De la începutul anului, 79, 62, 90, 4’
Deva a întreprinderii jude­ cadrat nici unul, reparaţii­ contrar prevederilor lega­ desfăşurînd o activitate 26, 55.
Extr. a IV
ţene specializate în trans­ le făcîn^u-le şoferii cum le, deoarece încă nu există Şi aici şoferii se plîn- termen conducerilor Auto­ intensă în subteran şi la 46. 41, 48, 45
porturi în agricultură pot şi cît se pricep. un parc închis, păzit, pen­ geau de calitatea repara­ bazei Deva, autocoloanelor suprafaţă, minerii de la Extr. a V-;
(I.T.S.A.I.A.). La coloana La coloana 5, din 27 tru maşinile aflate în re­ ţiilor. Şeful atelierului re­ şi atelierului mecanic să Barza au realizat o pro­ 48. 57.
6 Mintia în primul rînd autovehicule, 12 stau de paraţie sau care stau din paraţii se apără dînd vina completeze toate piesele ducţie marfă suplimen­ 38, 4, Extr. a VI
71.
ne-au „sărit în ochi" sem­ mai multă sau mai puţină diverse motive. pe condiţiile improprii u- care lipsesc de la maşini. tară în valoare de 13,7 Extr. a V
nele proastei gospodăriri vreme. „Lipsă combusti­ La coloana 4 lucrurile nei bune desfăşurări a ac­ De asemenea, a fost stabi­ milioane ici şi au depă­ 19. 42, 1.
total
Fond
şi ale dezordinii. în curte bil şi anvelope" — zice se prezintă şi mai rău. Din tivităţii şi pe faptul .că nu lit locul — urmînd a fi 1 150 000 lei.
şi în afara ei, printre Mariana Ionică, impiegat parcul de 50 autovehicule, are meseriaşi bine pregă­ împrejmuit cu gard — şit prevederile la mine­
buruieni stăteau împrăş­ de mişcare, dar 7 sînt de­ în momentul de faţă ac­ tiţi, cu experienţă, majori­ unde vor sta sub supra­ reu extras cu peste
tiate motoare de maşini, fecte, aflăm noi. „Se aş­ tive sînt doar 8. Restul — tatea fiind tineri veniţi de veghere toate autovehicu­ 3 100 de tone. La sor­ I ^ RE!
cabine şi caroserii mîncate teaptă — se scuză Mircea în „repaus forţat". Din ce lele obligate să staţioneze timentele fizice au ob­
de rugină. Din parcul ac­ Butaş, şeful atelierului de cauză ? încearcă să ne edi­ pe băncile şcolii, cu cate­ ţinut în plus 7 tone la
p
tiv de 22 autovehicule, 3 reparaţii — piese de fice inginerul Robinson goriile I şi II. Dar, aflăm, timp mai îndelungat. Se zinc, 9 tone ia cupru, azi, Timpul iun*
7
erau „pe butuci", într-o schimb pentru ele". Dar Marian, şeful compartimen­ tot la această autobază, că vor evita în viitor descom- mea va fi
şi
stare jalnică. Cornel Orşa, pină să vină piesele bune, tului exploatare : 6 din în cadrul coloanei I sînt pletările de piese la aces­ 520 tone la sulf, 180 to­ stabilă va se
tea.
fi
Cerul
şeful coloanei, ne spune dispar altele. Exemplul cel lipsă piese de schimb, 6 — 6 mecanici de categoria a Măsurile sînt bine venite ne la calcită, 415 tone la cal vor că.
inso!
că doar de trei luni stau mai elocvent îl oferă auto- lipsă anvelope, 7 — lipsă Vl-a care nu întotdeauna şi aşteptate, dar ele tre­ bentonită, 112 tone la ploaie, electric
cari
aşa (noi credem că au carosata de 20 tone (31 şoferi, 12 — lipsă carbu­ au foarte mult de lucru. buie traduse ferm şi cît utilaj minier. izolat de gi
trecut şi iarna tot în a- HD 1767) care stă parcată ranţi, 6 — în reparaţii De ce nu sînt aduşi 2 sau mai repede în viaţă.
3 aici, la sediu ?
ceastă situaţie) şi ne asi- în stradă (??), în faţa auto­ curente.... Facem adunarea