Page 25 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 25
05$?. l c.£ ^' '
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA!
Biografii in epopeea
S W M U S M I I L industrializării socialiste
Iunie 1948 a repre
CDMITtTULUI. «lUPETEAM HUNEDOARA AL P C N oţionalizarea de la 11 în urmă la actul naţiona prea multă şcoală, a dove
lizării.
dit in cei 20 de ani cit a
zentat un act politic fost director, impreună cu
de importanţă istorică, me Mecanizarea a alungai noi, că muncitorii, cei care
nit să ducă — prin trece produc bunurile materiale,
rea în proprietatea poporu definitiv „stanoaga" ştiu foarte bine să mun
lui a principalelor mijloa cească, să se conducă sin
Anul XXXV, nr. 7 954 MIERCURI, 8 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani ce de producţie - la in * n iunie 1948 aveam guri, fără patron.
staurarea orînduirii socialis I doar 22 de ani. Tinăr Fiecare dintre noi, cei
te în România. Ea a con in meserie, tinăr co care am apucat vechea fă-
sfinţit instaurarea relaţiilor munist - işi aminteşte llie bricuţă - îşi deapănă firul
muncitoi
Grozav,
astăzi
CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARĂ de producţie socialiste, a- specialist, unul dintre cei gindurilor llie Grozav —, cu
cordînd muncii un statut
ateliere
mici,
înghesuite,
nou, de efort creator, eli mai apreciaţi din colectivul unde 95 la sută din acti
,,Refractara"
Baru.
Fabricii
berat de exploatare, făcut Nouă, celor opt comunişti, vitate se făcea manual,
La prâşitul culturilor — cu convingere şi dragoste, ciţi constituiam celula de ,,stănoaga" cu care bateam
în numele bunăstării şi al
lutul fiind unealta de bază,
viitorului luminos al patri partid din fabrică, ne-a re fiecare, zic, am fost martori
venit
sarcina să
sprijinim
toate forţele satelor! ei. in acelaşi timp, actul traducerea in viaţă a ac şi participanţi la devenirea
fabricii noastre in aceşti 35
naţionalizării a dat posibi
litatea milioanelor de oa tului naţionalizării in co de ani de socialism, in ca
mună. Adică, să luăm in
întreţinerea culturilor cu brii biroului comitetului cu o numeroasă participare meni ai muncii să-şi croias miinile noastre, ale celor re sub conducerea înţe
noaşte o desfăşurare amplă comunal şi deputaţii au — praşila a Il-a, lucrare că un destin nou, luminos, peste 100 de lucrători, mo leaptă a partidului comu
şi o puternică mobilizare fost repartizaţi pe forma ce se apropie de sfîrşit. să se înalţe prin muncă pe desta fabrică de cărămizi nist muncitorii şi ţăranii
de forţe in unităţile agri ţii de lucru cu sarcina de La Cooperativa agricolă coordonatele bunăstării ma şi teracotă, dar şi soarta şi-au luat soarta in pro-
cole din Consiliul unic a- a realiza mobilizarea coo de producţie din Buituri teriale şi spirituale, ale producţiei. A fost un act
groindustrial Hunedoara. Se peratorilor la sapă. în a- praşila a Il-a la porumb demnităţii umane. Reporta de dreptate şi echitate so . Reportaj de
acţionează la praşila a Il-a ceste zile de maxim efort, se apropie de sfîrşit. Acti jul de faţă încearcă să cială, care trebuia făcut cu MIRCEA LEPĂDATU,
a porumbului şi cartofilor activitatea comitetului co vitatea este bine organiza surprindă pe scurt cele mai hotărire. L-am realizat, pu- DORIN CORPADE,
şi pentru combaterea boli munal de partid, a primă tă şi coordonată, la mun semnificative elemente din nind in fruntea noastră un DANiEL MĂLIN
lor şi dăunătorilor. Iată riei şi-a mutat sediul în ca ce se desfăşoară biografiile a trei muncitori, muncitor, un miner din Va
cîteva aspecte întîlnite în cîmp, acolo unde muncesc pe ogoare participînd, participanţi cu 35 de ani lea liului, care, deşi n-avea (Continuare in pag. a 2-a)
unităţi din acest consiliu zilnic sute de oameni. tot satul, aşa îneît,
unic. — Cum este participarea cum ne spunea Ana Mun
în comuna Peştişu Mic oamenilor la muncă ? tean, preşedinta unităţii, O delegaţie de partid şi de stat a R.P. Mongole,
există patru cooperative — Bună. Dacă în anii este imposibil a evidenţia
agricole de producţie. A- trecuţi am avut coopera pe cineva în mod deose în frunte cu tovarăşul Jumjaaghiin Ţedenbal, Ciment şi var
cest fapt impune ca orga tori care n-au participat la bit. Şi la C.A.P. I-Iăşdat a peste plan
nele comunale de partid şi lucru pe ogoare, în acest doua praşilă manuală a va face o vizită oficială de prietenie
de stat să se implice pu an n-am înregistrat nici un porumbului se apropie de Oamenii muncii de
ternic în buna organizare caz de acest fel. Asta se sfîrşit. între cei mai har în tara noastră la întreprinderea dc
şi desfăşurare a lucrărilor datorcşte, bineînţeles, şi nici cooperatori se numă lianţi Deva sînt puter
agricole de sezon. Discu activităţii desfăşurate de ră Bikfalvi Alexandru, La invitaţia tovarăşului preşedintele Prezidiului nic mobilizaţi în pro
tăm cu Alexandru Zudor, organul comunal de partid Szasz Dănilă, Nagy Alexan Nicolae Ceauşescu, secretar Marelui llural Popular al ducţie, obţinînd, zi de
secretarul comitetului co şi consiliul popular. dru şi alţii. La Hăşdat în general al Partidului Co Republicii Populare Mon zi, depăşiri de plan ia
munal de partid, primarul — Cum se reflectă o ast să — spre deosebire de munist Român, preşedinte gole, va efectua, în fruntea principalele sortimente
localităţii. fel de activitate în desfă Buituri —- nu s-a reuşit să le Republicii Socialiste unei delegaţii de partid şi fizice. în luna mai, spre
— Buna desfăşurare a şurarea campaniei agricole se mobilizeze tot satul la România, - tovarăşul Jum de stat a Republicii Popu exemplu, asigurînd o
întreţinerii culturilor este de vară ? muncă. Barabas Szigis- jaaghiin Ţedenbal, secre lare Mongole, o vizită ofi funcţionare la capacita
cel mai de seamă obiectiv — Praşila I mecanică şi mund, Augustin Rus şi Du tar general al Comitetului cială de prietenie în Repu te a tuturor instalaţii
al activităţii ce o desfăşoa manuală la porumb şi car mitru Cocan n-au ieşit la Central al Partidului Popu blica Socialistă România, lor şi utilajelor şi bene
ră în această perioadă co tofi s-a încheiat în toate sapă ori la coasă, deşi au lar Revoluţionar Mongol, la mijlocul lunii iunie a.c. ficiind de o aprovizio
mitetul comunal de partid cele patru cooperative agri fost chemaţi de nenumă nare ritmică cu materii
şi consiliul popular — ne cole de producţie. In a- rate ori. prime, colectivul de aici
spunea interlocutorul. Mem ceste zile se desfăşoară — Stăm de vorbă cu Ilea a produs suplimentar
na Radu, inginer şef al Preşedintele Republicii Arabe Egipt, 5 000 tone de ciment şi
C.A.P. Peştişu Mic. Mohamed Hosni Mubarak, va efectua peste 500 tone de var.
— Avem trei brigăzi de
Cel mai bun fasonator cîmp — ne spunea inter însumate, de la începu
realizările
anului,
tul
locutoarea — conduse de o vizită de prietenie în ţara noastră harnicilor cimentişti de
mecanic Elena Şerban, Maria Mări- La invitaţia tovarăşului barak, împreună cu doam veni sînt cît se poate
lă şi Vasile Dupceanu. Da
că mi-aţi cere să vă spun Nicolae Ceauşescu, pre na Suzanne Mubarak, va de semnificative: ei au
dat
economiei
naţiona
care din ele este mai bu- şedintele Republicii Socia efectua o scurtă vizită de le peste prevederi 35 000
liste România, şi a tovară tone de ciment şi peste
TRAIAN BONDOR şei Elena Ceauşescu, pre prietenie în ţara noastră, 3 000 tone de var.
şedintele Republicii Arabe în prima parte a lunii iu
(Continuare in pag. o 2-a) Egipt, Mohamed Hosni Mu nie 1983.
Prezenţă activă, apreciată pe pieţele externe
— înainte de a intra în tate a produselor destinate tentie permanent lansarea şi păstrarea materiei prime
alte amănunte privind ac exportului. Ca urmare, eşalonată a loturilor în sec in saci de protecţie.
tivitatea de export a co după cinci luni din acest ţie, în funcţie de termenul — Acestea toate — Com
lectivului rţostru — ne su an ne-am depăşit sarcinile de livrare, după culori, mă pletează maistrul coordo
gera Costache Năforniţă, cu 200 000 lei. Va trebui rimi şi modele. Dar nu nator Anton Grigore — îm
inginerul şef al întreprin doar ca furnizorii noştri să numai atît, ci urmărim preună cu preocupările pe
derii de tricotaje Hunedoa ne livreze ritmic, la ter modul în care se realizea care le avem pentru regla
ra — voi releva un fapt menele contractate materia rea corespunzătoare a ma
care, zic eu, caracterizea primă. Este vorba de fire- ză produsele pe fiecare a- şinilor, întărirea autocon
ză cu exactitate preocupă .îe de lînă tip P.N.A. De gregat în parte, pînă la trolului muncitoresc şi in
rile noastre, rezultatele şi aceea facem un apel mun livrare. în acest mod avem stituirea unui control de
nivelul la care am ajuns citoresc şi pe această cale mereu evidenţa realizări- calitate profilat pe export,
în ce priveşte calitatea contribuie la realizarea U-
produselor şi promptitudi | ACTIVITATEA de export ţ nor produse de calitate.
nea în execuţie. Despre ce
este vorba ? Cu un an în calitate • dinamism • eficienţă Mai aflăm că printre
urmă am executat pentru muncitoarele care s-au im
o firmă din S.U.A. un lot pus în rîndul colectivului
Duminică, înainte de a- fost antrenaţi. peste 500 destul de mare de tricota prin măiestria profesiona
miază, pădurea din jurul de fasonatori mecanici. je. Erau mai pretenţioase întreprinderea de tricotaje Hunedoara lă, prin responsabilitate şi
cabanei „Căprioara" "'şi în organizarea irepro de realizat. Dar le-am rea dăruire în muncă se nu
platoul din faţa acesteia şabilă a Sectorului fores lizat la timp şi de calita mără Sebestyen Terezia,
au fost mult mai anima tier Ilia — şef de sector, te. în acest trimestru ace- tovarăşilor de la filaturile lor şi putem interveni Viorica Ignat, Maria Marcu,
te ca de obicei. Alături ing. Sabin Faur — toţi laş partener a revenit cu de lînă pieptănată din Bis prompt cînd se ivesc ne Silvia Liuţă şi Tatiana E-
de cei veniţi să-şi pe cei 30 de concurenţi s-au o comandă mai mare, so- triţa, Miercurea Ciuc, Foc ajunsuri. nache, care sînt mereu so
treacă duminica în mijlo întrecut cu toată seriozi licitind centralei de resort şani şi Buzău să ne livre La rîndul său, Inginerul licitate să lucreze pentru
cul naturii, se aflau la tatea şi în deplin spirit în mod expres serviciile ze cît mai repede cantită Dumitru Spălam, şeful sec expor.t.
„Căprioara" forestierii. de corectitudine la pro întreprinderii noastre, de- ţile de fire P.N.A., cu care ţiei tricotaje, evidenţia cî Deci, colectivul hunedo-
Mai precis, cei mai buni ba teoretică şi, mai ales, clarîndu-se foarte mulţumit au rămas restanţieri pînă teva dintre măsurile luate, rean este hotărit '— aşa
muncitori forestieri din la cele practice. Măiestria de calitatea execuţiei . şi în prezent. în special în vederea obţi cum se sublinia la Consfă
cadrul I.F.E.T. Deva, ve şi precizia de care au dat promptitudinea în livrare. Urmărim pe fluxul teh nerii unei calităţi irepro tuirea de lucru de la C.C.
al P.C.R. din 26—27 mai
niţi să-şi demonstreze dovadă în stăpînirea me Ca urmare, în momentul nologic cum se desfăşoară şabile. „Producem articole a.c. — să-şl sporească e-
pregătirea şl măiestria în seriei — cei mai mulţi da faţă comanda este lan activitatea de producţie în pretenţioase, cu o paletă forturile in continuare
cadrul concursului profe demonstrînd că doborîrea sată în lucru şi ne stră zonele unde se execută pro coloristică deschisă, care pentru a-şi realiza ritmic
duse pentru export.
duim să ne onorăm exem
sional „Cel mal bun faso unui arbore la „punct plar contractul. La noi to — Activitatea trebuie să sînt foarte sensibile la şi de calitate sarcinile de
nator mecanic" — etapa fix", tăierea combinată, tul este pregătit. Am luat pornească bine încă de la murdărie. De aceea am plan la toţi indicatorii e-
cea de precizie, sau cilră-
pe judeţ. Participau pri o serie de măsuri tehnico- lansarea comenzilor în pro luat măsuri deosebite în a- conomici, o atenţie priori
mii trei clasaţi la ftfzele organizatorice suplimenta ducţie — sublinia inginera ceastă direcţie, asigurînd tară acordînd exportului.
pe sectoare, la care au (Contlnuare In pag. a 4-a) re, menite să faciliteze rea Elena Nour, responsabila menţinerea maşinilor în
lizarea ritmică şi de cali cu exportul. Avem în a- perfectă stare de curăţenie , M. CRIVAT
