Page 26 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Cuprinderea largă a problemelor, I n z o o t e h n i e

a tuturor sectoarelor IC,00 Telex
& animale bine îngrijite $ producţii 10,05 Consultaţi
Comisia de propagandişti bateri în adunările gene­ rina Moroianu, loan Stan- nul învăţă
litico-iiler
şi agitatori de pe lingă co­ rale de partid, U.T.C. şi ciu, Eugen Coveian, loan niari de lapte şi carne ticiparca
mitetul de partid al E.M. sindicat, precum şi cu pri­ Mladin, Ştefan Abrudean, conducere
Deva acordă o atenţie deo­ lejul diverselor analize şi Atanasie Popescu şi alţii. a superio
tăţii noi
sebită cuprinderii în sfera instruiri, adoptîndu-se şi Noi considerăm că acti­ liste
activităţii sale a multitudi­ măsurile corespunzătoare vitatea desfăşurată de co­ Trebuie depuse eforturi susţinute pentru 16.25 Viaţa culi
nii de probleme ce îi revin pentru transpunerea lor în misiile de propagandişti şi 10.50 Tragerea
17.00 Universul
din documentele Conferin­ practică. agitatori, de la nivelul co­ 17.50 1001 de s
ţei Naţionale a partidului mitetului de gradul I, şi 20.00 Telejurnal
20,15 Actualitate
şi din sarcinile ce derivă de comitetele şi birourile consolidarea rezultatelor şi realizarea pianului că
din expunerea tovarăşului COMISIA DE organizaţiilor de bază a a- 20.25 ştiinţa îi
Nicolae Ceauşescu la ple­ PROPAGANDIŞTI dus o contribuţie impor­ Activitatea fermei zooteh­ rent acestei perioade. Este potenţial de producţie care progresiile
cumentar
nara lărgită a C. C. al SI AGITATORI tantă în obţinerea unor re­ nice a C.A.P. Aurel Vlai- de menţionat şi faptul că să ne permită creşterea e- 20,35 Columne .
P.C.R. din 1—2 iunie 1982 zultate bune în primele 5 cu — unitate care pînă a- în prezent se livrează zil­ fectivelor şi completarea Azi, mun
— de la care a trecut 'un ' LA LUCRU luni ale anului, în îndepli­ nul trecut nu-şi realiza in­ nic de la cele 183 vaci a- la matcă cu animale din şov
an de muncă rodnică. nirea indicatorilor de plan. dicatorii de plan — ca ur­ flate în lactaţie peste 1 000 prăsilă proprie. 20,50 Melodii ş,
Evident că în centrul a- Aceluiaşi scop le sînt O recentă analiză făcută mare a măsurilor luate 1 lapte marfă. Aceasta de­ Aplicînd în viaţă indica­ 21,00 Stop-cadri
momi
tenţiei am aşezat stator­ subordonate propaganda vi­ asupra acestei importante pentru buna organizare a notă că s-a îmbunătăţit în ţiile şi orientările tovară­ 21,15 Film artis
nic activitatea politico-ideo- zuală, gazetele de perete, activităţi de parlid- a pus reproducţiei şi selecţiei, mod simţitor activitatea de şului Nicolae Ceauşescu, crucea rr
logică şi cultural-educativă învăţămîntul politico-idco- în evidenţă insă şi o sea­ îmbunătăţirea calitativă a reproducţie şi selecţie, că secretarul general al parti­ tuni". Pri
de formare a conştiinţei logic, în toate formele sale, mă de neajunsuri. Propa­ efectivului de animale prin a crescut potenţialul de dului, privind dezvoltarea 22,35 Telejurnal
socialiste revoluţionare a staţiile de radioamplifica­ ganda vizuală, de pildă, înlocuirea vacilor slab pro­ producţie al efectivului şi modernizarea zootehniei,
minerilor, a celorlalte ca­ re, punctul de documenta­ nu ţine întotdeauna pasul ductive cu animale tinere matcă. Indicele de natali­ creşterea efectivelor şi a
tegorii de oameni ai mun­ re politico-ideologică, cele­ cu evenimentele, se înno­ şi cu potenţial ridicat de tate a ajuns la aproape 80 producţiei animaliere, am iîAD:i
cii din unitate, pentru în­ lalte forme ale muncii po­ ieşte cu întîrziere, unele producţie, s-a îmbunătăţit la sută. Aceste rezultate luat măsuri şi, cu sprijinul
deplinirea sarcinilor eco- litice de masă. gazete de perete (c<‘!e de la în mod simţitor şi face demonstrează că personalul organelor agricole judeţene, BUCUREŞTI
nomico-sociale ce ne revin Prin intermediul acestor uzina de preparare, de la progrese notabile pe dru­ sanitar-veterinar îşi înde­ am trecut la modernizarea dioprogramul d
pe 1983. baza de aprovizionare) tra­ mul redresării, îndeplinirii plineşte în bune condiţii grajdurilor. Asigurăm în La ordinea zil(
forme şi mijloace organi­ indicatorilor de plan la atribuţiile. Totodată se cu- tură; 7,00 Radi
Comitetele de partid şi zaţiile de partid militează tează problemele la modul producţia fizică şi onorării acest fel alimentarea cu a- La panoul de
birourile organizaţiilor de în mod constant pentru general, fără un suficient obligaţiilor la fondul de pă, mulsul mecanic la bi­ muncii ; 8,00 Re
Curierul
bază se străduiesc şi, în însuşirea şi aplicarea în spirit critic. Trebuie, de a- stat. Asigurînd în perma­ C.A.P. don al întregului efectiv 8,10 Buletin d
0,00
bună măsură, au reuşit să viaţă a cerinţelor şi exi­ semenea, să activizăm mai nenţă o bună îngrijire şi AUREL VLAICU * 2 de vaci şi evacuarea meca­ Răspundem
imprime acestei ample ac­ genţelor noului mecanism mult comisiile de Ia nive­ furajare a întregului efec­ nizată a dejecţiilor. Con­ 10.00 Buletin
tivităţi caracter dinamic, economico-financiar, în ca­ lul unor organizaţii de tiv de animale, atît în pe­ struim padocuri exterioare Interpreţi ai
10,3t
concret şi eficient, antre- re un loc central îl ocupă bază. rioada cît animalele s-au vine a fi evidenţiat şi fap­ cu umbrare pentru tinere­ popular; 10,45
socialiste;
nînd organele de conducere creşterea producţiei fizice, Pentru înlăturarea unor aflat în stabulaţie, cît şi tul că s-au obţinut 148 de tul bovin, platforme pen­ dicate "’î-iublic
colectivă şi organizaţiile reducerea consumurilor de asemenea neajunsuri, pre­ acum în perioada de pă- viţei şi s-au depăşit efec­ tru gunoi. Construim, de letin i ştiri;
copiii
earus
U.T.C., sindicat, O.D.U.S. materiale, energie şi com­ cum si pentru sporirea ro­ şunat, producţia de lapte tivele planificate. amintite se asemenea, o maternitate blicitate; 12,00
pentru vaci şi creşe pentru
Rezultatele
şi de femei, comisiile de bustibili, îmbunătăţirea ca­ lului şi forţei educative, cunoaşte o continuă creşte­ datoresc muncii, priceperii viţei. ştiri; 12,05 Ştiii
XX ;
12,25 E
propagandişti şi agitatori. lităţii producţiei. Avem un mobilizatoare a activităţii re. Cum se prezintă situa­ şi hărniciei oamenilor ca­ O atenţie deosebită a- folclorului ; 1;
important număr de tova­ comisiilor propagandiştilor ţia după primele cinci luni premieră Radi
Unul dintre obiectivele e- răşi din comisiile de pro­ re lucrează în fermă. Fer­ cordăm asigurării bazei De la 1 la 3;
senţiale ale muncii noas­ şi agitatorilor, comitetul de din acest an ? ma şi-a asigurat îngrijitori furajere. Am extins cultu­ invitaţilor; 16,0
pagandişti şi agitatori care partid a adoptat un pro­ Trebuie remarcat saltul ştiri; 1G,05 Cînt
tre este aducerea la cunoş­ desfăşoară o continuă şi făcut în realizarea şi de­ eu o bogată experienţă rile de trifoliene şi cultu­ clorul contcmi
tinţa colectivelor a sarcini­ susţinută activitate, fiecare gram concret de măsuri. păşirea producţiei de lapte practică şi cu o bună pre­ rile duble de porumb du­ Sfatul medicul'
lor ce le avem de îndepli­ la locul său de muncă. A- T1BF-RIU VALEA marfă. Astfel, pînă acum gătire profesională. întreg pă păioase. Astfel, ne asi­ bum coral; lf
nate
economici
nit, mobilizarea lor pentru mintim aici pe tovarăşii secretar adjunct cu s-au livrat la fondul de personalul fermei este re­ gurăm şi fînurile şi sucu­ letin de ştiri;
a şi le realiza zi de zi, Aurel Mager, Mihai Popa, problemele de propagandă stat 508 hl lapte, cu 7 800 tribuit în funcţie de rezul­ lentele. Avem cosite deja reportaj 1983;
peste 40 ha, din care 30 ha
tatele muncii, de produc­
lună de lună. Pentru a- Viorel Ciuntu, loan Vuş- al Comitetului de partid litri în plus faţă de pre­ ţia pe care o obţine fieca­ trifoi, iar acum lucrăm la bărbăteşti; 17,4
bii
18
române;
ceasta, am organizat dez- can, Gheorghe Tirieă, Do­ de gradul i, ai E.M. Deva vederile contractului afe- re de la lotul pe care îl strînsul, transportul şi de­ ril; 20,00 Radio
are în grija sa. Aceasta a pozitarea fînului. Din cul­ La sugestia dun
21.00 O zi într-
întărit răspunderea oame­ turile de masă verde am Radiojurnal;
Biografii în epopeea industrializării socialiste făcut 370 tone siloz şi mai 23,30—5,00 Non
„Scmiramlda"
nilor faţă de sarcini, faţă
de plan şi fiecare îşi dă
facem 300 tone din diferite
cal.
rezultate
silinţa
să
obţină
pentru a ne onora cu cin­
cît mai bune pentru a rea­ ierburi. Avem condiţii
(Urmare din pag. 1) me şi uzina o vom condu­ ta că o să avem in dota­ de ani de cind noi, munci­ liza cîştiguri cît mai mari. ste obligaţiile la fondul de C l N E I V
ce noi, muncitorii, şi nu di­ re strunguri cu comandă torii, am dai la o parte Aşa de exemplu, Maria stat, pentru a spori contri­
rectorii sau supraveghetorii program, cine se gîndea că consiliul de conducere pa- Gulea şi Maria Pătruţ au buţia la autoaprovizionarea
priite miini, perioadă din puşi de patron. După tre ; o maşină de aşchiai poate tronaior. Au trecut 35 de realizat în luna trecută re­ teritorială. DEVA : Sfii
care se detaşează prin di­ executa simultan mai mul­ ani, dar nu pot zice - cum (Patria); Por
tribuţii băneşti de peste
(Art
namism şi strălucire cei 18 ani s-au adeverit vorbele te operaţii. Şi apoi, să nu am mai citit de multe ori 2 800 lei, Viorica Tirea 2 719 Ferma zootehnică a C.A.P. pictorului Prc
DO AP e
tovarăşilor mei. Pentru pri­
ani de cind în fruntea răminem numai in cadrul - „parcă a fost ieri". Nu lei, Rafila Guia 2 646 lei, Aurel Vlaicu a păşit, aşa şi eienii
partidului se află tovarăşul ma dată in istoria ei, in atelierului ! Să privim prin pot, pentru că in aceşti 35 cum o dovedesc faptele, pe Tra. irtul (Si'
Nicolae Ceauşescu. Fabrica iunie 1948, uzina de la Că- uzină. Nu prea mai ai ce de ani prea multe sint ce­ Ana Bătrîna 2 545 lei, iar un drum bun. Iar rezulta­ Noi aventuri
(Arta
Poseidon
s-a extins, s-au dezvoltat lan avea un director pro­ Melania Moţa 2 747 lei. tele obţinute demonstrează vrăjitoarele nc
recunoaşte din ,,moşteni­ le ce s-au schimbat. Dar
secţii noi, Mecanizarea a venit din rindurile munci­ îmi amintesc un lucru care Aceste rezultate bune că are posibilităţi care, pu­ structorul) ; p:
alungat definitiv „stănoa- torilor. Conducea clasa rea' 1 anului 1948. Ba mai n-am să-l uit niciodată : obţinute în primele cinci se în valoare, pot asigura Ordin, nu dese
Nir
(Unirea);
mult, noua platformă side­
ga“, a contribuit decisiv la muncitoare. Destinele uzi­ rurgică este o realizare de in fiecare an ce trecea se luni ale anului — ne spu­ înscrierea sa în rîndul uni­ frontul de vest
creşterea şi diversificarea nei erau luate de miinile ultimă oră, o realizare din vedea că treburile merg tot nea tovarăşul loan Boşo- tăţilor de profil fruntaşe brie); LUPENI:
gat
producţiei. Faţă de 1948, anii care, pe drept cuvint, mai bine ; oamenii sim­ rogan, şeful fermei — vrem ale judeţului. Se impune valentina (Cultural);
(Luce
in 1983 producţia fabricii truditoare, de noi cei care să le consolidăm. Am creat să nu se slăbească efortu­
ţeau asta, iar noi, membrii NEA: Maşina
este de 10 ori mai mare, nuclee de reproducţie prin- rile pentru consolidarea (Minerul); PE3
de partid, aveam ceea ce tr-o selecţie riguroasă a ti­ succeselor obţinute şi rea­ echipaj penii
iar in următorii doi ani, o-
dată cu intrarea in func­ EZ33 HflTIQNflUZARtfl KT51 neretului femei. Acordăm lizarea indicatorilor planu­ pore (Muncite
se cheamă argumente.
U
NINOASA
:
ţiune a noii şi modernei ca­ - Ce curs a urmat bio­ o atenţie deosebită îngri­ lui de producţie pe acest (Muncitoresc) ;
pacităţi tehnologice, ea va El grafia - pe atunci tinăru- jirii şi hrănirii viţelelor an. Zbor mortal
lui - Gheorghe Mih'eţ ? BRAD : Domi
creşte încă de 10 ori, nu­ pentru a obţine animale cu N. BADIU (Steaua roşie);
mărul lucrătorilor depăşind am cerut o dată patronu­ putem să-i numim Epoca - Şi acum sînt tinăr ! ZA : Provinciali
1 200. lui să ne dea haine, bo­ Ceauşescu. Ce demonstrea­ Am doi feciori, amindoi OHAŞTIE : Fav
canci şi alimente pentru ză toate acestea ? Nu oa­ studenţi la electrotehnică, răsfăţaţi (Patria
Am vorbit mai puţin des­ na mea (Flacă
pre mine şi mai mult des­ a lace laţă greutăţilor ca­ re faptul că noi cei ce la Timişoara. Am iost acti­ GIU-BAI : S'-
pre fabrica in care mun­ re s-au ivit după război, muncim ne-am ridicat din vist de partid, am iost di- (Casa de cultur.
cesc de aproape patru de­ după anii de secetă. temelii ţara şi am con­ rector-muncitor al uzinei e- Primăvară pe.
(Dacia); BRAZI
cenii. Mi se pare liresc aşa, - Cu ce „zestre" aţi por­ struit-o aşa cum am vi­ lectrice din Gurabarza, am CĂLAN : Dom.
deoarece tot ce am reali­ nit la drum ? sat-o : puternică şi libe­ lost dascăl multor munci­ (Casa de cultu
zat, făptui că sini astăzi un - Să i zicem zestre dacă ră !". tori ce au lucrat la — pe RIA : Anna ce’
zile — seriile
om apreciat şi respectat, am aşa se poate numi un a- Şi acum sînt tînăr atunci — noua termocen­ şui); 1LIA: Kr.,
realizat prin muncă, in ca­ mărit de atelier mecanic trală de la Fîntinele. Am seriile I-II (Lur
lost şi sint, din 1969 - de
dru/ acestei întreprinderi, cu un ciocan de lorjă şi P e Gheorghe Miheţ, cind s-a montat şi pornit
unde eu şi alte sute de citeva strunguri ce erau ac­ unul dintre sutele de primul generator de aici,
oameni ai muncii ne-am ţionate de cureaua de trans­ mii de oameni care $PECŢVî
desăvirşit pe toate planu­ misie de la un motor aşe-, au invirtit la roata istoriei de la Mintia -, „învăţător"
celor 19 oameni ai mei.
rile vieţii. zat in mijlocul încăperii. in acel neuitat ii iunie Oameni buni, pricepuţi, ■ cu ® DEVA. Ca:
Alta era zestrea noastră : 1948, l-am intilnit intr-una ră, orele 17 şi
Să privim dintre cele mai tinere u- pregătire profesională te­
dorinţa nestăvilită de a Giuleşti Bucure-,
prin uzină nităţi economice din jude­ meinică (liceu, şcoală de tarea începe îr
demonstra şi a ne demon­ ţul nostru - Întreprinderea maiştri, studenţi la „subin- Petru Vintilă.
• PETROŞAR
D e 42 de ani, Dionisie stra că intr-adevăr putem 4 eieclrocenlraie Mintia-De- gineri"), oameni care exe­ scrisoare pierdu
de stat Valea
lucrat
Danciu
n-a
conduce,
cută orice fel de lucrare
produce
putem
nici un ceas in altă pentru noi şi nevoile noas­ va. Acum este maistru prin­ de reparaţii, tie ea cit de Plantarea legumelor la ferma C.A.P. Simeria. Caragiale, in i.
parte decit in atelierul me­ tre, pentru economia socia­ cipal in secţia zonală de grea. Sînt, majoritatea, bă­ colectivului teat
canic al iabricii in care, listă ce-atunci prindea con­ reparaţii, atelierul reparaţii ieţi tineri; ei n-au „prins"
copilandru fiind, pusese tur... turbine. La prăşitui culturilor
pentru prima dată piciorul - Cine era ATUNCI. naţionalizarea, dar mi-am Vremi
în 1941, fabrică ce pe a- Anii au trecut. Greutăţi­ dat seamc că simt impor­ (Urmare din pag. 1) Vasile Ţăruş, care, dotată
le inerente au lost depă­ Gheorghe Miheţ '(
tunci aparţinea capitalişti­ tanţa acestui act revoluţio­ cu mijloacele mecanice ne­ Timpul probi
lor. şite. Tehnologiile, utilajele - Un tinăi de 25 de ani, nar. Simt. pentru că a- nă, mai harnică, n-aş pu­ cesare, a aplicat tratamen­ azi, 8 iunie 19!
şi maşinile de înaltă teh­ fecior de moţ. lăcătuş Io tea s-o fac. Dintre coope­ tele la cartofi. La ora ac­ va fi în generi
- N-am tost, nu mi-a lunci, ca şi acum, partidul ales noaptea şi
plăcut să fiu unul dintre ăia nicitate au impinzil şi ate­ „Atelierele centrale pentru comuniştilor a demonstrai ratori îi putem evidenţia tuală, primul tratament Cerul va fi va
cu traisla-n băţ. Cind am lierul mecanic. Azi maistrul reparaţii utilaj minier Gura- tuturor că luptă pentru bi­ pe Gheorghe Lorinţ, Adam este efectuat pe toate cele porar norCy d
intrat, în 1945, în rindurile principal specialist Dionisie barza", din cadrul societă­ nele oamenilor, pentru creş­ Ciorogar, Elena Şerban, 130 ha cultivate cu cartofi. cind Izolat vor
cu caracter de ■
membrilor partidului comu­ Danciu priveşte cu mindrie ţii „Mica". Un foarte tinăr loan Irimie, Eugenia Voi- Se efectuează şi 'combate­ tul va sufla
terea continuă a bunăstării nea, Romulus Stanciu, Te-
nist, tovarăşii mi-au spus la tot ce ii înconjoară şi comunist şi, ca orice tînăr şi fericirii lor. Şi oamenii cla Şerban, Nicolae Iovan rea dăunătorilor la po­ derat, cu intens
rumb, acţiune ce a fost în­
la ;
porare
pînă
să-mi văd serios de munca spune : „Uite dacă nu mă care credea cu toată fiin­ simt aceasta, o simt cu şl alţii. cheiată la C.A.P. Peştişu din sectorul es
mea, să învăţ cit mai mul­ pregăteam bine in meserie, ţa lui in cuvintul partidu­ fiecare an care a trecut Pentru combaterea gîn- Mic şi Peştişu Mare şi se râturile minime
prinse între 7 :
te despre meserie pentru nu rămineam acum pe ală­ lui, era gata aricind să-l de ATUNCI, din 11 Iunie dacului din Colorado a fost află în desfăşurare la iar cele maxin
că nu va trece multă vre- turi ? 'Cine credea vreoda- transforme in fapte. Sirit 35 1948. alcătuită o echipă de me­ C.A.P. Buituri şi în alte u- şi 25 de grade.
' 'Tr——■ —---- - ■—----- canizatori, în frunte cu nităţi agricole.