Page 28 - Drumul_socialismului_1983_06

pac». 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 954 © MIERCURI, 8 IUNIE 1983

© însemnări ©

® Informaţii ©
CăSduros schimb de mesaje între j
@ Note ©
tovarăşii Nicolae Ceauşescu
© Microinterviuri ®
şi Mika Şpiliak
BELGRAD 7 (Agerpres). vecine şi prietene noi suc­ MOSCOVA. - C.C al
— La Belgrad a avut loc cese în construcţia socie­ P.C.U.S. şi Consiliul de Mi­ ÎNVESTIŢI! DE ÎNCREDERE IN OAMENI
un schimb de mesaje tăţii socialiste bazate pe niştri al U.R.S.S. anunţă că,
între tovarăşul Nicolae autoconducere. la 5 iunie, motonava de pa­ „Să mergem să-i cunoaş­ înfiinţat, „brigada Jurj" de­ te şi apreciate (Ordinul
Ceauşescu, secretar gene­ ' Mulţumind, tovarăşul sageri „Aleksandr Suvorov" teţi pe oamenii lui Vasile monstrează că nu s-a ră­ Muncii cl. I, Medalia Mun­
ral ai Partidului Comunist Mika Şpiliak a rugat să a suferit, pe Volga, în apro­ Jurj. Despre brigada aceas­ mas la stadiul de... deviză. cii şi... o vitrină cu steluţe
Român, preşedintele Repu­ se transmită tovarăşului pierea oraşului Ulianovsk, o ta, în care conducerea mi­ Calitate - în lucrări, şi iar de fruntaş in producţie).
nei, a întreprinderii a în­
blicii Socialiste România, Nicolae Ceauşescu din par­ calitate — în oamenii care La cei numai 41 de ani
şi Mika Şpiliak, preşedin­ tea sa şi a Prezidiului Re­ avarie, soldată cu victime vestit multă încredere, s-ar o compun. ai săi, Vasile Jurj este mun­
tele Prezidiului Republicii publicii Socialiste Federa­ omeneşti. Guvernul U.R.S.S. putea scrie o pagină în­ „Ne-au mai rămas 200 citorul crescut la „şcoala
Socialiste Federative Iugo­ tive Iugoslavia, cele mai adoptă măsuri pentru aju­ treagă de ziar, nu doar un de metri din cei. 1 200 cit minei", este omul care a
slavia. calde urări de sănătate şi torarea familiilor victimelor şi articol !“ - ne-au spus Si- va măsura galeria. Planul crescut muncitori pentru
Din partea tovarăşului succes în activitatea pe ca­ pentru lichidarea urmărilor mion Mariş, inginerul şef este să o terminăm la sfîr- mină. Petru Hreniuc, Con­
Nicolae Ceauşescu au fost re o desfăşoară în fruntea ava riei. al minei şi sing. Viorel şitul lui septembrie, dar noi stantin Crîşmăriuc, în urmă
transmise tovarăşului Mika partidului şi statului, iar Neamţu, şeful raionului vom preda lucrarea în cin­ cu ani erau mineri în bri­
Şpiliak şi Prezidiului Re­ poporului român şi prieten 0 BERLIN. - După cum „investiţii". stea zilei de 23 August. gada sa. Acum sînt şi ei
publicii Socialiste Federa­ noi victorii în construirea transmite agenţia ADN, Tri­ Cei 11 oameni din bri­ Este o treabă importantă şi, şefi de brigăzi, acum se în­
tive Iugoslavia un cald sa­ societăţii socialiste multila­ bunalul orăşenesc Berlin l-a gada lui Vasile Jurj lucrau ce-i drept, grea. Dar am trec în producţie cu „nă-
lut şi cele mai bune urări, teral dezvoltate în Româ­ condamnat, marţi, pe fostul la galeria de legătură între oameni unul şi unul". Iar naşul" lor.
iar popoarelor Iugoslaviei nia. Obersturmfîirer SS Heini puţurile 3-4, care va asi­ cînd aceste cuvinte aparţin l-am cerut să ne dea cî­
gura aerajul dintre ele şi teva nume de oameni din
Lucrările sesiunii U.N.C.T.A.D. Barth, la închisoare pe via­ evacuarea apei freatice re­ şefului de brigadă Vasile brigada sa. „Toţi I Nu pot
ţă şi suspendarea drepturi­ zultată de la săparea pu­ Jurj, atunci li se poate a- să remarc doi-trei ortaci.
de la Belgrad lor cetăţeneşti pentru crime ţului 4. „Brigadă de bază" corda credit deplin. Pentru N-ar fi drept. Şi apoi, zic
de război şi crime împotriva — aşa este numită în ex­ că el, după 22 de ani lu­ eu, nici nu e nevoie. E su­
BELGRAD 7. — Trimi­ bursa în mod ritmic din umanităţii. Vinovăţia lui Barth ploatare. De ce ? Pentru că craţi aici, la mină, nu e ficient să amintiţi de toată
sul Agerpres, Ilie Şerbă- propriul venit obligaţiile a fost dovedită în cursul pro­ acolo unde sînt trimişi să prea darnic în aprecieri. brigada. Sînt oameni pe
nescu transmite: Marţi, în ce priveşte datoriile lor cesului. De altfel, el a recu­ lucreze oamenii lui Jurj - Mai ales cînd e vorba de­ care-i cunoaşte toată mina.
au început dezbaterile ge­ externe tot mai mari . noscut că a participat, în în locuri de mare dificul­ spre persoana sa. Este mo­ Sînt muncitorii în care, o
nerale din cadrul celei Cu privire la sarcinile vara anului 1942, la o serie tate — nu este nevoie să destia care îi caracterizea­ simţim mereu, toată lumea
de-a Vl-a Conferinţe a Na­ concrete ale sesiunii meargă alţii să dreagă ce­ ză pe cei care vorbesc... cu are încredere. Iar noi, toţi,
ţiunilor Unite pentru Co­ U.N.C.T.A.D. de la Belgrad, de execuţii în Cehoslovacia, va. „Calitate şi iar calita­ fapta. Iar faptele sale de vrem să n-ajungem vreoda­
merţ si D e z v o l t a r e secretarul general al O.N.U. iar în anul 1944 la distruge­ te" — este deviza brigăzii. muncă „vorbesc" peste tot tă sâ-l dezamăgim. Aşa
(U.N.C.f.A.D.-VI). a subliniat: rea localităţii franceze Ora- Iar lucrările executate de în Exploatarea minieră Ghe- ne-am învăţat, aşa vom fi
în discursul său, secreta­ Primul imperativ îl con­ deur-sur-Glane şi extermina­ ei în cei 15 ani de cînd s-a lari. Ele sînt bine cunoscu­ şi în continuare. Toţi !".
rul general al O.N.U., Ja- stituie măsurile urgente rea a 642 de locuitori ai a-
vier Perez de Cuellar, a pentru oprirea diminuării cesteia, dintre care 202 copii.
declarat: Situaţia actuală ritmului activităţii econo­ PE SCURT „MADE IN GHELARI
nu necesită formularea di­ mice în ţările în curs de §3 LONDRA. - Pirateria • Prin înfiinţarea, în In anul înfiinţării, 1969, nou covor ieşit din miinile
feritelor poziţii, ci iniţia­ modernă în largul mărilor ia această primăvară, a sec­ secţia covoare din Ghelari lor. Aşa le numesc şi cei
tive utile care să ducă la dezvoltare. De asemenea, proporţii tot mai îngrijoră­ ţiei S.M.A. Ghelari, locui­ a Cooperativei meşteşugă­ mai exigenţi beneficiari :
acţiuni. trebuie să sporească trans­ toare - este concluzia care torii din cele ^ patru sate reşti „Drum nou“ Hune­ parteneri externi din multe
Interdependenţa dintre ferul de mijloace finan­ se desprinde dintr-un raport componente beneficiază, doara, se numea... Emilia ţâri ale lumii. In ziua do­
Nord şi Sud nu numai că ciare fără a se pune con­ dat publicităţii la Londra de contra cost, de prestaţia Dobra. Apoi au venit Roti­ cumentării noastre, ţesătoa­
a crescut dar, în ultimul diţii. Sînt necesare, de a- Organizaţia Maritimă Inter­ în lucrări mecanizate pe la Costin, Olimpia Irimia, rele din Ghelari lucrau la
timp, a ajuns pe prim semenea, consolidarea şi suprafeţele de teren din Eugenia Şusnea... „Şezi a- covoare tip „Bucureşti".
plan. Fără îndoială aceas­ stabilizarea pieţelor mate­ naţională. Potrivit raportului, gospodăriile proprii. • Se casă şi-ţi vezi de oale şi „Tocmai in Statele Unite
tă interdependenţă va spori riilor prime şi a venituri­ în perioada care a trecut de lucrează la amenajarea u- de copii, lucru-i pentru băr­ vor ajunge", ne-au spus cu
în continuare. Este necesar lor ; sistarea şi anularea la 1 ianuarie 1981, pe mă­ nei noi pieţe agroalimen- baţi !“, spuneau... bărbaţii. legitimă mindrie. „Chiar
să se soluţioneze problema măsurilor protecţioniste îm­ rile lumii au fost atacate un tare în viitorul centru „Spuneau“ - pentru că a- dacă pe etichete nu există
capacităţii ţărilor în curs potriva ţărilor în curs de număr de 193 de nave, de cum, această optică a ră­ ceva scris care să amin­
de dezvoltare de a-şi ram- dezvoltare. pe care a fost furată marfa. civic al Ghelariului. « în mas de domeniul amintiri­ tească de Ghelari, noi sin-
perimetrul aflat în veci­
nătatea celor mai noi lor. Au schimbat-o ele, cele tem bucuroase să ştim că
blocuri construite în loca­ 23 de fete ale brigadierei ceea ce facem bucură ochii
In legătură cu încheierea anului şcolar litatea centru de comună, Maria Tiron. Hărnicia, pri­ foarte multor oameni. Şl,
ceperea şi talentul lor au poate, şi ei se gîndesc fru­
prin
consiliului
grija
mos ta noi. Este şi aceasta
Potrivit structurii actua­ indiferent de numărul can­ a căror dobîndire necesi­ popular comunal şi prin schimbat-o. „Lucru de artă" o mare răsplată !
— aşa se cheamă fiecare
lului an şcolar, primii elevi didaţilor înscrişi. De ase­ tă un an, precum şi cei ai contribuţia în muncă a
care vor încheia cursurile, menea, în liceele în care şcolilor de maiştri — cetăţenilor, se află în
la 14 iunie, sînt cei din numărul tinerilor ce vor cursuri serale. între 9 şi curs de amenajare un loc Şl TOTUŞI, SE POATE I
clasele a Xll-a — cursuri solicita înscrierea va fi mai 14 iulie se va organiza de joacă pentru copii; „Ecaterina Radu a fost cuşi să mai mergeţi nică­
de zi — şi din clasele a mare decît al locurilor pla­ concursul pentru treapta a de reţinut că leagănele, numită inginer şef al ieri ! Facem răsadniţe
•XlII-a — cursuri serele. nificate, vor avea loc pro­ II-a liceală, învăţămînt de toboganul, balansoarele C.A.P. Ghelari numai de aici, la noi, — a răspuns
După ce se vor despărţi, be de verificare a cunoş­ zi sau seral. Ca şi în anii ce vor fi amplasate aici cîteva luni, mai precis în tovarăşa inginer"; „Eu
în cadru festiv, de colegi tinţelor, între 2 şi 4 iulie, precedenţi, la acest con­ sînt confecţionate de ele­ decembrie anul trecut. O sînt de mai multă vreme
şi profesori, ei se vor pre­ constînd în două lucrări curs — pentru învăţămîn- vii şcolii generale din lo­ perioadă relativ scurtă, la C.A.P., dar noi răsad­
găti prin studiu individual scrise — la limba şi lite­ tul de zi — vor participa calitate în timpul orelor dar în care a demonstrat niţe n-am avut. De aceea,
şi meditaţii colective, în li­ ratura română şi matema­ numai absolvenţii promo­ de practică. ® Chiar dacă multă dragoste de muncă, nu mi-o venit să cred că
cee, pentru susţinerea ba­ tică — din materia clasei ţiei 1983, care nu vor de­ investiţiile’ pentru con­ preocupare pentru întrea­ inginera noastră o să
calaureatului, care se va a VlII-a. în ansamblul mă­ păşi vîrsta de 19 ani pînă struirea noului magazin ga activitate din unitate", poată face ce n-or făcut
desfăşura între 21 şi 80 surilor întreprinse, de re­ la 15 septembrie. Ceilalţi sătesc sînt prevăzute pen­ ne spunea Trăiau Ticula, alţii înaintea dumneaei".
iunie. levat faptul că pentru cei vor avea la dispoziţie în- tru anul viitor, cetăţenii primarul localităţii. Ing. Ecaterina Radu a
La 18 iunie va lua sfîrşit peste 430 000 elevi ai cla­ văţămîntul seral, învăţă­ din satul Govăjdia s-au infirmat scepticismul u-
cel de-al treilea trimestru selor respective din acest mînt care s-a extins în angajat ca în următoare­ Un exemplu edificator nora. în această primă­
şcolar pentru absolvenţii an, Ministerul Educaţiei şt 1983, cu cîteva mii de le zile să înceapă, cu for­ ne-a fost furnizat de mâi vară, zeci de cooperatori
claselor a VlII-a. In inter­ învăţămîntului şi consiliile locuri. Concomitent, creşte ţe proprii, executarea fun­ mulţi membri coopera­ au primit răsaduri de ro­
valul 19—25 al aceleiaşi populare judeţene au extins treptat numărul claselor daţiei. • De curînd a fost tori. Iată, pe scurt, cîteva şii, ceapă, gulii, varză din
luni, vor depune fişele de reţeaua claselor a IX-a, în serale care vor funcţiona dat în folosinţă în centrul din relatările lor : „Am răsadniţele unităţii. Şi,
înscriere în clasa a IX-a oraşe şi în mediul rural. potrivit turelor existente în comunei un nou bloc cu zis aşa, din întîmplare, că uite că sc poate. Oamenii
de liceu, unde admiterea în continuare, la 25 iu­ întreprinderi industriale. 24 apartamente, la parte­ trebuie să merg la oraş, au încredere în cuvîntul
se va face fără concurs. nie, vor încheia anul de La clasele a IX-a şi a rul căruia, pe o suprafa­ la piaţă, să cumpăr răsad inginerei lor. Deoarece
De reţinut că cei ce vor învăţămînt elevii claselor Xl-a, cursuri de zi şi se­ ţă de 1 000 mp, sînt am­ pentru grădină. Las’ că cuvintele ei găsesc întot­
dori să urmeze licee de I—Vil. Apoi, pe data de .30 rale, precum şi la clasele plasate spaţii comerciale. n-o să mai trebuiască a- deauna acoperire în fapte.
marină, pedagogice, de mu­ iunie, urmează cei ai cla­ a Xll-a, cursuri serale, a-
zică, arte plastice şi deco- selor a X-a — cursuri de nul de studii se va încheia - j§| în aceeaşi zonă a jaţi specula, oameni
raţiuni, de coregrafie vor zi şi serale —, cei din pri­ la 15 iulie. cartierului muncitoresc buni ? Cleonic Crăciun,
susţine probe de aptitudini mul an al şcolilor profe­ s-au început lucrările de cioban în Ruda, a fost
între 21 şi 26 iunie 1983, sionale profilate pe meserii (Agerpres) revizie şi înlocuire, acolo atenţionat în mai multe
El în adunările cetăţe­ unde este necesar, la re­ rînduri de organele în
neşti, în întîlnirile cu de­ ţelele de apă potabilă şi drept (în urma sesizări­
putaţii, locuitorii din car­ termoficâre. Descoperta lor primite tot de la dv.)
Cel mai bun fasonator mecanic tierul muncitoresc din s-a realizat integral, dar pentru vînzarea cu su-
Ghelari au solicitat în­ întîrzie mult lucrările de prapreţ a-produselor lac­
(Urmare din pag. 1) iască fierăstrăul mecanic, prioara" a fost împrăştia­ fiinţarea unui punct me­ înlocuire, propriu - zise, tate. Atunci de ce nu-i
să treacă probele ca un tă de zgomotul puternic dical sanitar pentru tra­ „Este vreme pînă la iar­ atenţionaţi şi pe acei ca­
ţarea arborelui contra fasonator experimentat. 4 al fierăstraielor meca­ tamente. Spaţiul necesar nă, cînd o da frigul !“, re se duc în Mestecănet,
cronometru sînt elemente De altfel, trebuie saluta­ nice. încheiem însă aici, a fost deja stabilit, dar motivează unii. Este, în- acolo unde ciobanul „sen­
de bază ale meseriei — tă iniţiativa conducerii prezentînd pe cei mai lucrările de amenajare în- tr-adevăr, dar tot atît de sibil la nevoile concetă­
au creat „probleme" ju­ I.F.E.T. ' şi a comitetului buni forestieri din judeţ: tîrzie de mai bine de adevărat este că din punct ţenilor săi" Îşi continuă
riului. Participarea în sindicatului, care au a- Nicolae Boboc (S.F.E. Ha­ două luni. Aşa se face că de vedere al esteticului, „afacerile" ? Aşa nu veţi
concurs, cot la cot cu dus în concurs trei elevi ţeg) — locul I; Vasile oamenii care locuiesc aici localitatea are mult de reuşi decît să-l faceţi să-şi
bărbaţii, a Rosei-Maria de la liceul de profil, în Grec (S.F.E. Baru Mare) şi au nevoie de o injec­ suferit. „Cel puţin să fi schimbe... cojocul (căldu­
Hanganu — elevă în anul scopul stimulării viitori­ — locul II ; Luca Popa ţie, trebuie să meargă la lucrat pe tronsoane, să ră mare !), dar năravul,
III al Liceului industrial lor forestieri, al atrage­ (S.F.E. Lupeni) — locul secţia spital, aflată în nu fie tot cartierul nu­ ba î
nr. 3 Deva, clasa cu pro­ rii altor tineri spre a- III; Vasile Ivanic (S.F.E. celălalt capăt al localită­ mai şanţuri şi valuri de
fil forestier — a dovedit ceastă profesie demnă de Ilia), Mircea Oneşan, ţii. Poate această... înţe­ pămînt", sună replica ce­
că y i fetele pot să-şi în­ toată lauda. Rose-Maria Hanganu, Io­ pătură îi va determina pe tăţenilor.
suşească această meserie Multe ar fi de consem­ nel Serp — elevi la Li­ cei de la sectorul gospo-
bărbătească, nu doar teo­ nat din această dumini­ ceul industrial nr. 3 De­ dărie-locuinţe al E. M. H O notă critică şi la
retic, unde a luat notă că, în care liniştea pădu­ va — care au obţinut di­ Ghelari să pornească o- adresa multor locuitori ai Rubrică realizată de
maximă, ci şi să mînu- rii din jurul cabanei „Că­ ferite menţiuni. dată la lucru ! comunei: de ee încura­ MIRCEA DIACONU

COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, Ion Ciodei, Tiberiu Istrate ('■edacto*’ şef), lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct), Vas.le Păţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA: 2.700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr, 35 Telefoane: 11275, 11585, 12157. Telexi 72288. TIPARUL! Tipografia Deva, îtr. 23 August, nr. 257.