Page 29 - Drumul_socialismului_1983_06

t# <% NflTinmnuzAREfl

S O C I A L I S M U L Valenţe ale triplei ipostaze a
oamenilor muncii

Odată cu trecerea mij­
am obţinut importante eco­
loacelor de producţie în muncitoare, întregul popor. 50 de traverse impregnate,
Unul dintre aceste mili­
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C proprietatea poporului - oane de oameni este mi­ nomii la consumurile ener­
act istoric înfăptuit sub con­ nerul şef de brigadă Teo­ getice. Asemenea preocu­
ducerea înţeleaptă a Parti­ dor Feier, de la sectorul pări sînt de fapt parametrii
dului Comunist Român - Valea Morii al I.M. Barza. calităţii muncii noastre prin
oamenii muncii au înţeles „In această triplă ipos­ care ne afirmăm în tripla
Anul XXXV, nr. 7 955 JOI, 9 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani să amplifice la cotele înal­ tază — afirmă el - mă simt calitate de proprietari, pro­
te ale socialismului ceea ce obligat permanent la spo­ ducători şi beneficiari".
au obţinut la 11 Iunie 1948. rirea cantităţii de minereu Tovarăşul său de muncă,
Procesul industrializării so­ extras, la îmbunătăţirea ca­ Nicolae Gheaţă, de la sec­
ÎN LUMINA CUVÎNTĂR11 TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU cialiste a determinat atitu­ lităţii lui. Pot să afirm că torul Musariu II, aparţine
dini noi faţă de mijloacele de ani de zile realizările detaşamentului prestigios al
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R. de producţie, responsabili­ brigăzii pe care o conduc minerilor de peste 25 de
tăţi sporite proprietarului, n-au coborît ştacheta plu­ ani.
DIN 26-27 MAI A.C. producătorului şi beneficia­ surilor de producţie sub 20 — Cum aţi ajuns, tovară­
rului faţă de produsele rea­ la sută, dar a urcat-o a- şe Gheaţă, la înţelegerea
lizate. Valenţele acestei desea la 30 la sută. Ca posturii dumneavoastră de
Să fie înlăturate toate obstacolele din bilităţii ou multiple forme adevăraţi proprietari, nu proprietar, alături de între­
triple ipostaze a responsa­
înţelegem să scoatem mi­
gul
popor,
asumarea
la
de manifestare şi se regă­ nereu oricum, ci cu cheltu­ conştientă a responsabilită­
calea sporirii producţiei de cărbune sesc în munca şi atitudi­ ieli cît mai mici, in spe­ ţilor derivate din această
cial prin reducerea celor
nea faţă ^de ea, în rezul­
tatele obţinute şi în con­ materiale. Anul acesta am ION CIOCLEI
Ritmul extracţiei de căr­ determine operativ înfăp­ cărbune, cea de la cota 772 cepţia milioanelor de pro­ recuperat şi refolosit peste
bune din Cariera Cîmpu tuirea cu mai multă fer­ (cea mai scăzută cotă). Căr­ prietari ce alcătuiesc clasa 200 ml de şină de cale şi (Continuare în pag. a 3-a)
lui Neag nu mai ţine pasul mitate a programului ener­ bune este suficient. Am
cu... calendarul. Cel de al getic şi de materii prime, realizat, de asemenea, în
doilea semestru al anului în această ordine de idei, avans, peste 140 000 mc la
a început în acest loc îna­ cei ce lucrează în carieră descopertă. Totuşi, situaţia
inte de... 1 iunie a.c. 47 000 şi-au propus ca de acum, rezervei de cărbune tre­
tone de cărbune extrase din luna iunie, cantitatea buie să stea în atenţie. Da-:
suplimentar atestă respec- zilnică extrasă să ajungă că nu putem menţine ra­
portul de la 1 la 6 între
exploatare şi descopertă,
ritmul de extracţie a căr­
bunelui poate fi pus sub
semnul întrebării. Pentru
a urgenta descopertă noi
mai avem nevoie de auto­
tiva... neconcordanţă. Dar la 2 000 tone cărbune coc- basculante şi de încă un
aşa cum sublinia se­ sificabil, iar calitatea pro­ excavator cu cupa de 2,5
cretarul general al parti­ ducţiei să se încadreze în mc, cu motor Diesel.
dului la recenta Con­ nornv le admise. Ritmul extracţiei de căr­
sfătuire de lucru de la C.C. —■ 2 000 tone cărbune zil­ bune trebuie să crească
al P.C.R., în acest impor­ nic le putem considera o mereu, la fel şi plusurile
tant sector de activitate producţie record, tovarăşe de producţie. De aceea con­
nu există nici o limită pen­ director Dumitru Albescu ! siderăm întemeiate cîteva I.M. Barza, sectorul I Mu-
tru depăşiri. „Puteţi depă­ — Şi în luna mai am a- dintre solicitările celor de sariu, orizontul minus 90. Prevederile programului
şi oricît planul" — îi în­ vut asemenea vîrfuri de la carieră. S-a pus proble­ Maistrul Ioan Purcel, îm­
preuna cu o parte din bri­
demna tovarăşul Nicolae producţie. Ca atare am ho- ma asigurării mijloacelor gada condusă de Ştefan
Ceauşescu pe mineri. tărît să... permanentizăm de transport în carieră şi Moroşan, care lună do lună să fie înfăptuite integral!
Ţinînd seama de aceste „vîrfurile". Pentru a asi­ îşi depăşeşte sarcinile de
plan cu 15—18 la sută.
imperative, este necesar să gura realizarea sarcinilor DORIN CORPADE în acest an, gospo­ nă. La carnea de bovine
fie aplicate în practică al­ asumate, noi am atacat în Foto: VIRGIL ONOHJ dăriile populaţiei din Peş- realizările sînt departe în­
te şi alte măsuri care să carieră o nouă treaptă la (Continuare în pag. a 3-a) tişu Mic trebuie să pre­ să de cifrele planificate.
dea la fondul de stat prin Liviu Dănilă, secretarul bi­
sistemul de contractări şi roului executiv al consiliu­
22 000 TONE achiziţii 145 bovine, 150 lui popular, ne spunea că
MINEREURI CAMPANIA AGRICOLĂ Dl VARĂ porci, 252 oi, 800 hl lapte o cauză ar fi scăderea e-
PESTE PLAN de vacă, 60 hl lapte de fectivului de bovine la
gospodăriile populaţiei.
oaie, 1 300 kg lînă ş.a. Sar­
Oamenii muncit de la cinile au fost repartizate — Păşune avem destulă
Exploatarea minieră De­ pe sate. fiecărei gospodă­ — ne spunea interlocutorul.
va, pe deplin conştienţi Mobilizare puternică, participare activă a tuturor rii i s-a stabi Iit plan de Numărul de gospodării se
de sarcinile importante producţie şi ce anume să menţine. La contractarea
ce le revin în direcţia predea, în funcţie de po­ laptelui sînt peste 25 de
creşterii producţiei de sibilităţi, la fondul de stat. gospodari care s-au anga­
minereuri — la care nu tortelor satelor la întreţinerea culturilor S-au alcătuit echipe forma- jat să livreze cîte 1 000 1
există limite de depăşi­
re a planului, după cum Ţăranii cooperatori şi rilor şi praştia a treia pe zile. La grădina de legu­ @ A U T O C O N D U C E R E
sublinia recent secreta­ mecanizatorii din coopera­ toată suprafaţa de 45 ha. me au fost prăşite a doua
rul general al partidu­ tivele agricole de produc­ Au încheiat, de asemenea, oară culturile de pe 80 ha A U T O A P R O V I Z I O N A R E
lui, tovarăşul JNicolae ţie ale comunei Ilia — mo­ praşila a treia la sfecla de şi acum se face întreţine­
Ceauşescu — acţionează bilizaţi de îndemnurile şi zahăr (20 ha) şi la sfecla rea manuală la ceapă, ar­ te din deputaţi şi împuter­ lapte fiecare — Ionel Mă-
cu forţe sporite în aba­ orientările cuprinse în cu- dei şi varză timpurie. La niciţi săteşti care s-au de­ rău (Peştişu Mic), Adam
taje şi la uzina de pre­ vîntările t o v a r ă ş u l u i Bacea, Ilia şi Săcămaş plasat pe la fiecare gospo­ P. Şerban, Adam Toma
parare pentru obţinerea Nicolae Ceauşescu, la re­ TN COMUNA IHA cîmpul era plin de oameni, dărie, prezentîndu-le oame­ Bulb (Valea Nandrului),
unor realizări tot mai centa Consfătuire de lucru care săpau, coseau sau nilor avantajele contractă­ Gheorghe Ilea, Lorinţ A-
bune. - inginerul Ioan de ]a C.C. al P.C.R. şi la strîngeau furajele. La în­ rii de animale şi produse dalbert (Josani), Francisc
Stănculeseu, directorul şedinţa comună a înaltelor treţinerea culturii de căp­ animaliere, iar decretele Marian, Ofelia Toma (Nan-
exploatării, ne-a comu­ forumuri democratice ale furajeră. La porumb s-a şuni munceau cu sîrg elevii Consiliului de Stat ce aduc dru), Romulus Predoni, Io-
nicat că în perioada tre­ oamenilor muncii din in­ făcut a doua lucrare de în­ liceului agroindustrial din noi reglementări în ce pri­ sif Voinea (Almaşu Mic) şi
cută de la începutul a- dustrie şi agricultură — lu­ treţinere mecanică pe toa­ localitate, în frunte cu ca­ veşte regimul creşterii şi mulţi alţii. Aceasta fiind­
nului, ca urmare a mo­ crează zi de zi cu multă te cele 193 hectare cultiva­ drele didactice. Aspersoa- tăierii animalelor au fost că aproape fiecare familie
bilizării exemplare a răspundere la întreţinerea te, iar cooperatorii au pră­ rele funcţionau din plin şi larg popularizate în rîndul din comună are vacă cu
brigăzilor muncitoreşti, culturilor. Mecanizatorii au şit manual 120 ha şi dau asigurau apa necesară cul­ sătenilor. în adunările lapte. Avem necazuri însă
din abatajele minei De­ terminat tratamentele la zor să termine şi ei praşi­ turilor de legume. populare s-a insistat pe cu contractarea de bovine,
va s-au extras în plus cartofi împotriva dăunăto­ la a doua în următoarele Aceeaşi preocupare pen­ îndatorirea ce o are fieca­ deoarece mulţi viţei sînt
faţă de sarcinile stabi­ tru executarea la timp şi re om din comună de a vînduţi. Pînă acum aceas­
lite peste 12 700 tone în bune condiţii agrotehni­ contribui la înfăptuirea au- tă problemă n-a fost dez­
minereu cuprifer, iar de ce a lucrărilor de întreţi­ toaprovizionării teritoriale. bătută în sesiunile consi­
la Muncel 9 300 tone nere există şi la C.A.P. Prin grija primăriei au fost liului popular, în adunări­
minereu complex. Toate Bretea Mureşană. Aici se aduşi şi vînduţi cetăţeni­ le cu cetăţenii, astfel că şi
metalele au fost reali­ face acum a treia praşilă lor purcei, celor ce au în­ contractările de bovine au
zate sortimental cu în­ pe ultimele hectare la car­ cheiat contracte li s-au a- scăzut mereu, odată cu nu­
semnate sporuri. tofi. La porumb s-a ter­ cordat o seamă de facili­ mărul de animale. Abia
Producţia marfă, pe minat praşila a doua me­ tăţi în ce priveşte păşuna- după recenşămîntul anima­
aceeaşi perioadă, a fost canică, iar praşila a treia tul. lelor din februarie a.c.
depăşită cu 7,9 la sută, s-a efectuat pe 55 ha din Ce eficienţă a avut o ast­ consiliul popular s-a sesi­
producţia netă (pe patru 142. Au fost terminate pra- fel de preocupare ? La ora zat şi a întocmit un pro­
luni) cu 8,7 la sută, iar şilele mecanice şi manuale actuală sînt încheiate con­ gram concret pentru spo­
la total investiţii s-au e- la sfeclă de zahăr, sfeclă tracte pentru 76 bovine rirea numărului de bovine.
xecutat diferite lucrări furajeră, fasole şi se exe­ (din care 42 s-au şi pre­ Programul prevede ce ani­
în avans în valoare do cută prima praşilă cu sapa dat), 65 porci, 80 de oi, male să fie crescute în fie­
3,7 milioane lei, din ca­ la castraveţi. Tot în aceste 840 hl lapte de vacă, 42 hl care gospodărie. Important
re în regie proprie de zile se aplică al doilea tra­ lapte de oaie, 1 250 kg lî­ este ca acest program să se
1,4 milioane lei. Calita­ tament la cartofi. Toţi lo­ nă etc. După cum se poa­ înfăptuiască întocmai, rea­
tea minereului extras şi cuitorii satului sînt prezenţi te uşor vedea, comparînd lizarea planului în ce pri­
randamentele de extrac­ la. muncă în cîmp şi lu­ cifrele de plan cu cele ale veşte autoaprovizionarea te­
ţie a substanţelor mi­ ____ crează cu interes şi răspun­ contractelor încheiate, doar ritorială fiind o sarcină de
nerale utile la uzina de 1 ' fţ-rrJ. dere pentru a realiza lu- la lapte de vacă s-a atins mare răspundere care tre­
preparare au fost asigu­ şi chiar depăşit nivelul sta­ buie îndeplinită fără nicî
rate la nivelul planifi­ N. BAD1U bilit, existînd condiţii să o abatere.
cat. Recoltarea furajelor la Complexul zootehnic Chlmiudia. se realizeze sarcinile şi la
(Continuare în pag. a 3-a) porci, lapte de oaie şi lî- TRAIAN BONDOR