Page 30 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 30
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
CONFRUNTĂRI ETICE ■ CONFRUNTĂRI ETICE rai i
11.00 Univ
11.50 Filr
(Iul'* *
„Conştiinţa noastră implică mîndria 12,25 Mom
dui ■:
Ilean
12.35 Dese]
„Micuţ
noastră pentru o creaţie deosebită" 16.00 Telex
16,05 Calcu
— do
16.20 Altcr
— S-a ivit un caz de ex tru şi apoi şef de secţie, sească, n-ar vrea tfă mai 16,30 Studi
17.50 1001
cepţie. Trebuie să terminăm paralel cu frecventarea plece la Luduş. 18.00 Incliit
la timp cele şapte modele cursurilor liceului seral şi - De ce ? lui
de haine velur pentru a apoi a şcolii de maiştri. — îmi preţuiesc locul de 19.00 Tclcj»
putea fi prezentate parte în vastul atelier de con muncă, iar Orăştia este col 19.20 Actua
nerului extern, respectînd fecţii din velur, maşinile de ţişorul de ţară în care su că
cel mai înalt grad de com cusut, .aliniate în şiruri fletul meu îşi are înfipte 19.35 Mcmc
lor
petitivitate şi fiabilitate. în drepte, erau mînuite cu a- rădăcinile. 19,55 Fotba
cheierea contractului depin bilitate. La una dintre ma Cuvintele ei cuprind tot Romă
de de priceperea şi îride- şini, la faza cant, lucrea ceea ce ne-a povestit apoi nariili
mînarea noastră, de felul ză Mariana Rusu. O invi despre fetiţele ei - Flori curop
ne dii
cum vom răspunde acestui tăm să ne spună cum vede na şi Simona, eleve în cla kliolir
imperativ. 21.50 Discoi
sele I şi a ll-a, despre so
Femeia energică, care a ţul ei, maistru la I.M.O., I.P.L. Deva, secţia mobilă Brad. Muncitoarele bălţuitoarc Maria Rusu şi Ana Bră- 22.20 Teleji;
adresat apelul unui grup Valoarea etică despre cum arăta secţia dcan se remarcă prin calitatea coloritului la mobila pen tru export.
de 30 de muncitoare, este a efortului cînd a venit aici, despre
Viorica Micu, şefa secţiei suplimentar fazele execuţiilor la care a
velur a Întreprinderii „Vi lucrat, despre cursul de ca
dra" din Orăştie. Era după lificare pe care l-a urmat. Cum se diminuează uneori conţinutul unei
o zi plină în care a avut ea acest efort suplimentar, ...între grupul de tinere 9 BUCURE!
de verificat organizarea în la care a fost solicitată, ce care pun la loc de cinste dioprogram
tregului flux de producţie, resorturi sufleteşti îi dau datoria morală faţă de co iniţiative cu multiple valenţe educative La ordinea
tură; 7,00 •]
activitatea sectoarelor sor- imbold spre a nu rămîne lectiv mai remarcăm pe La panoul
tat-croit, cusut faza I, fa pasivă faţă de o asemenea Lenuţa Cozac, Maria Băiu- muncii; 8,0(
8,10 Curie
sonat canturi, mănuşi, că situaţie. şe, Mariana Lăzărescu, Ele S-a născut în urmă cu cii în echipă în mod deo ducere de la nivelul între 9.00 Bulelir
ciuli şi, în sfirşit, finisat- — Am răspuns firesc ce na Jude şi multe altele. trei ani la întreprinderea sebit, cum sînt viaţa de prinderii şi sectoarelor. Or Răspur-^em
predat. Totuşi, răspunde rinţei de a rămîne peste Sînt doar cîteva dintre su minieră Paroşeni o foarte zordonată şi abuzul de al tacii se aflau în acest timp 10.00 '.tu
fc
prima acestei cerinţe, ex program pentru finisarea tele de femei din secţiile generoasă iniţiativă munci cool, chiulul de la muncă, în abataje. Solişu Pledoa
10,30
plici n'd colegelor că-i nece celor şapte mostre. Lucrez fabricii. Legate sufleteşte torească, bogată în valenţe absenţa nemotivată. Ac în faţa răspunsului am corală ; 1
sar un efort în plus. de 15 ani în această între de locurile unde trăiesc şi educative. Ea s-a generali ţiunea avea scopul să-l ru renunţat să mergem mai ştiri; 11,Oi
Soarelui; 11
— Conştiinţa noastră im prindere. Tot atîţia aveam muncesc. Pentru că sînt şi zat în Valea Jiului şi, a- şineze pe făptaş în faţa departe pe urmele acestei 12.00 Buletir
colegilor, nu o dată în faţa
plică mîndria noastră pen cînd am venit. Aici am cres mame, şi soţii, şi gospodi colo unde este aplicată cu familiei, pentru abaterile acţiuni. Am renunţat pen Din comoa
educa
tot
conţinutul
său
tru o creaţie deosebită. Iar cut, aici m-am format, m-am ne. Ele continuă, alături de tiv, iniţiativa „Judecata sale. tru că ni s-a părut că a 12.15 Magazi
ţific ;
12,45
aceasta cere uneori efort ataşat de acest colectiv. întregul colectiv al între fost golită serios de con Radio-Tv.;
Simt că efortul nostru este muncitorească" continuă să Am aflat că o asemenea ţinutul pe care trebuie la 3 ; 15,00
în plus, de concepţie, de prinderii, un vechi meşte dea rezultate nebănuite. să-l aibă. Vinovaţilor — 20; 16,00 Bl
organizare, de execuţie - apreciat. în acest oraş lo şug, al cojocăritului. Şi nu Aşa cum o defineşte ti „judecată" a avut loc la 16,05 Cintec
cuiesc, am familia mea, co întreprinderea minieră A- mineri şi vagonetari, care 16.15 Sfatul !
ne spune cu vioiciune în piii mei şi n-aş mai pleca oricum. Ci cu multă măies tulatura, ea trebuie să fie ninoasa şi eram pe cale a nu după 15 pînă la 30 de Cîntece pop»
priviri Viorica Micu, femeia la Botoşani... trie şi rafinament, cu fine pi'ilej de aspră admonesta merge pe urmele ei. Ne-a absenţe nemotivate tre diogazeta e»
care a urcat treptele mese Nici Raveca Vulpe, după ţe şi bun gust. re din partea ortacilor a oprit răspunsul la o între buiau aduşi la „judecata Buletin de :
tena sindica
riei de la muncitor la mais- cum avea să ne mărturi- ESTERA SÎNA unor apucături dăunătoare bare preliminară. întreba muncitorească", ci mult rele serii;
muncii in general şi mun rea era : cîţi ortaci şi cum mai înainte, şi la o adevă Suedia — R<
au condamnat apucăturile rată judecată publică a or misiune d
Stockholm ;
celor supuşi „judecăţii tacilor cu care lucrează jurnal; 23,00
Fraudulos» „inventivi" muncitoreşti" — între care cot la cot 8 ore în mină tru vioară ş
1 op. 6 în 1
şi pe care-i trag înapoi cu
Iosif Stolnicu, de la secto
Paganini ;
rul IV, pentru 16 nemoti apucăturile lor — li s-a a- stop muzical
vate în 1983, Mircăa Voicu, dus la cunoştinţă că la
De-a lungul istoriei, in B 2, apartament 14); Vasil- prima absenţă nejyiotivată
ventivitatea umană a fost schi Ioan (str. Bucegi, bloc de la, sectorul II, pentru 21 li se va desface contrac
de nemotivate, Traian Cîr-
acel ferment, acel element K2, apartament 72), toţi stian, de la sectorul IV, tul de muncă. Au fost puşi
de progres, care a propulsat din localitatea Hunedoara Gheorghe Lcopac şi Gheor să semneze de luare la cu
omenirea înainte pe scara ş.a. Maistrul Ioan Polzarea, ghe Ardelean, Alexandru noştinţă. Administrativ şi DEV' Sir
civilizaţiei. Oamenii au de la C.D.E.E., ne informea Nicolae şi Iosif Petra, de funcţionăreşte. Din fericire riile * ..UNI
,Pa
(Arta);
idei interesante, originale, ză că, din păcate, numărul la sectorul I, Kalman An este vorba de o excepţie de felul, auru
la regulă, noi avînd altă
III,
de
sectorul
drei,
la
(Flacăra);
se bat pentru afirmarea şi frauduloşilor „inventivi" Gheorghe Sandu, de ia sec dată prilejul de a consem seriile I-II M (
aplicarea lor. Numai că este mult mai mare. Unii torul VI, Egetboroş Victor, na multe asemenea acţiuni Secvenţe (Ai
unii îşi folosesc „inventi dintră ei, destui la număr, de la sectorul V, pentru 15 temeinic pregătite şi cu ŞANI : Păc 1
(Unirea) ;
vitatea" pentru a se sus au retribuţii mari şi munci pînă la 33 absenţe nemo bune rezultate. Şi pentru frontul de v»
Nicăieri nu sc verifică mai bine responsabilitatea colec tivate. Răspunsul a fost; brie); LUP]
trage de la obligaţiile le de răspundere. tivă pentru temeinicia lucrului făcut ca Ia munca în echipă, ca excepţia să nu se repe urs (Cultural
în fotografie, formaţia de deservire, condusă de maistru) ştiţi, judecata a avut loc te, am tras semnalul cu I se spunea
gale ce le revin. Astfel, Exemple asemănătoare se Nicolae Szabo, de la I.P.S.K.U.E.E.M. Petroşani. în prezenţa unei comisii venit. (Luceafărul);
ideile lor devin nici mai pot da şi din localităţile Foto: VIRGIL ONOIU formată din cadre de con I. CIOCLEI şina zburătoa
PETRI LA: Ur
mult, nici mai puţin, de- Teliuc (Ioan Chihaia, stra tru Singapor
resc); UR1CAÎ
cît... fraudă. Aşa se întîm- da Viorele, blocul 14, apar
tal (Retezatul
nr. De ce eşti, omule, unul la muncă şi altul în viaţa de familie ?
plă cu cei care fură ener tament 10 şi Gheorghe Rus Domnul Milk
roşie) ; GURA
gia electrică. în timp ce din Teliucu Superior- vinciala (Mim
majoritatea covîrşitoare a 44); Ioan I-'lorea din Ghe- TIE : Tess -
Aşto
(Patria);
cetăţenilor cinstiţi şi a co lari (str. Eroilor, bloc 2, a- Indignaţi de comporta sa, cu aproape doi ani în n-ar fi cel mai mare rău, infirmă a cerut sprijinul (Flacăra); G1
mentul neomenesc al lui urmă el a mai fost discu ne declară mama lui Do organelor de stat să o aju Superpoliţislul
lectivelor de muncă fac partament 21) sau Nichi- cultură); HA'
Andrei Dan Dorin faţă de tat în C.O.M. S-a angajat rin. Dar a devenit irasci te. Condamn aspru purta
o
economii (combinatul side for Herbei din Lunca Cer mama sa, unii colocatari atunci că îşi va revizui bil, pornit continuu pe rea ieşită din comun a a- vară pentru Şerpi
BRAZI:
rurgic, întreprinderea mi nii de Sus etc. Toţi aceş ai pensionarei Ana Andrei comportarea, dar se vede ceartă, mă ameninţă fără cestui „fiu" faţă de mama I-II; CALAN :
<
nieră, fabrica de încălţă tia şi ca ei (din păcate) din Deva, bloc 6, aparta că n-a fost în stare sau nici un motiv că mă arun sa, care i-a dat viaţă. liard (Casa Anr
SIMERIA:
minte, întreprinderea de alţi consumatori de ener ment 12, cartierul Dacia, n-a vrut să tragă învăţă că de la etaj, pe fereas Elena Lazăr : „Nu ştiu, de zile (Mun
s-au adresat redacţiei cu mintele cuvenite". Kagemusha —
tricotaje tip lînă etc.), alţi gie electrică frauduloşi au rugămintea de a-i veni în Acum Dorin trăieşte „pe tră... Şi nu de puţine ori nu-mi vine să cred că mai (Lumina); OH
abonaţi ai Centrului de fost depistaţi şi sancţionaţi sprijin celei care i-a dat picior mare", are bani. Cîş- m-a lovit cu pumnii. Dar pot exista asemenea situa cuţa floare T-Ii:
ţii
noastră
orînduirea
în
distribuire a energiei elec pentru furt de energie e- viaţă lui Dorin şi pe care, tigă bine în producţie, dar n-aş dori să publicăţi la dreaptă. Am văzut în lo
de la vîrsta de cînd a ră şi de la nunţile la care ziar „cazul" lui Dorin. Sînt
trice din municipiul Hune lectrică cu amenzi între cuinţa mea vinătăile pro
mas văduvă, s-a străduit participă în calitate de in sigură că se' va îndrepta, vocate acestei mame de pe
doara fură mii de kWh. în 500—1000 lei, la care s-au să-l crească în spiritul urma loviturilor primite de
cele 4 luni din acest an, adăugat valorile prejudi cinstei, corectitudinii, ome la „fiul" său. Aş fi fericită
spre exemplu, aici au fost ciilor pentru kilowaţii- niei. Mulţi ani Dorin a PE URMELE UNEI SCRISORI dacă Dorin, care a împli sala © Deva. Casa
mică,
ore
întocmite peste 30 proce oră de energie furată, fost băiatul cuminte, copi nit 32 de ani, ar deveni tal de muzică
cu sume- variind în lul îndrăgit al mamei. O cel care a fost". Am in susţinut de Şcc
se verbale de contraven strumentist al unei orches că va deveni fiul corect, lă nr. 8 Deva. '.
tre 1 000—18 000 lei. Ast boală grea nu i-a mai dat tre improvizate. S-a obiş cinstit şi onest, copilul bun terpelat şi alţi vecini, alţi Chopin şi Beet
ţie, fiind recuperată sau însă posibilitatea Anei An
fel ca să le fie, lor şi al nuit cu viaţa uşoară, vine aşa cum a fost în copilă- colocatari. Aceeaşi părere, pian — Ana E
urmînd a fi recuperată în drei să-şi supravegheze bă aceeaşi indignare.
tora ca ei, prilej de luare noaptea tîrziu acasă, tur «*rie“. © Petroşani.
termenul legal contrava iatul şi acesta a început să mentat, face scandal, se Iată un caz ce merită stat ,.Valea Jii
aminte. Cît despre metode se simtă prea „indepen Despre atitudinea lui An 19. Teatrul Naţ:
loarea a peste 44 000 kWh dent". S-a calificat totuşi declară nemulţumit de e- drei Dan Dorin s-ar putea deosebită reflecţie din par reşti : „Inocenţi
le folosite pentru aseme fprtul marnei sal? care-1 tea întregului colectiv unde
energie electrică, sustrasă nea fraude, ele puteau da într-o meserie frumoasă, are totuşi în suflet ca pe spune încă destul de multe lucrează, precum şi o ob tian Munteanu,
Constantin,
Roc
fraudulos. meeanic-electrician. „La lo o piatră preţioasă. Şi-n ca lucruri care-1 caracterizea servare mai atentă a com cu-Bitănescu, A
naştere la incendii sau la cul său de muncă (I.R.E. ză. Iată ce ne spune, de tea şi alţii.
La acest adevărat panou zurile acestea, nenumărate, pildă, Ovidiu Rogalschi, lu portării acestuia de către
alte anomalii. Deva), în timpul programu
al ruşinii figurează intre lui îşi vede de treabă, este îşi insultă în mod groso crător la S.I.R.D.S.C. De organele de stat. Andrei
Pentru fisurile lor de lan mama, refuză să-i dea Dan Dorin trebuie să înţe
alţlf. Tansin Rancc (stra apreciat pentru munca sa va, membru al Comitetului
conştiinţă, pentru precara gît de cît din cîştigul său asociaţiei de locatari nr. leagă că este necesar să
da Voicu Cneazul, nr. 24 ---ne spuneau direţtorul în (rareori i-a lăsat cîte o fie nu numai un bun mun
morală cetăţenească, ase treprinderii, inginerul şef, 19: „Am fost întîmplător
E); Gherghel Ana (str. A- sută-două de lei pentru a martor ocular la un dialog citor, ci şi un cetăţean pe
menea oameni se supun o- alţi tovarăşi ai săi de mun Timpul proba
vram tancu, bloc 1 bis 27); că. N-avem nici o obiec- î se pregăti masa, pentru dintre Dorin şi mama sa. care nimeni să nu-1 arate azi, 9 iunie 1981
probriului public al tuturor spălat, pentru tot mena se va încălzi uş
Gheorghe Borcan (str. ţiune asupra activităţii sale Sosit acasă în stare de e- cu degetul, un om integru fi răcoroasă
oamenilor cinstiţi, care în jul), socotind că pensia brietatc, i-a adresat ma nu numai în muncă, ci şi t noa
Munteniei, bloc 23, apar profesionale. Dimpotrivă, mineaţa. Cerul
ţeleg ce înseamnă chiar şi am dori să avem cît mai mamei sale, suferindă, par mei injurii, apostrofări pe senin noaptea ş
tament 159); Radu Moldo- în viaţa particulară, de fa ţa şi variabil du
un kilowatt de energie elec mulţi oameni atît de bine ţial paralizată, ajunge. Ce care hîrtia nu le suportă, milie. Vîntul va sufla
van (str. Batiz, bloc D 7, a- pregătiţi ca el. în legătu face cu restul de cîştig din sud-est. Iz.
trică economisită. înjurăturile, manifestările PAUL VALER,
partament 3); Paul Ştefan ră cu atitudinea reproba nu se simte obligat să dea huliganice porneau de la ŞTEFAN VARGA, neaţa se va sem
Pascula (str. Cerbului, bloc VASILE PÂJAN bilă ce o are faţă de mama socoteală nimănui. „Şi asta faptul că această femeie corespondent