Page 31 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 31
I, 9 IUNIE 1983 pag. 3
Sa fia Înlăturate toate obstacolele AZI VĂ PREZENTĂM
Valenţe ale triplei ipostaze
din calea sporirii producţiei Liceul industrial
a oamenilor muncii
nr. 1 Petroşani
(Urmare din pag. 1) ciei oamenilor, acest pro (Urmare din pag. 1) — în ultima perioadă nu
CU ces s-a înfăptuit rapid, din am avut staţionări prea — Foarte mulţi dintre ţară cucerite la concursul
mers. Maii mult, autobaza
calitate ? ; pentru că, prin noastră a cunoscut o creş a unui excavator. Dar pe mari la utilajele noastre. absolvenţii noştri au ur pe meserii (faza pe mi
tot ce face, brigada pe ca tere globală a capacităţii lingă acestea cei de la Ne creează încă greu mat învăţământul superi nister) de elevii l.cnuţiu
pul re o conduceţi dovedeşte o de transport, numai în a- Cîmpu lui Neag mai au ne tăţi prăjinile de foraj. Ar or, iar azi îi i'egăsim Mălină (profil minier),
înaltă înţelegere a acestui cest an faţă de 1980, cu voie de cablu flexibil de fi bine dacă s-ar putea ur printre cei mai buni spe Lucian Petrişor şi Vistian
concept. 6 kV la excavatoarele e- genta confecţionarea lor de cialişti ai întreprinderilor Hoalgă (electrician de mi
i peste 8 la sută in condi
— Eu am lucrat la înce lectrice şi de vagoane pen către I.P.S.R.U.E.E.M. Pe miniere din Valea Jiului nă) ; o participare la fi
(îui- puturile meseriei cu oameni ţiile păstrării aceluiaşi nu tru transportul cărbunelui troşani. De asemenea, pen şi din alte centre munci nala olimpiadei de mate
care au apucat şi alte vre măr de autovehicule. A din gara Bărbăteni spre tru creşterea operativităţii toreşti : la întreprinderea matică (Mirela Lcca),
crescut încărcătura pe fie
muri. Mă întrebau : „Măi preparaţii (în ultima peri la intervenţiile de la uti minieră Petrila — ingine-, două locuri III pe judeţ
uni- care mijloc de transport şi
ortace o să-ţi placă să te pe fiecare cal putere. E- oadă de timp preparaţiile laje este necesară dotarea rii Iforia Puiu, Vasile la limba română (Floren
faci miner ?". Mă socoteau n-au mai asigurat necesarul atelierului mecanic cu ma Blindu, I. Steli, la I.M. tin Pagnejer) şi limba en
ntc- fortul nostru constă în te
ortac, adică de-al lor, deşi nacitatea cu care urmărim de vagoane). şini aşchietoare. Putem a- Dîlja — Mircea Lazea, la gleză ; locul I la comple
nu ajunsesem încă bine în Insistăm pe activizarea sigura pe această cale re- I.M. Animoasa — ingine xul aplicativ pentru apă
imi- tre ei. Ei m-au învăţat să folosirea la capacitate a parcului de mijloace de condiţionarea, chiar confec rul ITodorzian, la Prepa- rarea patriei ; locul I la
ului puterii motoarelor, cu care ţionarea unor piese de raţia cărbunelui Coroeşti faza pe minister la hand
isiu- fac diferenţa între, munca barăm calea oricărei forme transport. Cu toate că sînt
Itoc- în folosul întregului popor de risipă a carburanţilor, detaşate la această carieră schimb cu forţe proprii. — inginerul Ludinaşiu. bal — băieţi, locul II la
şi aceea prestată pentru aproape 100 de autobascu Nu, cele prezentate pînă Nu este unitate economi handbal — fete, locurile
patronul capitalist. în anii anvelopelor, pieselor de lante, nu lucrează zilnic aici nu sînt probleme de că în Vale în care să nu III la faza interjudeţeană
socialismului mina s-a dez schimb. nici jumătate din ele. Se nerezolvat! Soluţionate o- întîlnim oameni de bază de baschet şi I pe judeţ.
voltat rapid, munca mine Folosirea potenţialului de motivează mereu lipsa de perativ, fiecare dintre ele formaţi în şcoala noastră. Montajul litera r-muzical
£3 forţă de muncă pe care-l
rului a devenit o înaltă o- anvelope şi seturi motoare. pot conduce nemijlocit la Chiar mulţi dintre con „Manifest pentru pace" —
noare. îndeosebi în ultimii reprezintă femeile a găsit Este adevărat, uzura pre adăugarea altor şi altor to ducătorii de azi ai uni cu impresionant mesaj e-
Ol 18 ani de cînd în fruntea în procesul industrializării matură a anvelopelor se ne de cărbune la planul tăţilor economice din mu ducativ şi de aleasă rea
partidului şi a ţârii se a- socialiste un teren fertil. Pe datorează în parte şi de zilnic de producţie al ca nicipiu au trecut prin lizare artistică — prezen
Ra- flă t o v a r ă ş u l Nicolae acest teren s-a născut şi teriorării pe alocuri a dru rierei. Tot aşa a fost, la şcoala noastră. Sînt o tat în actuala ediţie a
; fi,30 Ceauşescu, mineritul a cu dezvoltat Ţesătoria de mă mului dintre carieră şi ga nxîndrie pentru . noi. Festivalului naţional „Cîn-
icul- tase Deva, unitate în care un moment dat, o proble Inginerul Severian Gro- tarea României" — a cu
7,30 noscut o maximă afirmare. ră, dar pe de altă parte mă (ce părea de nerezol
5 al Minerul de azi e un om munceşte şi firăreasa Elena întreprinderea de transpor vat) calitatea cărbunelui za, directorul Liceului in cerit titlul de laureat şi
esei; .mult superior în calităţi Goia. Este o întreprindere turi auto Hunedoara—Deva dustrial nr. 1 Petroşani, locul II pc ţară, iar la
ilor ; în care lucrează femei, mul extras şi, iată, acum cenu
9,05 profesionale şi umane faţă are de respectat şi un con şa şi umiditatea sînt sub
* ; de cel de altădată şi, la te tinere, la care respon tract încheiat cu Combina limitele admise, fapt ce de IN PRAGUL OPŢIUNII ŞCOLARE
aceste calităţi, a ajuns sabilitatea se conjugă con tul minier „Valea Jiului" monstrează că se poate ex Şl PROFESIONALE________
arta conştient fiind de respon comitent la timpul prezent Petroşani. în carieră este ploata selectiv cărbunele,
i de sabilităţile lui sporite. Ce-a şi la timpul viitor ; o între nevoie zilnic de 60 de au fapt ce confirmă că acolo
jopiii spus Teodor Feier pentru prindere ca sute altele tobasculante ; 20 pentru are, aşadar, motive de recenta sesiune de comu
itate; create în anii ce au urmat unde există preocupare, că mîndrie ! Şi cîte dintre nicări ştiinţifice cadrele
12,05 brigada sa- este valabil şi transporturile de cărbune acolo unde se insistă pen
ului ; pentru brigada noastră". celui de al IX-lea Congres şi restul pentru transportul tru rezolvarea în mod fa cele 70 de cadre didacti didactice şi elevii liceului
ştiin- al partidului. Elena Goia sterilului rezultat de la ce ale liceului nu încear au prezentat 23 de lucrări
nieră Despre responsabilitatea şi celelalte ţesătoare a,u vorabil a situaţiilor ce a- că aceleaşi satisfacţii ! — două ocupînd locul I,
la 1 oamenilor muncii ca pro descopertă. par în fluxurile de produc participare la finala
ivers prietari, producători şi be conjugat-o la prezent prin Dar pe lingă autobascu ţie, rezultatele nu se lasă Pentru că, în jumătatea cu
ştiri; realizarea unor ţesături în lante, determinante în men de veac de existenţă a a- pe ţară. Ele poartă sem
uirc ; neficiari ne vorbeşte şi in proporţie de 96,5 la sută prea mult aşteptate. Şi, de cestei prestigioase unităţi năturile şi prinosul gîn-
lfi,20 ginerul Gheorghe Bolcu, şe ţinerea unui ritm bun la fiecare dată, la Cariera ştiinţifice şi price
) Ra- ful Autobazei 1 marfă a de calitate fără reproş. extracţie sînt şi utilajele de învăţămînt cu profil dirii
17,00 I.T.A. Deva. „Răspunderea noastră din carieră. Cum funcţio Cîmpu lui Neag situaţia la industrial — aici a fost perii elevilor Mircea Cul-
An- „zi" a realizărilor din pro pepiniera meseriaşilor de cea (electrotehnică), Lilia-
)0 O- - In ultimii ani, în con pentru calitate e mare - nează acestea ? Ne răspun nădejde ! Condiţiile de na Drăgoi şi Adrian Mai
tbal : ne spune ea. Părăsirea ma de inginerul electromecanic ducţie a dovedit exact a-
rans- diţiile crizei energetice Zeno Bar. cest lucru. azi sînt însă incompara eu (chimie).
e la mondiale, la noi s-a pus şinii în timpul lucrului este bile cu cele de ieri. Pro în aceste zile de iunie
tadio- problema înlocuirii parcu exclusă dacă vrei să ai ca cesul instructiv-educativ şcoala trăieşte atmosfera
îl nr. lui de mijloace de transport litate. De aici una dintre
pen- sc desfăşoară în 26 de ca emoţionantă şi caldă a
ră de auto cu motoare pentru dimensiunile majore ale ca Mobilizare puternică, participare binete şi laboratoare do bucuriei absolvenţilor, că
Non benzină cu cele cu motoa lităţii muncii - disciplina tate la nivelul xxiodern al rora le sînt asigurate lo
re Diesel. Datorită hărni autoimpusă". activă a tuturor forţelor satelor invăţămîntului contem curile de muncă în uni- ;
poran. Şapte dintre a- tăţile miniere ale Văii
la întreţinerea culturilor cestea sînt laboratoare şi Jiului sau în cadrul În
în treprinderii de piese, sub-
cabinete
de
pregătire
(Urmare din pag. 1) Au fost făcute cîte două meserie : tehnologia lăcă- ansamble, reparat utilaj
praşile la fasole (15 ha) şi tuşeriei, electrotehnică, electric si electrotehnic
n u crări de întreţinere de ca la sfecla furajeră. în a- maşini miniere, organe de minier (I.P.S.U.R.E.E.M.)
: wO- litate şi la timpul potrivit. ceste zile se face al doilea maşini. Instruirea practi Petroşani. Şi tot în aces
3elenii tratament la cartofi pentru că e asigurată în nouă te zile se fac pregătiri
als — întrecerea pentru obţine
;istul); rea de recolte bogate Ia Combaterea manei şi a dău ateliere-şcoală, precum şi pentru noul an de învă
ETRO- toate culturile se desfăşoa nătorilor. în întreprinderile minie ţămînt care îşi va deschi
lebună re, sub îndrumarea com de porţile pentru cei
,ou pe ră într-un ritm susţinut şi în toate cele trei coope
*Ioiem- pe ogoarele C.A.P. Sîrbi. rative agricole de produc petentă a maiştrilor. In peste 700 de „boboci" din
:lii de Această unitate a reuşit, ţie din comuna llia, dato ternat, cantină, sală de clasa a IX-a, ca şi pen
jCAN : sport (cea îxxai modernă tru cei din clasele mai
lozerul datorită strădaniilor şi hăr rită măsurilor şi acţiunilor din Valea Jiului, care mai-i sau ale şcolilor pro
Mâ niciei de care dau dovadă iniţiate şi aplicate de or
nerul) ; zi de zi mecanizatorii şi ganele locale de partid şi găzduieşte competiţii na fesionale şi de maiştri.
ij pen- ţionale !), o bibliotecă cu Cei ce vor'bate la poarta
uncito- cooperatorii, să termine de stat, bunCi organizări a
r mor- primele praşile mecanice şi muncii şi mobilizării tutu peste 20 000 volume oferă treptei a Il-a de liceu
3RAD : manuale la porumb, care ror forţelor satelor, lucră elevilor condiţii optime vor afla 6 clase cu pro
;Steaua rile de întreţinere a cul de instruix-e, educare, de fil minier şi trei clase cu
i: Pro- ocupă o suprafaţă de 1G5 împlinire armonioasă a profil maşini şi utilaje,
ORAŞ- ha şi acum se face cea turilor sînt executate la
e I—II de-a treia praşilă mecani aptitudinilor profesionale, electrotehnică şi construc
in tren timp şi în bune condiţii. artistice şi sportive. ţii.
U-BAI: că. La cartofi (20 ha) s-au Toate culturile arată bine,
isa de Nu de multă vreme, cîteva secţii ale Cooperativei tle artă aplicat trei lucrări de în Elevii Liceului indus în şcoala din care s-au ,
Primă- populară şi meşteşuguri artistice „Haţegana" Haţeg şi-au treţinere mecanică, iar coo sînt viguroase şi promit trial nr. 1 Petroşani au ridicat mii de muncitori,
Dacia); mutat sediul intr-un nou corn plex modern şi spaţios. peratorii au încheiat ieri obţinerea unor recolte bu fost prezenţi în acest an maiştri, ingineri, care şi-a
seriile In foto : aspect din secţia confecţii artizanale nr. 1.
ml Mi a doua praşilă manuală. ne şi în acest an. şcolar la toate competi ciştigat prestigiul prin
luirii) ; M - .# — hj - ţiile — pe discipline de prestigiul oamenilor ei, a- î
or 1 000 învăţămînt, profesionale, cordurile emoţionante si )
ILIA :
ile i-ii de pregătire pentru apă solemne ale „Ga ud ea- \
.1: Mi- 1 rarea patriei, in Festiva mus"-ului se întilnese, în
inerul). Şanse pentru a nu mai fi „cenuşăreasă" există. lul naţional „Cîntarea aceste zile, cu pregătirile j
României", în întrecerea febrile ale unui nou an |
Cine se va îngriji de „promovarea" apei? „Daciadei", unde au ur- de muncă ce sc anunţă ,
)LE 1 cat pe cele mai înalte promiţător.
La cîteva zile după să plătească în fiecare lu onoreze cu mai multă se vării" apei minerale pe trepte : trei premii I pe LUCIA LICIU
Băcâia şi Geoagiu, docu nă 10 000 lei amortismen riozitate obligaţiile faţă locul său bine ştiut şi
cultură,
i. Reci- mentarea noastră a con tul secţiei, sînt motive de noi, pe baza con mult apreciat în ierarhia
cameră, tinuat Ia întreprinderea de îngrijorătoare pentru noi, tractelor încheiate. Mai băuturilor nealcoolice, in e Vind casă. Orăştie. strada
genera- bere Haţeg, întreprindere care în ciuda distanţei multă implicare solicităm numele exploatării re «jTnTPrri Orizontului nr. 5. (c. n
'ogram:
n. La de care aparţine secţia de (întreprindere—secţie = 70 şi consiliului popular surselor oferite de na p u b lic it a t e • Vînd colecţie „Pir-cJud^et"
icu. apă minerală. Dialogul cu km) trebuie numaidecît Geoagiu în problema stabi tură, căci, iată lin sin anii 1070—1974, jucăriile nede-
cupate. Deva, telefon 11331.
directorul întreprinderii, to îndreptate. ' i lizării forţei de muncă din gur exemplu devine gră (043)
trul de varăşul Ionel Iştvan, a itor : sînt "locuri ale pă
orele VI.XZAKI SMKmiKRl
1 Bucu- debutat sub cele mai bune mântului unde problema
le Cris- auspicii. apei este capitală. Dacă în j • Vîncl Dacia 1X00. Deva, te s Pierdut legitimaţie de ser
Costel în actualitate apa de Băcâia (II) lume preţul apei potabile ! lefon XXI28, orele 18—10. viciu. pe numele Pop Viorel-
Popes- — De-abia m-am întors Anloniu, eliberată de I.M. Hu
in Pin- de la Băcâia, unde am a ajuns la 60 de dolari ba- j nedoara. O declar nulă. (c. 3)
o Vind Dacia 1 300. Hune
fost împreună cu funcţio — Ne-ar interesa să ştim zonă, sau dacă nu în cea rilul faţă de 28 al petro doara, stx-ada Ion Creangă nr. a Pierdut legitimaţie de ser
nari de la serviciul P.I.R., cum vor fi rezolvate pro a construirii unor spaţii lului — mai mult decît 7, apartamentul 17. (9G7) viciu, pe numele Oprea Pavel,
normare, cu lăcătuşi care blemele de acolo ? de locuit şi a dotărilor dublul, dacă în unele ţări eliberată de I.C.R.A. Deva. O
declar nulă. (c. iii
o Vind Dacia 1 300 L, stare
au de reparat o conductă — Am stabilit să reorga sociale necesare, în cazul un litru de apă minerală bună. Hunedoara, strada Tran
spartă, cu şeful serviciului nizăm activitatea secţiei în care oamenii cu care costă mai scump ca unul dafirilor 13. bloc 22. aparta D E O K S
producţie, pentru a începe pe principii mai stabile. vom lucra vor fi aduşi din de lapte cum de-am mai ment 24, telefon 130X3. (044)
pentru odată rezolvarea corectă Adică, linia de îmbuteliere alte părţi. putea neglija această im
Vremea portantă problemă ? Opti e vind Moslcvici 1 500. Hu a Colectivul de oameni
dar va a problemelor ivite acolo. să rămînă numai cu oa în ceea ce priveşte pre nedoara, telefon 11003, după ai muncii de la I.M.C. De
ia şi di- Sînt inadmisibile pierde meni şi preocupările lor, gătirea profesională a me mismul cu care astăzi vor orele 10. (045) va, secţia B^C.A., profund
£i mai rile înregistrate în anul iar pentru încărcări-des- seriaşilor vom face în aşa bim. sperăm ca nu peste îndurerat de decesul tova
iiminea- trecut de secţie. Faptul mult timp să capete şi răşului dc muncă
-amiază. cărcări să fie stabilită o fel ca la Băcâia să fie o Vînd convenabil aparta MUNTEANU ION
moderat că-n aprilie a.e. producţia altă echipă. Asta pentru o formaţi oameni pricepuţi. primele valenţe materiale. ment trei camere, cărămidă, transmite sincere condo
t, dimi- nu a fost realizată nici în activitate în flux continuu. Toate măsurile le-am con gaze. Deva, Micro 15, strada leanţe familiei îndoliate.
la ceaţă.
proporţie de 10 la sută, In acest context şi Auto venit în numele rentabili CONSTANTA Scărişoara, bloc 31, aparta (977)
iar întreprinderea continuă bază Orăştie trebuie să-şi zării secţiei, al „promo PQPESCU-CORPADE ment 12. orele 10—20. (042)
