Page 33 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 33
SUB PREŞEDINŢIA TOVARĂŞEI ACADEMICIAN DOCTOR INGINER
ELENA CEAUŞESCU, IERI S-A DESCHIS
Plenara Consiliului Naţional
' pentru Ştiinţă şi Tehnologie
Sub preşedinţia tovarăşei mărită cu viu interes şi nologii, a reducerii impor
academician doctor inginer deosebită atenţie de parti turilor, plenara a analizat,
Elena Ceauşescu, membru cipanţii la plenară. în lu totodată, în spirit critic şi
al Comitetului Politic Exe mina Directivelor şi Pro- autocritic, neajunsurile ma
cutiv al C.C. al P.C.R., gramelor-Directivă adopta nifestate în cursul anului
ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al prim viceprim-ministru al te de Congresul al XlI-lea, trecut în activitatea insti
preşedintele
BHTEai ■BiisiiHij'rciTiraaîi iU M â i guvernului, Naţional pen lor adoptate de Conferinţa tutelor de cercetare şi pro
a orientărilor şi programe
Consiliului
do
iectare,
a
sectoarelor
tru Ştiinţă şi Tehnologie, Naţională a partidului, a concepţie din uzine şi fa
joi, 9 iunie, la Sala plena indicaţiilor tovarăşului brici. în vederea înlătură
Anul XXXV,nr. 7 956 VINERI, 10 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani relor din Capitală s-a des Nicolae Ceauşescu, secre rii deficienţelor semnalate,
chis plenara Consiliului tar general al Partidului Consiliul Naţional pentru
Naţional pentru Ştiinţă şi Comunist Român, preşedin Ştiinţă şi Tehnologie va ac
Tehnologie. tele Republicii Socialiste ţiona, în perioada urmă
Vizita de lucru a t membri ai Consiliului Na România, plenara analizea toare, în direcţia deplasă
lucrări
La
participă
ză modul în care s-a rea
rii centrului de greutate al
şi
cercetare
cercetare
de
ţional pentru Ştiinţă şi lizat planul dezvoltare teh activităţii de tehnologică în
proiectare
ştiinţifică,
Nicolae Ceauşescu ! Tehnologie, cadre de con nologică şi introducere a unităţile de bază ale pro
cen
ducere
din
institute
progresului tehnic pe anul
ducţiei, acolo unde se ho
de
trale
cercetări,
specia
lişti din unităţi de cerceta 1982 şi pe primele patru tărăşte soarta planului.
de cercetare, proiectar moinerie luni ale anului 1983, pre lui de introducere a pro
asigurarea
planu
Pentru
re şi proiectare, cadre uni
cum şi sarcinile în acest
versitare, alţi invitaţi.
Primită cu îndelungi a- domeniu pe perioada 1984 gresului pe 1983 şi pe ur
plauze, a luat cuvîntul to şi 1985. mătorii ani ai cincinalu
varăşa academician doctor Reliefîndu-se contribuţia lui, au-fost evidenţiate mă
inginer Elena Ceauşescu. adusă de activitatea de cer surile ce se impun.
Cuvîntarea tovarăşei cetare în domeniul asimi
T o v a r ă ş u l Nicolae cetare, inginerie tehnologi în continuare a activităţii Elena Ceauşescu a fost ur lării de noi produse şi teh
Ceauşescu, secretar gene că şi proiectare a pus în în aceste domenii. In acest (Continuare în pag. o A-a)
ral al Partidului Comunist evidenţă preocuparea deo sens, secretarul general al
Român, preşedintele Repu sebită manifestată de con partidului, t o v a r ă ş u l
blicii Socialiste România, ducerea partidului, de to Nicolae Ceauşescu, a dat
împreună cu tovarăşa Elena varăşul Nicolae Ceauşescu indicaţii şi orientări de
Ceauşescu, a efectuat, joi, personal, pentru ridicarea maximă însemnătate pen
o vizită de lucru în insti întregii munci de creaţie tru perfecţionarea întregii
tute de cercetare, proiecta ştiinţifică şi tehnică la un activităţi de cercetare şi
re şi inginerie tehnologică nivel calitativ superior, promovare a progresului
din Capitală. pentru ca cercetarea să a- tehnic, de sporire continuă
îttscriindu-se în practica ducă o contribuţie mai di a eficienţei.
întîlnirilor secretarului ge rectă, cît mai substanţială, Un loc central în cadrul Corolarul dezvoltării noastre - ridicarea
neral al partidului cu fău la consolidarea şi dezvolta dialogului secretarului ge
ritorii de bunuri materiale rea economiei naţionale. neral al partidului cu spe continuă a bunăstării materiale şi spirituale
şi spirituale din întreaga Profunda şi ampla analiză cialiştii din institutele vizi
ţară, pentru examinarea, efectuată cu acest prilej a tate l-au ocupat posibilită
la faţa locului, în cadrul relevat importantele succe ţile şi căile concrete de Drumul parcurs de eco nostru, măsurile luate pen 12 600 lei, ceea ce faţă de
dialogului cu oamenii mun se ale cercetării ştiinţifice sporire a aportului cerce nomia ţârii noastre de la tru continua îmbunătăţire a anul 1965, reprezintă o
cii, a rezultatelor obţinute şi tehnologice în domenii tării prin aplicarea neîn- istoricul act al naţionaliză nivelului de trai ? Este edi creştere de trei ori. Este
pînă în prezent şi stabili de vîrf, modul în care se tîrziată a rezultatelor pro rii principalelor mijloace de ficator faptul că în peri semnificativ un fapt : faţă
rea măsurilor menite să înfăptuiesc o serie de pro producţie şi pînă în pre oada celor 35 de ani de de 1965 în 1982 s-au vin-
concretizarea
acestora
prii,
contribuie la înfăptuirea grame prioritare din cadrul în realizarea în ţară de zent a fost marcat de am cînd s-a înfăptuit naţiona dut populaţiei cu peste
integrală a obiectivelor a- industriei chimice, con materiale, maşini, instalaţii ple şi profunde transfor lizarea, s-au creat în uni 8 000 bucăţi mai multe ma
cestui cincinal, în toate strucţiilor de maşini şi e- mări înnoitoare. înaltele fo tăţile economico-sociale şini de spălat, de cusut, a-
151 000 noi locuri de mun
sectoarele, noua vizită de lectronicii, precum şi posi rumuri ale partidului — con că. In aceeaşi perioadă, ragaze, frigidere, aspira
toare.
lucru în institute de cer bilitatea de îmbunătăţire (Conl^uore în pag o A-a) gresele, conferinţele naţio retribuţia nominală a oa Nivelul prestaţiilor de
nale — au adoptat progra menilor muncii a crescut servicii se ridică anual la
me ample, concrete, pentru de 7,5 ori. Au fost con peste un miliard de lei, a-
ÎN LUMINA CUVÎNTĂRI1 TOVARĂŞULUI NICOLAE CEAUŞESCU edificarea unei industrii so struite, din fondurile statu dică la 2 000 lei pe locui
cialiste puternice, viguroa lui şi cu sprijinul statului tor. S-au construit comple
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R. se, pentru dezvoltarea unei în credite şi execuţie, 97 000 xe hoteliere şi popasuri tu-
agriculturi moderne — toa de apartamente şi 39 500 tistice noi. In toate oraşe
DIN 26-27 MAI A.C. te avînd ca scop final le judeţului a-u fost ame
creşterea nivelului de trai locuinţe individuale, în pe najate locuri de agrement
rioada ultimilor 30 de ani
Constructorii în pas cu — esenţa societăţii noastre fiind construit 80 la sută şi odihnă. La turismul in
şi ridicarea calităţii vieţii
tern, prestări servicii şi ex
din fondul total de locuin
cursii prin unităţile O.J.T.
graficele de execuţie socialiste multilateral - dez ţe al judeţului. A crescut E. ŞINA
voltate.
progresiv volumul desface
Cum se reflectă, mate rilor de mărfuri pe locui
rializate la scara judeţului tor, ajungînd anul trecut la (Continuare în pag, a 2-a)
Zi de zi, Bradul îşi (coordonator de lucrare, din echipa lui Mihai Ze-
schimbă înfăţişarea. Noi şi maistrul Petru Popa) va grean fac treabă bună. Sînt
frumoase blocuri răsar în număra 108 apartamente. harnici şi conştiincioşi. La
locul vechilor clădiri, îm Adică, blocurile 21 cu 40 fel sînt şi dulgherii coor
bogăţind patrimoniul edi de apartamente — gata donaţi de Petru I-Ierculea.
litar al oraşului, sporind pentru recepţie, 22 cu 28
La blocul 16, cu spaţii
comerciale la parter, zida
Rilm şi calitate în realizarea rul Emil Unguraş şi alţi
muncitori se ocupau de ul
timele rectificări la zidă
rie. Blocul este gata. La
gradul de confort şi civi 17, dulgherii conduşi de Ni
lizaţie al brădenilor. Este o- Pe Şantierul de colae Fărcău lucrau la tur
pera constructorilor de la locuinţe din Brad natul betoanelor pentru
şantierul nr. 4. în acest diafragme la etajul II. In
an ei au sarcina de a clă de apartamente — structu stalatorii terminaseră echi
di aici 174 de apartamente, ra la etajul II, 29 cu 40 parea subsolului şi au în-
în 56 s-au şi mutat deja
locatarii. apartamente — Ia elevaţie. LIVIU BRAICA
Se construieşte mult, în Ultimele două, din planul
ritm intens. Ansamblul anului 1984, se vor preda La C.A.P. Turdaş, combi nete sînt gata pentru a intra la seceriş în lanurile de orz.
Micro 1 din Oraşul nou în acest an. • Aici zidarii (Continuare In pag. a 2-a)
în unităţile din Consi nitare — s-au făcut în timp
liul unic agroindustrial optim, corespunzător cerin- '
Brad, activitatea în cîmp, ţelor agrotehnicii. în cele
la întreţinerea culturilor patru cooperative agricole
este marcată de parti de producţie din comuna
ciparea masivă a oameni Organizare temeinică, participare masivă Baia de Criş — Rişca, Ţe-
lor muncii de la sate la bea, Lunca şi Cărăstău —
efectuarea la timp şi în culturile de cartofi (60 ha)
bune condiţii a lucrărilor la întreţinerea culturilor şi legume (15 ha) s-au fă
— aşa cum a cerut secre cut două praşile mecanice
tarul general al partidu la întreţinerea culturilor, ştient şi responsabil se mai mare suprafaţă arabi tură. La cartofi şi sfeclă a şi manuale. La porumb,
lui, tovarăşul Nicolae la recoltarea, transportul reflectă în realizările în lă, 758 ha — se face a început a III-a praşilă ma praşila a II-a mecanică s-a
Ceauşescu, în recentele şi depozitarea furajelor. registrate în muncă. Aşa doua praşilă mecanică pe nuală. Se lucrează bine, cu efectuat pe 288 ha, iar cea
sale cuvîntări la Consfă Astfel, ţăranii cooperatori, cum rezultă din datele o- ultimele 130 ha, lucrare ce grijă şi atenţia cuvenită şi manuală pe 164 ha. Con
tuirea de lucru de la C.C. mecanizatorii, toţi locui perative ale consiliului u- va fi gata în următoarele la întreţinerea culturilor siliul popular comunal, con-
al P.C.R. şi Şedinţa co torii satelor lucrează din nic, la cultura cartofului zile. Cu sapa s-au prăşit legumicole în toate coope ducei'ile unităţilor se preo
mună a consiliilor oame zori şi pînă în seară, a- s-a încheiat a doua praşilă aproape 500 ha cultivate rativele agricole cultivatoa- cupă cu stăruinţă de mo
nilor muncii din industrie nimaţi de doi-inţa de a manuală şi sînt în curs de cu porumb şi locuitorii sa re — Brad, Mesteacăn, Ţe- bilizarea oamenilor la lu
şi agricultură. Organele lo realiza toate lucrările a- finalizare tratamentele îm telor depun eforturi stărui bea, Vaţa de Jos, Zdrapţi cru, de buna organizare şi
cale de partid şi de stat gi-icole la un nivel cali potriva manei şi dăunăto toare pentru terminarea coordonare a muncii pe o-
au luat măsuri pentru tativ superior şi în timp rilor. şi Rişca. Toate lucrările de goare. Merită evidenţiată,
buna organizare şi desfă optim. Această activitate La porumb — cultură intr-un timp cît mai scurt întreţinere — prăşit, erbi-
şurare a muncii în cîmp desfăşurată în mod con prăşitoare ce ocupă cea a praşilei şi la această cul cidat şi tratamente fito-sa- (Continuare în pag. a 2-a)
