Page 34 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Oamenii muncii de naţionalitate germană CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ

depun eforturi susţinute pentru realizarea “El

15.00 Telex
sarcinilor economico-sociale Recoltarea furajelor - lucrare 15,05 Consi
miten
super
prioritară, la ordinea zilei mie i
îndrumat îndeaproape de pentru prosperitatea multi­ peratori de la Romos, Ba- 15.30 Emisii
către Comitetul judeţean laterală a patriei noastre tiz, Aurel Vlaicu şi alţii. mană
de partid, Consiliul jude­ socialiste. Mulţi dintre muncitorii, Aşa cum se subliniază tăţilor, fermelor şi com­ teacăn (6 tone), Rişca (7 17.25 Tragei
ţean al oamenilor muncii Rezolvînd în spirit pro­ inginerii, maiştrii, tehnicie­ în documentele de partid plexelor au iniţiat acţiuni tone), Sălişte şi Zdrapţi (10 17.30 La vo
de naţionalitate germană fund marxist, revoluţionar, nii, cercetătorii noştri aduc şi în recentele cuvîntări menite să intensifice rit­ tone). Avînd în vedere că pentru
aduce, în cadrul Frontului problema naţională în Ro­ o importantă contribuţie la ale tovarăşului Nicolae mul de muncă la cositul, toate unităţile dispun de auto
Democraţiei şi Unităţii So­ mânia, partidul nostru a promovarea progresului Ceauşescu, secretarul ge­ strînsul şi depozitarea fu­ mari suprafeţe de fîneţe 17.50 1001 tl
cialiste, o contribuţie im­ făurit, în fapt, condiţiile tehnic şi experienţei îna­ neral al partidului, tre­ rajelor. Aceste eforturi s-au naturale — acestea consti­ 20.00 Tclejui
portantă la mobilizarea materiale şi spirituale pen­ intate în minerit, siderur­ buie manifestată cea mai concretizat în recoltarea şi tuind de fapt sursa princi­ 20.30 Cinteci
muncitorilor, inginerilor, tru o participare largă, ne­ gie, în aplicarea în practi­ mare grijă pentru asigu­ însilozarea a peste 4 200 pală de hrană pentru ani­ re ne-
tehnicienilor, ţăranilor coo­ îngrădită a oamenilor mun­ că a unor soluţii menite să rarea bazei furajere, fie­ tone masă verde. Asociaţia male —, organele locale de ria
peratori, a tuturor oameni­ cii aparţinînd naţionalită­ ducă da creşterea producţi­ care unitate, fermă şi com­ economică intercooperatis- partid şi de stat, toţi fac­ 20.50 Cadrau
lor muncii de naţionalitate ţilor conlocuitoare la în­ ei fizice, a productivităţii plex zootehnic avînd obli­ tă Birtin a însilozat 1000 torii de conducere trebuie 21,10 Film j
germană la îndeplinirea in­ treaga viaţă economico-so- muncii, reducerea consumu­ gaţia de a lua toate mă­ tone. Dintre cooperativele să organizeze acţiuni de în flăc
tegrală a sarcinilor econo- cială şi cultural-educativă a rilor de materii prime, surile pentru recoltarea, agricole cele mai mari can­ masă la cositul, adunatul a Case
mico-socialc ce revin jude­ patriei, a fiecărei localităţi. materiale, energie şi com­ strîngerea şi depozitarea tităţi de siloz (500 tone şi şi transportul fînului. Tim­ 22.25 Telejur
ţului nostru în acest an. La fiecare loc de muncă, bustibili, îmbunătăţirea ca­ tuturor resurselor de nu­ peste) s-au realizat la cele pul pentru cositul fîncţelor
Bucurîndu-se de drepturi în fiecare municipiu, oraş lităţii producţiei, creşterea treţ, asigurîndu-se între­ din Lunca, Rişca, Mestea­ a sosit şi nu se admite
egale cu toţi ceilalţi cetă­ sau comună unde convie­ eficienţei economice în toa­ gul necesar de hrană pen­ căn şi Ţebea. Folosindu-se nici un fel de tărăgănare usr'issm
ţeni ai patriei, oamenii ţuiesc români, germani, te domeniile — orientări tru toate speciile şi cate­ mijloacele mecanice din sau amînare a acestei lu­
muncii de naţionalitate ger­ maghiari sau de alte na­ majore date de Congresul goriile de animale. în ve­ dotarea S.M.A. şi coasele, crări. La recoltarea fura­
mană sînt aleşi într-un ma­ ţionalităţi, unitatea şi fră­ al XlI-lea şi Conferinţa derea realizării sarcinilor s-a reuşit ca în toate uni­ jelor trebuie mobilizate BUCURAŞI
rc număr de organe de ţia în muncă, în viaţa so­ Naţională ale partidului. privind asigurarea bazei tăţile să se încheie prima toate mijloacele mecanice, (lioprogram ui
partid, sindicat, U.T.C., în cială, se manifestă ca ri­ Oamenii muncii de naţio­ furajere — aşa cum re­ coasă la trifoi, lucernă şi toţi oamenii ce ştiu să co­ La ordinea z
tură; 7,00 Ri
consiliile oamenilor mun­ nul din resorturile impor­ nalitate germană aduc, în zultă din programele ju­ lolium, care însumează o sească, iar femeile şi tine­ La panoul
cii, cele ale unităţilor a- tante ale rezultatelor pe acelaşi timp, o contribuţie deţene şi cele proprii — suprafaţă de 357 ha. De a- retul să participe la adu­ muncii; 8,00
grieole etc., adueîndu-şi o care le obţinem în toate de seamă la amplificarea Consiliul unic agroin­ semenea, s-au cosit alte narea şi transportul fînu­ 8,10 Curieri
9.00 Buletin
contribuţie importantă la domeniile. continuă a activităţii edu­ dustrial Brad, consiliile plante perene de pe 103 ha lui. Este de neînţeles cum, Răspundem
dezbaterea şi soluţionarea Sub conducerea organi­ cative, cultural-artistice, populare, conducerile uni- din cele 122 cultivate. Pa­ la ora actuală, cînd toate 10.00 Buletin
problemelor cu care sc con­ zaţiilor de partid, înfrăţiţi desfăşurate în cadrul Fes­ ralel cu cositul se acţio­ cele trei motocositori cum­ Ştiinţa şi riil
fruntă colectivele, mani- în muncă, mineri, siderur- tivalului naţional al mun­ La Mretitierea nează pentru strîngerea şi părate anul trecut de C.A.P. folcloric ;
inima ţării ;
festînd iniţiativă şi spirit gişti, energeticieni, con­ cii şi creaţiei „Cîntarea * depozitarea finului. în că­ Vaţa de Jos trebuiau să fie de ştiri; 1
de răspundere în creşterea structori, lucrători din ra­ României". O fac, în e- culturilor mările fermelor zootehnice în brazdă, să lucreze din ştiu; 11,35 Pe
producţiei materiale şi în­ murile Industriei uşoare, senţă, în două feluri : atît s-au depozitat în total a- plin la cosit, două din ele Buletin de 'tru ş
toate
florirea vieţii spirituale a din agricultură, slujitori ai sub forma integrării în (Urmare din pag. 1) proape 400 tone fin. Cele sînt neutilizabile. De fapt, 12,30 c. o
localităţilor noastre. învăţămîntului, culturii şi formaţiile aşezămintelor de asemenea, activitatea mai mari cantităţi s-au la cositul fîncţelor natura­ rulul; .z,-15
Radlo-Tv.; 1:
de
Este un adevărat şi sti­ artei, obţin rezultate bune culturale, cît şi în unele desfăşurată de organele realizat C.A.P. către A.E.I. le se acţionează lent în vi­ la 3; 15,00 !
Birtin,
Lunca,
Ri-
nele
unităţi,
cele
din
ca
mulativ motiv de mîndrie atît în sporirea producţiei formaţii proprii. comunale de partid şi de' Ribiţa, Sălişte, Birtin, 1G,00 Buletin
patriotică pentru toţi oa­ materiale, cît şi în susţi­ Judeţul nostru are de stat din Vaţa de Jos, Ri- biţa, Cărăstău şi Ţebea. Zdrapti şi altele. Radiorcflcctor
între unităţile cu cele mai
coral; 1G,40 t
menii muncii, fără deose­ nerea unei bogate vieţi spi- îndeplinit sarcini de mare biţa, Crişcior şi Băiţa ca­ NICOLAE BADIU conomice; 17,
bire de naţionalitate, fap­ rituale. în brigăzile sau - răspundere în acest an şi re manifestă interes şi pre­ mici cantităţi de fînurî de­ TRAIAN BONDOR Ştiri; 17,05 P
tul că prin efortul comun formaţiile în care lucrea­ într-o perspectivă mai lar­ ocupare pentru realizarea pozitate se află C.A.P. Mes­ 17,15 Intorprc
populară; 18, C
judeţul nostru a cunoscut ză se remarcă prin pasiu­ gă, ceea ce implică uni­ în cele mai bune condiţii 20.00 Radiojun
o puternică dezvoltare eco- ne, pricepere şi ingeniozi­ rea şi mai puternică a tu­ a lucrărilor campaniei a- lagonişti ai şl;
nomico-socială şi cultural- tate o mulţime de oameni turor oamenilor muncii — gricole de vară. Ridicarea continuă a bunăstării Radiojurnal ;
„Vraja muzici
spirituală, mai cu seamă ai muncii de naţionalitate direcţie în care îşi va îm­ Cu toate rezultatele bu­ — sclecţiuni; i
după Congresul al IX-lea, germană, între care Kraus bunătăţi activitatea şi Con­ ne înregistrate, se impune stop muzical.
de cînd în fruntea parti­ Tosif, de la mina Petrila, siliul judeţean al oameni­ t-tuşi o mai puternică mo­ materiale şi spirituale
dului a fost ales tovarăşul Wollner Emil, maistru prin­ lor muncii de naţionalitate bilizare a forţelor pentru
Nicolae Ceauşescu, faţă de cipal sau lăcătuşul Muller germană. terminarea într-un timp cît (Urmare din pag. 1) râie — înlesneşte pătrunde­
care şi oamenii muncii de loan, de la Combinatul si­ mai scurt a praşilei a II-a rea culturii în mase. Func­
naţionalitate germană nu­ derurgic Călan, inginerii NICOLAE P1LLY manuală la porumb, în s-a înregistrat o creştere ţionează, de asemenea, în
tresc cele mai calde şi sin­ I-Ielerman I-Iugo sau Keill preşedintele cooperativele agricole de a valorii economice - în judeţ, 273 de grădiniţe, 343 DEVA : Sine
(Pati
cere sentimente de profund Ottmar, de la I.E.C. Min­ Consiliului oamenilor muncii producţie din Vaţa de Jos, anul trecut faţă de 1975 - şcoli primare, 121 şcoli ge­ riile I-II HUNEI
(Arta);
respect pentru tot ce ini­ tia şi, respectiv, de la I.M. de naţionalitate germană Mesteacăn, Lunca, Sălişte, de 45 milioane lei, iar la nerale, 37 şcoli cu treapta fetul, aurul
ţiază pentru întregul popor, Barza, mulţi membri coo- din judeţul Hunedoara Birtin şi Rişca. alimentaţia publică de 46 1 de liceu, 28 licee şi două (Flacăra); Ma
milioane lei în aceeaşi pe­ institute de învăţămînt su­ seriile I-Il (S
rioadă. Un număr de a- perior, iar cele 1 350 de Secvenţe (Ari;
(Constructorul)
Constructorii în pas cu ai muncii au beneficiat în 6 714 locuri de practică în ŞANI: ; Pădu Ni
proape 19 000 de oameni laboratoare şi cabinete şi
(Unirea)
ves
1982 de serviciile oferite de 378 ateliere şcolare facili­ frontul '' JPEî
graficele de execuţie cele două staţiuni balneo­ - producţie. urs se i .ural) i
brie);
tează integrarea elevilor în
climaterice
judeţ
din
I
spunea.
Geoagiu şi Vaţa, iar în ha­ Adevăruri palpabile, ade­ (Luceafărul); I
(Urmare clin pag. 1) a folosi la capacitate uti­ nurile, hotelurile şi popasu­ văruri născute din munca pillon — seriile
ANINOAS
rul);
lajele din dotare sînt ele­ rile U.J.COOP. stau la dis­ neobosită a oamenilor, din ţirea — seriile
ceput montaLul instalaţiilor mente definitorii la ora ac­ poziţia turiştilor un număr efortul susţinut pe care po­ toresc); URICA
la magazine. tuală pentru constructorii de 676 locuri. porul - sub conducerea de Bucureşti
Como;
BRAD
:
Maistrul Iacob Arghir, Şantierului nr. 4 Brad. Dar noţiunea de bună­ Partidului Comunist Român roşie); ORAST1
bun organizator şi sufletist — Rezultatele obţinute pe stare materială înseamnă şi — l-a făcut în aceşti 35 de seriile 1-11 (Pat.
-
în ceea ce face, de 29 de primele cinci luni ale anu­ elevare spirituală. O boga­ ani de cînd este proprietar , tind un tren
GEOAGIU-BAl:
ani în construcţii civile şi lui, modul în care decurge tă bază materială — şapte producător şi beneficiar, liniei (Casa di
industriale, ne-a însoţit la acum activitatea — subli­ case de cultură în mediul pentru dezvoltarea puterni­ HAŢEG: Angola
lucrările pe care le con­ nia ing. loan lenei, şeful urban, 361 cămine cultu­ că a industriei şi moderni- departe (Dacia)
Ochi de urs; C.
duce. şantierului — se datoresc rale în comune şi sate, 480 zarea agriculturii cu un scop pasta (Casa de
mobilizării colectivului de biblioteci, 12 cluburi final precis : SIMBRIA: ochi i
— Bătălia cea mare — ridicarea ne- reşul); ILIA: P
ne spune interlocutorul — nostru, bunei colaborări muncitoreşti, 26 de cinema- contenită a nivelului de bună (Lumina);
se dă pentru încheierea lu­ statornicite cu S.G.C.L. I.M. Barza, atelierul ma şini-unelte. Strungarul Elisa- tografe în municipii şi ora- trai şi creşterea calităţii Micuţa floare 1
Brad, cu ceilalţi factori ca­
crărilor la extinderea poş­ re contribuie la realizarea beta Cristiu îsi depăşeşte planul lunar cu 15 la sută. Foto: VIRGIL ONOIU şe şi 165 în aşezările ru- vieţii. rul).
tei. în două-trei zile ten-
cuielile sînt gata. Zugravii investiţiilor în zonă, spri­
au intrat la glcturi, vopsi­ jinului permanent acordat $PECTA
torii şi mozaicarii au ata­ de către comitetul orăşe­ Cîleva lămuriri asupra dobînzilor majorate
cat şi ei lucrarea. Din 6 nesc de partid. în conti­
iunie, zidarii lui Zegrean nuare vom acţiona cu toa­ o Deva. Casa
ră, orele 1S.30 ş
au început tencuielile ex­ ta răspunderea în lumina acordate de C.E.C. la sumele depuse Irul Naţional
reie­
sarcini
importantelor
terioare. Aşa că acest o- şite din cuvîntarea secre­ „Inocentul" de
biectiv va fi predat în cel Munleanu, eu C.
tarului general al partidu­
număr
mare
mai scurt timp posibil. lui la Consfătuirea de lu­ de întrucît un ne-au solicitat C.E.C.- cu cîştiguri care se gă cîştiguri, C.E.C. acordă prezinte la unităţile C.E.C. stantin, Constat;
cu libretele în vederea în­
lunar,
acordă
cetăţeni
trageri
prin
lescu, Rodica Po
— în apropierea noii ex­ în ultimul timp lămuriri în la sorţi, numărul a cres­ importante dobînzi pentru tănescu, Adrian
dobînzilor
tinderi a poştei se va con­ cru de la C.C. al P.C.R. legătură cu avantajele pe cut după 1 ianuarie 1983 suinele păstrate pe librete scrierii precedenţi. în pentru alţii.
acest
anii
strui un bloc deosebit, în din 26—27 mai a.c., pentru care le oferă depunerile la cu 2 101 cîştiguri, iar va­ de economii şi în conturi o Deva. Sala n
prezent aflat la fundaţie. predarea obiectivelor la C.E.C,, ca urmare a apli­ loarea cu 2 260 000 lei. Este curente personale. Astfel, sens în Deva, Hunedoara sei de cultură,
Ce ne spuneţi în legătură termen, mai buna gospo­ libretele de economii pe şi Petroşani funcţionează Festivalul muzicii
cu el ? dărire a materialelor, creş­ cării Decretului 458 din 30 necesar să se cunoască în termen şi pentru cumpă­ ghişee speciale pentru ast­ ră cu grupul voc.
terea productivităţii mun­ decembrie 1982, privind acelaşi timp că au crescut rare de locuinţe proprieta­ fel de operaţii, iar cei care dicatului învăţărr.
—■ Blocul 19, la care vă cii în şantier, întărirea or­ majorarea dobînzilor acor­ numărul câştigurilor de -va­ te personală beneficiază de doresc pot solicita în ace­ corurile Şcolii gc
referiţi, cu 28 de aparta­ dinii şi disciplinei. Toa­ date sumelor economisite, lori mari, respectiv de o dobîndă de 6 la sută pe laşi timp şi operaţii de res­ 0 şi Direcţiei sânii
mente, între 1 şi 5 camere, te lucrările începute în ne-am adresat pentru lă­ 50 000, 35 000, 30 000, 25 000 an, iar libretelor de eco­ tituire a dobînzilor.
este unicat şi va fi con­ Brad sîut deosebit de im­ muriri tovarăşului Leon lei pe lîngă cele de valori nomii cu dobîndă la vede­ în încheiere aş dori să
struit pe sistem duplex. portante "Şi vrem să le fi­ Băţ, director adjunct al Su­ cuprinse între 5 000 şi 800 re şi celor de economii fac o precizare şi anume : Vreme/
Ne-am propus să-i termi­ nalizăm la termen, în con­ cursalei judeţene C.E.C. lei. şcolare, li se acordă o do­ aceea că după data de 1
năm în iunie tălpile funda­ diţii calitative superioare. Deva. Referitor la cîştigurile bîndă de 4,5 la sută pe an. octombrie a fiecărui an, Timpul prohab'
azi, io iunie 1983
ţiilor şi elevaţia la o sca­ Mă refer la rezervorul de —• Cum se concretizează care se acordă prin trage­ Libretele de economii cu unităţile poştale efectuea­ va continua să :
ră. Urinează ca dulgherii apă cu capacitatea de 2 500 pentru depunătorii la C.E.C. rile la sorţi trimestriale, aş dobîndă şi cîştiguri benefi­ ză operaţii de restituiri în zcască. Cerul v
conduşi de Dumitru Codită mc, extinderea la poştă, măsurile stabilite prin De­ începe cu libretul -de eco­ ciază de o dobîndă de 3,5 librete C.E.C. numai dacă mult senin noapi
să atace lucrarea. Aprovi­ locuinţele din Brad şi Criş­ cretul nr. 458/1982 privind nomii cu dobîndă şi cîşti­ la sută pe an, iar libretele în acestea sînt înscrise do- mlneaţa, şl tempe
zionarea materialelor este cior. Solicităm un singur majorarea dobînzilor, în- guri, la care numărul cîş- de economii cu dobîndă şi bînzile pe anul precedent. după-amiaza, unde ma
Crişana,
Szţ
terminată, iar fierăria — lucru : întreprinderea jude­ cepînd cu data de 1 ianua­ tigurilor , după 1 ianuarie cîştiguri în autoturisme şi Pentru restituiri de sume cădea avc.se
în execuţie la Şantierul nr. ţeană de producţie indus­ rie 1983 ? a.c. a crescut, la sucursala pentru turism — o dobîn­ după această dată, cu li­ soţite de dese. ,/ hr
1 Deva, ia echipa lui loan trială mică şi prestări de — înainte de a vorbi de­ Deva, la 128, faţă de 72 dă de 2,5 la sută pe an. bretele în care nu s-a în­ ce. Vin tul va sui
rat
intensifici
cu
Preg. servicii Deva să ne livre­ spre dobînzi, aş vrea să cîte s-au acordat înainte, L i depunerile în conturile scris dobînda pe anul pre­ de scurtă durată
Ritmurile bune de lucru, ze urgent prefabricatele mă refer la cîştigurile a- iar ca valoare de la 72 750, curente personale, C.E.C. cedent, depunătorii se vor torul sudic. fl Tem
minime
cup
vor
atmosfera angajantă de a (grinzi şi planşee) pentru cordate de C.E.C., domeniu la 141164 lei. acordă o dobîndă anuală adresa agenţiilor C.E.C., tre 8 şi 13 grade
scurta termenele de preda­ apartamentele începute în în care decretul amintit a- Şi acum să ne referim la de 3 la sută. unde pot solicita şl înscrie­ maxime între 5
re a investiţiilor, a dimi­ Crişcior, unde lucrările sînt duce, de asemenea, nou­ dobînda majorată. După . Depunătorii titulari de rea dobînzilor în libretele grade.
nua consumurile materiale, oprite din acest motiv. tăţi. La obligaţiunile cum este cunoscut, pe lin­ librete sînt invitaţi să se de economii.