Page 37 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 37
**** «îiiSuw
Vizita de prietenie în ţara noastră
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE. UNIŢI-VĂ! i
a preşedintelui Republicii Arabe
Egipt, Mohamed Hosni Mubarak
S O C IA L IS M U L 1 invitaţia tovarăşului preşedintele Nicolae Ceauşescu
Convorbiri între
Sosirea în Capitală
La
Nicolae
Ceauşescu,
preşe
dintele Republicii Socia şi preşedintele Hosni Mubarak
liste România, şl a tova Vineri după-amiază au vor da noi impulsuri con
răşei Elena Ceauşescu, vi avut loc, la Snagov, con lucrării dintre România şi
U
MS 1 ■iiiiiaiiiiumBna L A R J U D E Ţ E A N neri a sosit la Bucureşti Republicii Socialiste Româ Egipt pe plan bilateral,
preşedintele
vorbiri
între
preşedintele
A-
Republicii
precum şi în sfera vieţii
rabe Egipt, Mohamed Hos nia, tovarăşul Nicolae internaţionale.
Ceauşescu
Anul XXXV, nr. 7 957 SIMBATĂ, 11 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani ni Mubarak, care, împreu Republicii şi preşedintele în cadrul convorbirilor,
Arabe
Egipt,
nă cu doamna Suzanne p r c ş e d i n t e 1 e Nicolae
Mubarak, efectuează o Hosni Mubarak. Ceauşescu şi preşedintele
scurtă vizită de prietenie P r e ş e d i n t e l e Nicolae Hosni Mubarak au relevat
In prezenţa tovarăşului în ţara noastră. Ceauşescu şi preşedintele cu satisfacţie, faptul că ra
Noua întîlnire dintre Hosni Mubarak şi-au ex porturile tradiţionale de
conducătorii României şi primat satisfacţia de a sc prietenie şi colaborare ro-
NICOLAE CEAUŞESCU Egiptului constituie un e- reîntîlni şi a continua tra mâno-egipterte — pe plan
veniment politic de mare diţionalul dialog la nivel, politic, economic, cultural,
însemnătate în bogata cro înalt româno-egiptean, ca tchnico-ştiinţific şi în alte
domenii — cunosc o dez
re s-a soldat, de fiecare
Ieri, s-a încheiat Plenara Consiliului nică a relaţiilor tradiţio dată, cu hotărîri de o deo voltare continuă, în con
nale de prietenie şi cola
formitate cu înţelegerile şi
borare existente între cele sebită însemnătate pentru acordurile stabilite cu pri
două ţări şi popoare. Dia continua dezvoltare a re lejul dialogului la nivel
laţiilor de prietenie şi co
logul la cel mai înalt ni laborare dintre ţările şi po înalt dintre cele două ţări.
Naţional pentru Ştiinţă şi Tehnologie vel româno-egiptean repre. poarele noastre. Cei doi A fost manifestată voinţa
zintă o mărturie a voinţei şefi de stat şi-au manifes ambelor state de a extin
T o v a r ă ş u l Nicolae nologie, conducători ai unor din Capitală, a preţioase celor două state de a pro- tat încrederea că înţelege de şi aprofunda aceste ra-
Ceauşescu, secretar general institute centrale de cer lor orientări şi îndrumări rile la care se va ajunge
al Partidului Comunist Ro cetări, specialişti din uni date, în cuvîntul adresat (Contînuare in pag. a 4-a) şi cu prilejul acestei vizite (Continuare în pag 4)
mân, preşedintele Republi tăţi de cercetare şi proiec plenarei de tovarăşa aca
cii Socialiste România, a tare, cadre universitare. demician Elena Ceauşescu,
participat, vineri, 10 iunie, La reluarea lucrărilor, preşedintele Consiliului Na
la lucrările Plenarei Con tovarăşul Ion Ursu, mem ţional pentru Ştiinţă şi
siliului Naţional pentru bru supleant al Comitetu Tehnologie, am trecut la
Ştiinţă şi Tehnologie. lui Politic Executiv al C.C. analiza activităţii de cer
împreună cu conducăto al P.C.R., prim-vicepre- cetare ştiinţifică, dezvolta
rul partidului şi statului, şedinte al Consiliului Na re tehnologică şi introdu
în prezidiu au luat loc to ţional pentru Ştiinţă şi cere a progresului tehnic
varăşa Elena Ceauşescu, Tehnologie, a spus : pe anul 1982 şi pe primele
alţi tovarăşi din conduce „Mult stimate tovarăşe patru luni ale anului în
rea de partid şi de stat. secretar general Nicolae curs, în vederea stabilirii Puternică dezvoltare a ţării
La sosirea în sală, tova Ceauşescu, măsurilor pentru îndepli
r
răşul Nicolae Ceauşescu, Vă rog să-mi permiteţi nirea integrală a sarcinilor
tovarăşa Elena Ceauşescu să raportez că, în lumina pe anul 1983, pentru pre pe calea socialismului
au fost întîmpinaţi de par indicaţiilor de cea mai ma gătirea abordării în cele
ticipanţi cu puternice a- re importanţă pe care ni mai bune condiţii a planu
plauze, cu cele mai calde le-aţl dat cu prilejul vizi lui şi programelor pe anii Astăzi, se împlinesc 35 Sintetizînd perioada isto Noqp calitate - exigenţă
sentimente de stimă şi pre telor de lucru ce le-aţi în 1984 şi 1985. de ani de la înfăptuirea rică pe care am străbătut-o, ce .însoţeşte organic acti
ţuire. treprins ieri, împreună cu în lumina indicaţiilor pe naţionalizării principalelor tovarăşul Nicolae Ceauşescu vitatea întregului popor
mijloace de producţie in
spunea în Raportul la Con
pentru ca . România să în
La lucrări au participat tovarăşa Elena Ceauşescu, care ni le-aţi dat cu pri- dustriale, bancare, de ferinţa Naţională a parti deplinească obiectivul stra
membrii Consiliului Naţio în unităţi de cercetare transporturi şi comerciale — dului : „in anii construcţiei tegic de ţară mediu dez
nal pentru Ştiinţă şi Teh- ştiinţifică şi tehnologică (Continuare în pag. o 4-a) expresie a voinţei clasei socialiste, România a cu voltată - sinteză elaborată
muncitoare, condusă de noscut o puternică dezvol de partid, aşează in faţa
partidul comunist, act re tare economi.co-socialâ şi a oamenilor muncii din jude
Creşterea producţiei de cărbune cocsificabii - verberaţii economico-socia- devenit o ţară industrial-a- ţul nostru, ca de altfel a
voluţionar cu profunde re
grară cu o industrie puter
cerinţa
popor,
întregului
le în viaţa naţiunii noastre. nică, modernă, cu o agri fundamentală de a valori
sarcină de onoare a întregului colectiv nat nu o simplă schimbare cultură socialistă avansată". fica la maximum tot ce am
Naţionalizarea a însem
In această perioada produc
a proprietăţii, ci actul de ţia industrială a crescut de acumulat în anii trecuţi de
la . naţionalizare, sub forma
naştere al relaţiilor de pro circa 50 de ori, iar cea
Contrar aşteptărilor, în trecerii a două abataje pe începînd din luna iunie, eficienţei economice spori
luna mai din abatajele mi lîngă suitori, în coperişul zi de zi sînt întreprinse ducţie de tip nou, relaţii agricolă de 3,5 ori. Aceasta te. Dc aici derivă coman
nei Lupeni a fost extrasă stratului. In mod obiectiv, astfel de măsuri, prin ca socialiste, punerea intr-un a asigurat creşterea veni damentele majore ale spo
o producţie de cărbune cu vreau să arăt că nici noi re avem în vedere mobi acord armonios a acestora tului naţional de 15 ori. ririi mai accentuate a pro
11 mii tone sub prevederi. nu am acţionat suficient lizarea întregului colectiv cu caracterul puterii poli Dezvoltarea puternică a
O relatare asupra cauze pentru valorificarea tutu la o activitate mai susţinu tice, aflate de curînd în patriei pe toate planurile ductivităţii muncii, reducerii
lor care au determinat a- ror rezervelor interne de tă. Am intensificat munca mîinile poporului - premi a fost decisiv influenţată de tot atît de accentuate a
ceastă rămînere in urmă să materială fundamentală Congresul al IX-lea, care a consumurilor dfe materii
nc-a fost făcută de tova pentru ca România să se ales în fruntea partidului prime, materiale, energie şi
răşul Ioan Sav, secretarul PATRIEI—CIT MAI MULT CĂRBUNE, înscrie ireversibil pe drumul pe t o v a r ă ş u l Nicolae combustibili, îmbunătăţirii
comitetului de partid al construcţiei socialiste, pe Ceauşescu, comunistul ca calităţii produselor, recupe
întreprinderii. GÎT MAI MULT MINEREU ! drumul lichidării înapoierii re întruchipează în modul rării şi refolosirii materia
— în afara unor cauze economice şi sociale. cel mai strălucit interesele lelor, cîştigarea independen
care nu ne aparţin, am Naţionalizarea a deschis fundamentale şi aspiraţiile ţei energetice a ţârii.
întâmpinat dificultăţi de perspectiva trecerii la in cutezătoare ale poporului Aniversînd 35 de ani de
direct
desfăşurată
politică
natură tectonică în abata în abataje. Membrii comi dustrializarea socialistă a nostru. la actul revoluţionar al na
jele sectoarelor II şi III. I. M. LUPENI tetului de partid, ni c.o.m. ţării, desfăşurată pînă acum Verigă de primă mărime ţionalizării, oamenii muncii
La sectorul II, datorită re în şapte cincinale, acţiune in opera de făurire a so din judeţul nostru se află
zistenţei scăzute a tavanu sînt implicaţi şi acţionează socială de anvergură, care cialismului în România, ju plenar angajaţi in efortul
lui, au fost obţinute avan creştere a producţiei zil nemijlocit pentru soluţio a stimulat şi influenţat dez deţul Hunedoara a adus şi naţional pentru înfăptuirea
sări şi productivităţi mai nice. narea problemelor ce se voltarea nemaicunoscută a aduce o contribuţie impor
mici. în blocul III, panoul — La ce vă referiţi, în ivesc în abatajele de care forţelor de producţie, a tantă Ia progresul econo- consecventă a obiectivelor
răspund. La rîndul lor, ca
1, o intercalaţie masivă de mod concret? ştiinţei, învăţămîntului şi mico-social al patriei. El istorice adoptate de Con
steril a diminuat linia de — La măsurile prin ca drele tehnico-inginereşti gă culturii — factori primor ocupa locuri de frunte pe gresul al Xll-lea şi Confe
front cu circa 50 ml. La re comitetul de partid, sesc, între două probleme diali pentru progresul ge ţară în producţia de căr rinţa Naţională ale parti
sectorul IV, unde sînt con consiliul oamenilor muncii de specialitate, răgazul ne- neral al patriei, pentru îna bune şi metal, energie elec dului - temelia edificării
centrate cele mai mari ca trebuiau să acţioneze pen intarea cu succes pe călea trică şi materiale de con societăţii socialiste multila
pacităţi de producţie ale tru îmbunătăţirea plasării IOAN MUSTAŢĂ socialismului şi comunismu strucţie, în cea de ţesături, teral dezvoltate pe pâmîn-
întreprinderii, s-a creat o şi a prezenţei în abataje, lui. confecţii şi încălţăminte. tul patriei.
situaţie mai grea datorită pentru întărirea disciplinei. (Continuare în pag. a 3-a)
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
Praşilele — efectuate eu operativitate
Concentrîndu-şi eforturi lor curate de buruieni pe pentru combaterea dăună
le pentru materializarea toate suprafeţele. Ca ur torilor.
sarcinilor desprinse din mare, la cultura porumbu Cultura sfeclei de zahăr
cuvîntările secretarului ge lui pe cele 93G hectare s-au este bine întreţinută, apli-
neral al partidului, tova făcut cîte două praşile me cîndu-i-se cîte trei praşile
răşul Nicolae Ceauşescu, la canice şi una manuală, iar mecanice. Este în curs de
Consfătuirea de lucru de pe 30 de hectare s-a apli finalizare şi cea de-a treia
la C.C. al P.C.R. şi şedin cat şi cea de-a treia pra- praşilă manuală.
ţa comună a Consiliului şilă mecanică. Cartofii de Avînd culturile angajate
Naţional al Oamenilor pe întreaga suprafaţă — în acord global, formaţiile
MunciL din Industrie şi 175 ha —• sînt prăşiţi de de cooperatori şi mecani-
Consiliului Naţional al A- nizatori s-au preocupat să
griculturii, lucrătorii ogoa două ori mecanic şi s-a efectueze lucrări de cali
relor din Consiliul unic a- trecut la praşila a treia tate, punînd accentul pe
groindustrial Geoagiu de la C.A.P. Romos şi Geoa păstrarea densităţilor sta-
pun eforturi stăruitoare în. giu. De asemenea, s-au e-
vederea menţinerii culturi fectuat două tratamente (Continuare în pag. a 3-a)
