Page 41 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 41
IN LUMINA CUVINTĂR11 TOVARĂŞULUI N1COLAE CEAUŞESCU
LA CONSFĂTUIREA DE LUCRU DE LA C.C. AL P.C.R.
DIN 26—27 MAI A.C.
„in această lună vom recupera toate restanţele"
în cuvîntările secretaru le planului, recuperarea transport Orăştie, care ex
lui general al partidului, to restanţelor înregistrate, ploatează concomitent 45
varăşul Nicolae Ceauşescu, constituie sarcinile princi de parchete dispuse Lntr-o
la Consfătuirea de lucru pale care stau în faţa oa- zonă întinsă şi variată, şi-au
de la C.C. al P.C.R. pe mobilizat forţele desfăşu-
rînd, în aceste zile, o vie
probleme ale industriei şi
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA AL P.C I agriculturii şi la şedinţa Producţia fizica - activitate, valorificînd pen
comună a Consiliului Na realizată ritmic, tru economia naţională
iiiiHiiMJiaiiwiTnwiiimiiiM la înalt nivel calitativ cantităţi tot mai mari de
ţional al Oamenilor Muncii
din Industrie, şi Consiliului masă lemnoasă. Realizările
Naţional al Agriculturii, s-a menilor muncii din întrea obţinute la principalele sor
Anul XXXV, nr. 7 958 DUMINICA, 12 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani subliniat cu tărie că reali ga ţară. Acţionînd în lu timente fizice sînt peste
zarea ritmică a producţiei mina acestor sarcini, colec cele planificate aproape Ia
toate parchetele din cadrul
la
în
sortimentele,
toate
tivele de la Unitatea fo
..........._.................. . ........ _ _ ............................................ .............. .............................................................. .............. ................................................................................................................................................................................................................................................................................ .... ......... ........................... . . . VA
v v
conformitate cu prevederi restieră de exploatare şi sectoarelor Grădişte şi Si-
bişel. Totuşi, dacă ne ra
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ portăm la rezultatele pe
cinci luni, la total masă
lemnoasă se înregistrează
o restanţă de peste 1 500
Gata pentru începerea mc. Pe sortimente siut de
păşiri la buşteni de răşi-
noase şi stejar, PFL, lemn
secerişului! de foc, dar şi restanţe la
unele produse mult solici
tate : buşteni de fag, lemn
Unităţile agricole din culturilor duble, inginerul renului vor fi utilizate 11 pentru mină, celuloză, man-
Consiliul unic agroindus Virgil Tudan, directorul grape cu discuri.
trial Geoagiu au cultivate S.M.A., ne-a relatat că toa în vederea realizării pla LIVIU BRAICA
cu cereale păioase peste te utilajele sînt în stare de nului la culturile duble —
1 500 hectare din care cu funcţionare şi, începînd de 803 hectare — sînt desti (Continuare in pag. a 2-a)
orz 550 hectare şi mai mult luni, combinele vor intra nate 8 semănători. Cele pa
de 1 000 ha cu grîu. în ve în lan. Recoltatul va înce tru formaţii de mecaniza
pe în lanurile Asociaţiei tori care asigură desfăşu Acum aproape un an
derea strîngerii cu opera economice intercooperatis-
tivitate şi fără pierderi a te Vaidei, unde sînt con rarea în flux a lucrărilor am publicat in ziar rîn
întregii recolte — aşa cum centrate 10 combine. Prin sînt dotate fiecare cu cîte duri despre un om care,
a cerut secretarul general folosirea la întreaga capa un atelier mobil pentru a deşi avea merite impor
al partidului, tovarăşul citate a utilajelor din do acorda asistenţa tehnică tante in producţie la mi
Nicolae Ceauşescu, tuturor tare este posibil ca recol necesară. Formaţiile vor na Muncel şi o fiziono
moral-politică sănă
mie
lucrătorilor ogoarelor — ta de orz să fie strînsă şi lucra sub directa conduce întreprinderea de tricotaje tip lină Hunedoara. Tricotoa- toasă, nu era membru al
s-au luat o serie de mă înmagazinată în cel mult re a cadrelor de speciali rca Victoria Popa este fruntaşă în producţie, îşi depăşeşte partidului. Conducea Or
-r
sarcinile lunare de plan cu 7—8 la sută.
suri tehnice şi organizato- 5 zile, iar cea de grîu în tate. ganizaţia Democraţiei şi
rice. 10 zile. Pentru eliberarea Unităţii Socialiste de la
în legătură cu acţiunile terenului de paie se vor mină.
stabilite pentru buna des folosi 11 prese, la arături Azi este membru al
făşurare a lucrărilor la se se va lucra cu 25 de plu Calitate, productivitate, eficienţă partidului. Ce a survenit
ceriş şi la însămînţarea guri, iar ia pregătirea te- nou in munca şi in viaţa
lui ?
Reparaţia capitală la devansare ? Directorul mult mai bine tehnologii Pentru a răspunde Între
grupul nr. 1 al Termo tehnic al întreprinderii e- le şi pe această cale reu- bării incercăm o succintă
centralei Mintia se apro lectrocentrale Mintia, in şindu-se reducerea dura
pie de finalizare.' Astăzi, ginerul Florea Bereş, a- tei de execuţie şi creşte reconstituire. Fusese la
Puţin cîte puţin se 12 iunie,* energeticienii precia că acest avans a rea calităţii reparaţiilor viaţa lui şofer, prin jude
Bistriţa-Năsăud,
apoi
ţul
intenţionează să porneas fost posibil datorită ex efectuate. mecanic la Muncel. A în
Totuşi,
comparaţie
în
perienţei cîştigate la cele
adună hectarele că grupul cu un cazan, lalte două reparaţii capita cu reparaţiile de la ce văţat şi iarăşi a învăţat
iar peste cîteva zile „blo
cul unu“, prin intrarea le de la blocurile nr. 2 şi lelalte grupuri energetice, din domeniul electricită
ţii, al tcrmotehnicii. l-a
Oricine străbate terenul cum ? Nu era posibil să fi în funcţiune şi a celui de 3, datorită unei aprovizio- aceasta a necesitat un
destinat grădinii de legu fost cultivat încă din pri al doilea cazan, va pro mare volum de lucrări
me la C.A.P. Beriu îşi poa măvară pentru a se obţine duce la întreaga capaci complexe. Spre exemplu,
te da cu uşurinţă seama cel puţin două recolte ? tate. Reparafia capitală cei de la „Energomontaj“ In nodurile
că aici nu s-a făcut tot Suprafeţe apreciabile nefo Iată încă o reparaţie la grupul nr. 1 al au reparat sistemul de
ceea ce trebuia pentru a losite în scopul producţiei capitală la care atît be Termocentralei presiune al cazanului, un
folosi cu eficienţă fiecare agricole se găsesc şi în ju neficiarul, cît şi Şantierul de au avut de executat partidului
palmă de pămînt. Lăsînd rul saivanului de lîngă gră de construcţii, montaje e- Mintia - peste 4 000 de suduri, au
la o parte faptul că pe dină. Fireşte, şi terenul nergetice Mintia, şantie în fază finală înlocuit 20 de preincăl-
marginea canalului, de o respectiv putea fi cultivat, rele „Energomontaj" şi zitoare de aer de 15 to
parte şi de alta, sînt fîşii dar trebuia mai multă ini „Energoconstrucţia", Trus ne fiecare, şi au montat plăcut să cunoască, el
de pămînt de lăţime şi lun ţiativă şi interes din par tul de instalaţii şi lucrări nări tehnico-materiale fă 350 tone canale pentru insuşi avind convingerea
gime apreciabile, pe care tea conducerii unităţii, de industriale Bucureşti de cute în condiţii mult mai gazele arse. că aceasta este o con
cresc în voie numai buruieni oarece bucăţică cu bucăţi vansează termenul de fi bune şi, nu în ultimul — Pentru a face faţă diţie a omului care vrea
şi stufărişuri, în solar şi că se adună suprafeţe de nalizare. Astfel, pînă în rînd, abnegaţiei cu care acestui volum de execu să trăiască pe propriile-i
în jurul iui pămîntul stă ordinul hectarelor, care ar data de 7 iulie a.c. (ziua au lucrat echipele de ţie, pentru a ne încadra picioare, să se simtă cit
necultivat (!). Contabila u- putea aduce un plus de planificată pentru intrarea muncitori. In termenele foarte „strîn- mai independent in mun
nităţii, Aurelia Chetreanu, producţie şi o contribuţie în funcţiune) acest grup S-a lucrat intens. Echi se“ din grafice, am co că. in crezul său, in apa
ne spunea că în solar se substanţială a unităţii la va produce în mod supli pele au muncit în schim masat aici peste 170 de renţă teoretic, stătea ne
vor pune dovlecei, dar de realizarea programului de mentar energie electrică, buri de cîte 12 ore, iar muncitori, preciza ingine voia ca in abataj să nu
ce oare terenul respectiv autoconducere şi autoapro- şi ce este mai important, acolo unde volumul de rul şef al Grupului de fii dezarmat cind o ma
a rămas necultivat pînă a- vizionare teritorială. va produce energie elec lucrări era mult prea şantiere „Energomontaj" şină sau o instalaţie ţi
trică pe bază de cărbune. mare s-aii împărţit efec Mintia, tovarăşul Traian se opreşte. De ce să te
Aşadar, putem spune că tivele în două schimburi Gaură. Am lucrat cu oa umilească necunoaşterea ?
IN ZIARUL DE AZI fiecare zi cîştigată la re de cîte 12 ore. S-a lucrat meni foarte bine pregă se întreba el, alirmind, in
paraţie înseamnă mai bine. Maiştrii şi şefii de tiţi profesional şi am reu- acelaşi timp, dorinţa ar
E3 RITMURI UUNEDORENE: e Un paradox • Lo multă energie electrică echipe, împreună cu for zătoare de a stăpini bi
cul meritut • Mesajul creaţiei pentru economia ţării, maţiile lor, au fost re DORIN CORPADE, ne maşinile şi instalaţii
ţg Buna desfăşurare a convorbirilor recapitulative a pentru nevoile populaţiei. partizaţi pe genuri de lu le cu care lucrează.
fost pregătită temeinic Cum s-a ajuns la această crări, cunoscîndu-se astfel (Continuare în pag. a 2-a) Astfel a ajuns in apro
£§ SPORT: Comentarii la meciul Suedia — România
pierea unei condiţii idea
le de miner — deschisă
de insuşi secretarul gene
Depăşiri la ral al partidului, tovară
principalii indicatori şul Nicolae Ceauşescu -
Mobilizaţi puternic* de or aceea ca minerul să iie
ganizaţia de partid, comu şi un bun lăcătuş şi un
niştii, toţi oamenii muncii bun electrician.
de Ia Fabrica „Refractara”
Baru depun eforturi susţi Abia ajuns aici, Dănilă
nute pentru a-şi îndeplini Irimie, căci despre el
şi depăşi sarcinile de plan. este vorba, a simţit că
In cele cinci luni trecute
din acest an colectivul din este pregătit să ceară or
Baru şi-a depăşit prevede ganizaţiei de bază primi
rile la principalii indicatori rea in''partid. Şi a lost
economici. Astfel, planul primit.
producţiei marfă a fost re
alizat în proporţie de 108 Am insistat, asupra a-
la sută, cel al producţiei cestui exemplu pentru că
nete în proporţie de 11G
la sută, iar la producţia la mină se formează ast
fizică depăşirile sînt de G fel de convingeri. Pot s-o
la sută, obţinîndu-sc supli confirme şi minerul Toma
mentar 340 tone plăci ter- Puiu, tot de la Muncel,
moizolante, şi 50 tone pra
furi exoterme. De remar operatoarele de prepara
cat că în aceeaşi perioadă ţii Pauiina Puian şi Do-
productivitatea muncii a zsa Ghongyike, inginerul
fost cu 2 000 lei pe lucră
tor mai maro decît cea lullana Szabo şi alţi ti
planificată, costurile do neri de la E.M. Deva, pri- <
producţie au fost reduse miţi in acest an in rindu-
cu 2,7 Ici la 1 000 lei pro
ducţie marfă şi s-au eco rile partidului,
deva. Vcdero de pe bulevardul „Decebal", intersecţia cu str. Miliail Kogălniceanu. nomisit 112 MWh energic
cloctrică şi G8 000 mc gaz
Foto: vmaiL onoiu A. CORNESCU
metan.
