Page 44 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 958 • DUMINICA, 12 IUNIE 1983

Lucrările celei de-a Vi-a sesiuni
Nadia la Deva (VII)
a U.N.C.T.Â.D.
Devenind studentă a In­ pregătire şi scurte vacanţe purtînd eşarfe cu numele
(BELGRAD 11 (Agerpres). conomice dintre România şi SI BRUXELLES. - La Bru­ stitutului de Educaţie Fizi­ de relaxare, cele 400 de Nadiei, au părăsit oraşul
— Reprezentantul personal ţările respective. xelles s-au desfăşurat lucră­ că, la începutul anului fetiţe ce formează astăzi Olimpiadei, venind aici
1981, Nadia se va stabili
al Preşedintelui Republicii ★ rile celei de-a Vl-a sesiuni a cu familia in Capitală. şcoala deveanâ de gimnas­ pentru a o cunoaşte pe
tică se străduiesc să ajun­
Socialiste România, tova­ Comisiei mixte de coopera­ marea gimnastă la ea aca­
BELGRAD 11 (Agerpres). re economică, industrială şi După un turneu de de­ gă la perfecţiunea Nadiei, să !
răşul Nicolae Ceauşescu, la -— în cadrul dezbaterilor monstraţii in S.U.A. şi Ve­ ducind mai departe pe me­
cea de-a Vl-a sesiune a tehnică dintre Republica So­ ridianele globului ştafeta Corespondenţi ai unor
generale ale celei de-a cialistă România şi Uniunea nezuela şi-a reluat antre­ publicaţii de specialitate
Conferinţei Naţiunilor Uni­ Vl-a sesiuni a Conferinţei Economică Belgo-Luxembur- namentele la Deva şi cen­ unui tineret înzestrat şi op­ din S.U.A., Anglia şi alte
te pentru Comerţ şi Dez­ Naţiunilor Unite pentru ghezâ. Au fost examinate trul sportiv „23 August“, timist, gata mereu să zboa­ ţări au poposit şi ei la De­
voltare (U.N.C.T.Â.D.), to­ Comerţ şi Dezvoltare con­ căile şi mijloacele menite să iormind, Împreună cu Emi­ re spre inălţimi, precum va, scriind elogios pagini
varăşul Manea Mănescu, tinuă prezentarea poziţiilor contribuie al dezvoltarea şi lia Eberle, Rodica Dunca zborul unic al Nadiei. Pre­ intregi prin care au făcut
vicepreşedinte al Consiliu­ de principiu ale ţărilor par­ diversificarea schimburilor co­ şi Dumitriţa Turner, echipa zenţa Nadiei la Deva a În­ cunoscute opiniei publice
semnat nu numai zeci de
lui de Stat, conducătorul ticipante faţă de probleme­ merciale şi cooperării econo­ ce va reprezenta ţara noas­ marile succese ale gimnas­
le actuale ale economiei tră la Universiada bucureş- mii de fetiţe care se stră­ ticii româneşti, care se lea­
delegaţiei române la se­ mice între cele două părţi. duiesc in fiecare an să pă­
siune, a avut întîlniri cu mondiale. Vorbitorii dau teană, cea mai mare com­ gă in primul rind de ca­
expresie îngrijorării state­ B VIENA. - La sediul A- petiţie organizată la noi. trundă pe porţile şcolii de drul organizatoric optim şi
Iondonghiin Ocir, ministrul lor lor în legătură cu gra­ genţiei Internaţionale pentru Pregătirile au fost domina­ gimnastică de la poalele de o dezvoltată bază ma­
comerţului exterior al R.P. vitatea fenomenelor de cri­ Energia Atomică (A.I.E.A.), te de marea dorinţă a Na- terială creată prin grija
Mongole, Gherasimos Ar- ză, perturbărilor şi dez­ s-au desfăşurat lucrările Con­ diei de a se prezenta la partidului şi statului nostru.
senis, ministrul economiei echilibrelor existente în siliului guvernatorilor al cel mai înalt nivel, la pri­ SERIALUL NOSTRU Şi acum, cind serialul
nostru, care a Încercat să
naţionale al Greciei, Mats sistemul economic şi finan­ A.I.E.A. România, membră a ma competiţie de mare an­ puncteze principalele mo­
I-Iellstroem, ministrul co­ ciar internaţional, cu agra­ consiliului, a participat cu o vergură in faţa publicului cetăţii, ci şi atragerea u- mente ale prezenţei Nadiei
român, care o adoră, dar
merţului exterior al Sue­ varea stărţi de subdezvol­ delegaţie condusă de Cornel
tare şi a decalajelor econo- Mihulecea, preşedintele Co­ o vedea doar la televizor. nor oaspeţi din diferite col­ la Deva, se apropie de slir-
diei, precum şl cu şefi ai r .ce, avansînd, totodată, mitetului de Stat pentru E- Mobilizindu-se ca de o- ţuri ale lumii. Echipele de şit, transmitem invitaţia Na­
altor delegaţii'participante. propuneri şi idei vizînd de­ nergia Nucleară. bicei, a reuşit să domine gimnastică ale Norvegiei, diei de a ne reintilni ca
în cursul convorbirilor, păşirea crizei, reluarea dia­ Delegaţia română a pre­ concursul, inclusiv finala pe Suediei, Angliei, Elveţiei, de a ti te a ori la Sala spor­
logului Nord-Sud şi găsirea zentat o serie de sugestii de aparate, obţinind nu mai Bulgariei, Poloniei, Olandei turilor, poate la sfirşitul a-
au fost abordate probleme
unor căi concrete, eficien­ îmbunătăţire şi creştere a e- puţin de 5 medalii de aur şi altele s-au perindat me­ ceste/ toamne, cind marea
de pe ordinea de zi a re­ gimnastă işi va lua rămas
te pentru sprijinirea efor­ ficienţei propunerilor de coo­ din cele 6 puse in joc. U- reu la Deva pentru stagii
uniunii, precum şi aspecte turilor de progres ale ţări­ perare realizate de A.I.E.A. în niversiada de la Bucureşti de pregătire şi concursuri bun, intr-un spectacol unic,
ale dezvoltării relaţiilor e- lor în curs de dezvoltare. folosul ţărilor în curs de dez­ a fost şi ultimul mare con­ bilaterale. de la un public care o va
voltare. curs oficial la care Nadia Un grup de turişti din Înconjura, sintem siguri, cu
a fost prezentă in ţară şi Mexic a făcut drumul cu aceeaşi căldură, neuitind
 19-a reuniune la nivel înalt li MOSCOVA. - După peste hotare. A continuat autocarul de la Poiana clipele de supremă bucurie
cum transmite agenţia TASS, insă să răspundă numeroa­ Braşov la Deva pentru o şi fericire pe care le-a a-
în perioada 30 mai — 9 iu­
a Organizaţiei Unităţii Africane nie 1983, pe teritoriile Repu­ selor solicitări, participind poză cu Nadia, mărfuri- dus in aceşti ani fiecăruia
dintre
noi.
admira
Vom
la o serie de turnee de­
sindu-ne că mobilul princi­
blicii Democrate Germane, monstrative. Ca şi in pre­ pal al venirii in România poate pentru ultima dată
ADDIS ABEBA 11 (Ager­ dum în Sahara Occidentală Republicii Populare Polone, zent, cind - după partici­ era cunoaşterea locului, a- graţia şi perfecţiunea, plu­
pres). — Cea de-a 19-a re­ informează agenţiile inter­ Republicii Socialiste Ceho­ parea in Iordania la cind tit de departe pentru ei şi tirea ei unică intr-o mare
uniune la nivel înalt a Or­ naţionale de presă. slovace şi în partea de sud demonstraţii împreună cu aşa de aproape pentru noi, de aer, răminind cu min-
ganizaţiei Unităţii Africa­ Pe de altă parte, rezolu­ a Mării Baltice s-a desfăşu­ componentele lotului olimpic dria că am avut privilegiul
ne, care are loc la Addis ţia cere O.N.U. „să insta­ rat o aplicaţie comună de - se află in Brazilia îm­ unde se pregăteşte „lucea­ de a trăi aproape şi a cu­
Abeba, a adoptat, prin con­ leze împreună cu O.U.A., comandament şi stat major a preună cu echipa naţiona­ fărul gimnasticii mondiale". noaşte mai mult decit alţii
sens, o rezoluţie în proble­ o forţă de menţinere a pă­ -rmatelor şi flotelor aliate cu lă. Cine nu a observat prezen­ o mare campioană. Te aş­
ma Saharei Occidentale. denumirea convenţională „So- ţa la Deva, imediat după teptăm Nadia I
Intre altele, în document cii în Sahara Occidentală, iuz-’83". Aplicaţia a fost con­ In timp ce Nadia reve­ Olimpiada de la Moscova
se subliniază necesitatea în vederea garantării păcii dusă de mareşalul Uniunii nea mereu la Deva pentru a turiştilor japonezi, care, V. JIANU
unei încetări a focului şi a şi securităţii în cursul or­ Sovietice, V. G. Kulikov, co-
creării condiţiilor pentru ganizării şi desfăşurării re­ mandant-şef al Forţelor Ar­
Decît să nl o mîrţoagă in
vrea
0
•
nu
El
organizarea unui referen­ ferendumului". mate Unite ale statelor par­ urma căruţei, mai bine un mă­ URME scaun ; vrea să-l ocupe. să stea pa
ticipante la Tratatul de la gar în faţă. ÎN PAŞII VORBEI O Nu s-a ridicat pe picioa­
Va rşovia. • Unii bat drumurile, alţii rele iul, s-a ridicat pe umerii
Reuniunea miniştrilor de externe In cursul aplicaţiei s-au pragurile. Invlnge-te pe tine însuţi • Trebuie să ştii cind să altora. A pus omul piciorul în
•
•
prelucrat probleme privind şl ajută-i şl pc alţii să se vorbeşti, dar mai ales cind prag şi a ajuns cu el în ghips.
să taci.
din ţările membre ale N.Â.T.O. conducerea trupelor şl coo­ cucerească ! praşilă îşi menţine • Cel care se scarpină mult • Pe unde mişună furnici­
•
Prin
perarea statelor majore ale sapa strălucirea. în cap nu se mai apucă de le nu rămîn fărîmături. înainte, mal
împins
Decit
•
armatelor şi flotelor aliate pe a In viziune stă filozofia şi treabă. bine dat în lături.
PARIS 11 (Agerpres). — dacă nu se vor înregistra timpul ducerii de către aces­ în fapte istoria. o Nu contează numai ce • Cind un nimeni ajunge
în comunicatul dat publi­ „rezultate concrete" la ne­ tea a acţiunilor comune. • Interesează şi ce poţi, dar spui. ci şi cum spui. cineva, vai de oricine.
A
cităţii 1a Paris, la înche­ gocierile sovieto-americane mai ales ce faci. • Dimensiunea de om ţl-o că. • Semn început nu să-mi rînjeas-
Cind un priceput este în­
•
mai
trece
că
ierea reuniunii miniştrilor de la Geneva. EŞ MOSCOVA. - Uniunea locuit cu un nepriceput, locul făureşti tu şl ţi-o confirmă mult şi o să mă latre.
alţii.
de externe din ţările mem­ Agenţia AP precizează Sovietică şi Finlanda conside­ suferă, nu nepriceputul. • Au făcut schimb de pă­
Cind
•
N-are
•
bre ale N.A.T.O., se reafir­ că Grecia a manifestat re­ ră că în prezent nu există între el şl le fac. oamenii n-au poteci sâ-i sune ceasul. deşteptător. Nu vrea reri şi au ajuns la cucuie.
mă poziţia cunoscută a ţă­ zerve faţă de unele puncte sarcină mai importantă de- • întrebări pun mai mulţi ; • Umorul ? Ceea ce nc face • Pe lingă timpul probabil,
rilor membre ale pactului .do comunicatului. cit preîntîmpinarea unui răz­ răspunsuri dau mai puţini. să rîdem pe dinafară şl să anunţat de meteorologi, mai
există şl timpul pierdut.
In
de a traduce în viaţă o- boi nuclear - se spune în a • minciunii, partea cea mai slabă plîngem pe dinăuntru.
Piatra iui do încercare a
se
ade­
întrevede
biectivele alianţei lor. Par­ De asemenea, ministrul declaraţia comună dată pu­ vărul. fost pasul holărîtor. ION MARINESCU
ticipanţii şi-au exprimat de externe al Spaniei a in­ blicităţii la încheierea vizitei
voinţa de a se ajunge „la format participanţii că, în- în U.R.S.S. a preşedintelui
VERNE — A; 8) OR — TET
un echilibru militar la cel trucît guvernul spaniol finlandez, Mauno Kaivisto. N O T A Ţ I I că — Litere de tipar !; 4) Sub­ al — AMIC; 9) TUDORAS — ESS;
tile
maestru
Marele
—
I
mai scăzut nivel posibil", procedează în prezent la o A fost evidenţiată actuali­ prefacerilor— — —tras pe roa­ 10) ADAM — CORNEA; 11)
1)
ORIZONTAL
dar ei reafirmă hotărîrea revizuire a participării ţă­ tatea propunerii finlandeze timpului; 2) Os : de Obiceiurlla tă; 5) 6) Acumulator de — forţă NAN AŞ — STERN.
apelor
în­
—
Straja
(pi.);
prinţ
de a începe, din decem­ rii la alianţă, guvernul său privind declararea Europei de încălţatul... copiilor; 3) Rege cuiat la minte; 7) E cu— ju­
brie anul acesta, amplasa­ îşi rezervă dreptul de a-şi nord ca zonă denuclearizafă în amurg ! — Bună seara (pi.) decată; 0) In plină acţiune — MAT ÎN 3 MUTĂRI
—
rea rachetelor cu rază me­ face ulterior cunoscută po­ şi asigurarea unei păci trai­ — Structura unui ţesut; 4) Celt Formaţie de ansamblu circulaţie Apă I
de
tare;
9)
Agent
de
—
die de acţiune în Europa, ziţia faţă de comunicat. nice în această regiune. ^ la origine Certificat Desprins succesiu­ la — Crescătorie de somn — Controlul poziţiei.
u:>iu luyiune.
de
chei
—
ne; 5) Comportare-n patru la­ Sti-înse-n snop !; 10) Croit în Alb : Ra2, DcB
be; 0) Unitate cu masă ridi­ mod paşnic — Lucrează în
lemn ; 11) Spus la întîlniri. Negru : Ra4, pb5 şi bO
cată — Sensibil la... indiferen­
Comentariile la meciul Suedia E o veche greutate — Tace şi- VASILE MOLODET SOLUŢIA PROBLEMEI
7)
ţă;
Diferenţă
nivel;
8)
de
pace — Adunare legal consti­ DIN ZIARUL NR. 7 940
România continuă tuită; 9) pentru pe activitate ! — DEZLEGAREA CAREULUI 1. R£G — e3 ! h7 — h5
Pusa
tavă
—
Pregătit
Intre ore !; 10) Bagă beţe-n APAItUT IN ZIARUL NR. 2. Dgl — 12 Rh2 — g4
STOCIUIOLM 11 (Ager­ nii au înscris un gol şi au părarea românilor a fost roate — Contrabas !; 11) Iţi 7 910 : 3. Df2 — g2 mat
dau do înţeles.
pres). — Presa suedeză a- dat o bară. 1—0 pentru ju­ foarte fermă, mereu la mo­ 1) RAŢIU — TAMAŞ; 2) A-
cordă largi spaţii meciului cătorii români tehnici şi mentul şi la locul potrivit, VERTICAL : 1) Boabe de MICIS — FINI; 3) VAN — CA- i......................... h7 — no
de fotbal Suedia — Româ­ abili. Nu vrem să punem iar portarul Lung — calm podoabă; 2) Izolator electro­ MILAR; 4) ENEA — VIS — 2. Rea — f4 hG — h5
nia, în comentarii subli- sare pe rană, dar ne între­ şi sigur pe el“. tehnic — Ochiuri de apă; 3) NB; 5) L — SUSAN — CIU; 3. Dgl — hl mat
6) NENE — OARA; 7) TEL —
In ansamblu ! — Bun de— du-
niindu-se justeţea victoriei băm dacă suedezii nu au Ziarul „Dagens Nyheter ',
1
fotbaliştilor români. Astfel, căzut în capcana proprie ■ sub titlul „Soarele în nori
ziarul „Svenska Dagbladet" prin trîmbiţarea jocului şi amenzi", scrie: „Nu nu­ 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 V
publică pe prima pagină mai că Suedia a pierdut 2
articolul: „Du.ş rece pe Ra- meciul cu 1—0, în faţa a I
sunda“, în care se scrie, peste 30 000 de spectatori, 3
între altele : „Ia ciuda en­ 4 dar vor fi şi mari amenzi. I H
tuziasmului presei asupra Motivul: comportarea nesă- » 4
viitorului fotbalului nos­ bui-tă a unei părţi din pU- | 5
tru, echipa Suediei a pier­ prea bărbătesc al români­ blic. Jucătorii români au J
dut pe „Rasunda" cu l—0. lor. Desigur, oaspeţii nu fost supuşi la început unui g 6
Românii au speculat una s-au comportat ca nişte în­ tir cu mingi de golf şi a- J
dintre şansele de gol, în geri, dar au jucat în limi­ poi s-a aruncat o petardă « 7
timp ce suedezii nu au reu­ te normale. Echipa Româ­ fumigenă pe teren. Jocul I 8
şit nimic. România condu­ niei a avut mulţi jucători a fost întrerupt 2 minute, J
ce acum în grupa a V-a cu tehnici, de clasă rarisimă, şi Federaţia suedeză a fost | 9
două puncte, înaintea Ceho­ precum Bălăci şi Boloni, amendată cu 10 000 franci » IO
slovaciei şi Suediei. Cea care împreună cu inteligen­ elveţieni. — ■ —
mai nefericită repriză a tul centru atacant Cămă­ Golul victoriei a fost « II
anului, prima, a venit cînd tarii au pus la grea încer­ marcat de Cămătarii, un I
nu trebuia să vină. Româ­ care asărarea suedeză. A- jucător excelent". 5
COLEGIUL DE REDACŢIE : Sabin Cerbu, ton Cioclei, Tiberiu Istrate (redactor şef), lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA) 2 700 Deva, str. Dr. Petru Groza, nr. 35 Telefoane! 11275, 11585, 12157. Telext 72288. TIPARULi Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.