Page 45 - Drumul_socialismului_1983_06

Mobila executată la Brad,
PROLETARI DIN TOATE TARiLE. UNIŢI-VA!
tot mai apreciată peste hotare

Dormitorul „Selim", vi­ un bun renume pe pieţele — Mobila pe care o e-
trinele „Eva“ şi „Tonic", străine. Datorită acestui xecutăm pentru partenerii
lăzile pentru pantofi „Em- fapt avem în vedere ca în- externi este, în majorita­
den“, fonodisco „Brillon" cepînd de anul viitor, sec­ tea cazurilor, mobilă stil,
sînt ultimele creaţii în ma­ ţia de mobilă din Brad să cu aplicaţii de lemn în re­
terie de mobilier pe care fie profilată doar pe pro­ lief, în modele destul de
lucrătorii de la secţia din ducţie de export". complicate şi pretenţioase.
Brad a întreprinderii de Ce s-a întreprins pentru Fiecare piesă, pînă a fi fi­
prelucrare a lemnului De­ ca producţia destinată pie­ nalizată, necesită un volum
va le execută şi le livrea­ ţelor externe să se derule­ foarte mare de operaţii,
ORGAN Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUiyiEDOARA At P C ză la export, fiind mult ze ritmic ? Amănunte ne care la ora actuală se exe­
apreciate de partenerii oferă, în continuare, şeful cută manual. Deci, produc­
KHLU ian străini pentru calitatea, e- secţiei : tivitate redusă. De aceea.
leganţa şi funcţionalitatea
loc. „Dovada — argumen­
tează Ioan Poenaru, şeful I: ACTIVITATEA DE EXPORT
Anul XXXV, nr. 7 959 MARŢI, 14 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani secţiei — este faptul că
nici în anul trecut, nici în calitate « diraamîsm «> eficienţa
acest an, n-am avut recla­
maţii sau refuzuri de la — Nc-am asigurat din ne concentrăm întreaga a-
beneficiarii noştri externi, vreme baza materială ne­ tenţie în direcţia prelucră­
deşi în cele cinci luni tre­ cesară. O acţiune impor­ rii mecanice a zecilor de
cute din 1983 le-am livrat tantă a fost confecţionarea, profile din lemn — în con­
peste 3 600 bucăţi mobilier, încă de la începutul anu­ diţiile asigurării unui fini­
între care 100 de garnituri lui, a sculelor, dispozitive­ saj superior.
Culturile au mare nevoie de apă. Cum dormitor". mobila de lor şi pentru toate sub- şi' în această direcţie —
— Un prim pas am făcut
verificatoarelor
de
într-adevăr,
profile
Brad a început să fie tot ansamblele mobilierului, completează maistrul Ni­
funcţionează amenajările |i lentru irigaţii ? mai apreciată peste hotare, acest lucru avînd e- colae mecanic. şeful secto­
Ştefan,
în consecinţă, fiind tot mai
fecte directe în asigurarea
curînd
De
rului
căutată de la un an la al­ ritmicităţii şi calităţii pro­ am terminat lucrările de
BRIGADA „FULGER" PE OGOARE lor, pînă acum ferma a li­ tul. „Meritul este, fireşte, ducţiei. Lucrătorii au fost reamplasare a utilajelor
vrat peste 180 tone legume. al colectivului de aici — din sectorul nostru, după
La recenta consfătuire de lucru de la C.C. al Un ajutor, dar sublinia inginera Emilia specializaţi pe maşini şi o- o nouă schemă tehnologi­
p.C.R., secretarul general al partidului, tovarăşul nu şi o rezolvare... Cauc, de la biroul produc­ peraţii, fapt ce a contribuit că, asigurînd o mai bună
Nicolae Ceausescu, a cerut lucrătorilor ogoarelor să ţie al I.P.L. Deva —, băr­ la creşterea productivităţii desfăşurare a fluxului pro­
acţioneze cu fermitate pentru a contracara efectele Pînă ieri, la ferma nr. 2 baţi şi femei, oameni har­ muncii... ductiv. De asemenea, am
negative ale secetei, asigurînd prin toate mijloacele a Asociaţiei horticole Deva nici, care stăpînesc bine — La productivitate spu­
irigarea unor suprafeţe cît mai mari de terenuri. nu s-a irigat nici un hec­ meseria, muncesc cu răs­ MIRCEA LEPÂDATU
Ieri, brigada de reporteri s-a deplasat în cîteva tar de legume (!). Ingine­ pundere şi pasiune, produ­ neaţi că mai sînt rezerve.
unităţi agricole pentru a consemna modul cum sînt rul Ioan Făgădaru, care sele muncii lor făcîndu-şi Despre ce este vorba ? (Continuare în pag. 4)
folosite amenajările de irigaţii, cum acţionează lu­ conduce această fermă, ne
crătorii ogoarelor în vederea diminuării efectelor se­ relata că s-a încercat com­
cetei prelungite, care se face simţită tot mai mult pensarea lipsei de apă
şi în judeţul nostru. Iată aspectele cele mai semni­ prin lucrări de întreţinere, Transmisiune
ficative întîlnite. aplicîndu-se trei praşile
mecanice şi două manuale. directă la
Cu toate acestea, lipsa de
apă se face acut simţită.
Pentru a putea realiza ră- posturile de radio
ritura la rădăcinoase fer­
ma va fi ajutată de ferma şi televiziune
nr. 3, avînd condiţii să fie
irigate 12 hectare. Proble­
ma irigării terenului aces­ Astăzi, în jurul orei
tei ferme rămîne însă în 11,30, posturile noastre
continuare' nesoluţionată, de radio şi televiziune
ceea ce face ca şi soarta vor transmite direct ce­
recoltei să stea sub semnul
întrebării. remonia sosirii tovară­
şului Yumjaaghiin Ţe-
Utiliz-nd denbal, secretar general
ţoale mijloacele
al C.C. al Partidului
La C.A.P. Băcia două Popular Revoluţionar
roţi ale grădinarului erau
în funcţiune, asigurînd ne­ Mongol, preşedintele
cesarul de apă pentru 10 Prezidiului Marelui Hu-
ha păşune. De fapt, se con­ ral Popular al Republi­
tinua, pe alte porţiuni, o- cii Populare Mongole,
peraţia amintită. Pe malul
celuilalt canal erau ampla­ care, la invitaţia tovară­
sate două A.P.T.—4 cu cîte şului Nicolae Ceausescu,
două coloane de udare, ca­ secretar general al
re — aflăm de la Ioan Bar- Partidului Comunist Ro­
bu, preşedintele unităţii —,
sînt destinate irigării a 6 mân, preşedintele Re­
ha cultivate cu morcovi şi, publicii Socialiste Româ­
respectiv, celor 5 ha cu nia, va efectua, în frun­
porumb. La irigarea car- I.P.L. Deva. Secţia mobilă Brad. Muncitoarea Maria Ma-
tea unei delegaţii de
Brigada de reporteri : tieş pulverizează lacul pe mobila pentru export, lucru cc
N. TlRCOB partid şi de stat a R.P. îl tace cu multă conştiinciozitate.
N. BADIU Mongole, o vizită ofi­
L. BRAICA cială de prietenie în
M. DIACONU ţara noastră.
(Continuare în pag. a 2-a)
în „împărăţia
La C.A.P. Băcia, se foloseşte roata grădinarului pentru
irigarea păşunii. MCCESSTIi
Stejarului"
Zilnic sînt irigate două instalaţii de udare
cîie 5-6 hectare funcţionînd ireproşabil. Şe­ Stejarul — simbol al nea­ tină, parcă ar li stat intr-o
fa fermei, ing. Georgeta
La ferma de legume con­ Vlad, are numai cuvinte mului românesc. La Jebea, casă părintească. Şi unul
dusă de ing. Nistor Giura de laudă la adresa lucră­ lingă Stejarul lui Horia e- zise : ,,Bătrinul ăsta trece
Dorin, a Asociaţiei hortico­ torilor care se ocupă de xistă un stejar plantat de to­ veacu I Numa' eu trăsăi
le Deva, s-au irigat ieri din irigarea grădinii. Pascu Bă­ varăşul Nicolae Ceausescu; aici de treizeci ori". Se re­
plin culturile de ceapă, lan răspunde de mersul pe locul străvechiului stejar ferea la stejar. Şi n-am
varză, cartofi şi ţelină, fi­ staţiei de pompare, iar Pa- de la Borieşti al lui Ştefan fost uimit, după ani, cînd
ind în funcţiune 9 aripi vel Gherman şi Foro Carol cel Mare, trăieşte un alt alţi forestieri din Lunca Cer­
de udare. Şeful fermei ne se ocupă de cele două stejar cu însemnele Ţării. nii de Jos s-au uitat urii
spunea că s-a asigurat un A.P.T.-uri, fiecare avînd cî- „Din stejar, stejar răsare“ la mine cind am alunecat
motor de schimb pentru te două coloane de udare. — este un singur vers, dar şi am atins un pui de ste­
staţia de pompare, astfel Chiar dacă a mai plouat care ne umple sufletul cu jar, Şi-n sufletele lor steja­
evitîndu-se orice întreru­ cîte puţin instalaţiile func­ stele. Cine a văzut cum se rul are un Nume Mare. Şi
pere a irigării culturilor ţionează din plin cîte 14— taie un stejar rămîne cu pentru acel suflet al lor
de legume. Cele două e- ^15 ore din 24, deoarece re­ stejarul in amintire. Cum se care apără stejarii scriu a-
chipe de udare, care sînt zervele de apă din sol sînt răsuceşte el cu-a lui co­ ceste rinduri. Nu voi putea
conduse de Nicolae Poena- departe de a acoperi ce­ roană şi prinde-n ramuri să cuprind pe toţi aceşti
ru, îşi îndeplinesc cu con­ rinţele plantelor. Cîte o cerurile toate... oameni din „împărăţia Ste­
ştiinciozitate sarcinile, re- udare s a aplicat pe toate A intrat in tradiţia nea­
T
mareîndu-se muncitorii cele 100 hectare, iar unele mului nostru un suflet : să jarului", dar citeva nume
Mircea Matei, Emilian Gă- culturi cum sînt vinetele, respectăm stejarii. Şi in­ - Ion Coleşie, Moise Lupii-
man, Ion Damian, Balai ardeiul, ceapa şi cartofii lescu, Ion Crăciunescu, Mi-
Moroşan, Ion Stoia şi al­ tr-adevăr, o singură dată ton Zepa din satul Meria,
ste­
ţii. Ca urmare, la nici o au beneficiat de mai multe am şi văzut tăindu-se in un amin­ Ion Lupulescu din Lunca
plins
mi-a
jar
cultură nu se simte lipsa udări. Gheorghe Munteanu tire cu acea coroană plină Cernii de Jos, Aurel Vlai-
apei, ceapa fiind udată pî- şi Emil Mihuţ fac şi ei do­ coni şi Constantin Prejban
nă acum de 8 ori. vada unei răspunderi deo­ de cer şi stele. din Negoi, Lazăr Virtopean
Am văzut in munţi, la şi Liviu Vlaicu din Lunca
Cu răspundere sebite faţă de soarta re­ o vreme grea de ploaie, un Cernii de Sus - rămin pen­
deosebită faţă de coltei, asigurînd mutarea grup de forestieri aşezaţi tru iubirea lor pentru pă­
sogrta recoltei cu operativitate a aripilor. sub un siejar bătrîn, in dure şi pentru stejari.
Lă ferma nr. 1 a acele­ Datorită grijii acordate iri­ C.A.P. Orăştie. Se foloseşte cu bune rezultate roata gră­ jurul unui loc, pregătind mUGUSTIN jula
tocana de cartofi cu smin-
iaşi asociaţii am găsit cele gării şi întreţinerii legume­ dinarului la irigaţii.