Page 49 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 49
Vizita oficială de prietenie
fa
In tara noastră a tovar
SOSIREA ÎNCEPEREA CONVORBIRILOR OFICIALE
ÎN CAPITALĂ La Palatul Consiliului de partid şi de stat s-au in
Marţi, 14 iunie, a început Stat au început, marţi, 14 format reciproc asupra
vizita oficială de prietenie iunie, convorbirile oficiale mersului construcţiei socia
în ţara noastră, la invita între tovarăşul Nicolae liste în România şi Mon
ţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general golia, asupra activităţii
D Dlm m P U L A R J U D E Ţ E A N Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist desfăşurate de Partidul
al Partidului Comunist Ro Român, preşedintele Repu Comunist Român şi Parti
mân, preşedintele Republi blicii Socialiste România, dul Popular Revoluţionar
cii Socialiste România, a şi tovarăşul Yumjaaghiin Mongol, în vederea înfăp
delegaţiei de partid şi de Ţedenbal, secretar general tuirii hotărîrilor Congresu
stat a Republicii Populare al Comitetului Central al lui al XlI-lea şi Conferin
Mongole, condusă de to Partidului Popular Revolu ţei Naţionale ale P.C.R.,
varăşul Yumjaaghiin Ţe- ţionar Mongol, preşedinte respectiv ale Congresului
denbal, secretar general al le Prezidiului Marelui Hu al XVlIl-lea al P.P.R.M.
Comitetului Central al ral Popular al Republicii A fost relevat faptul că
Partidului Popular Revolu Populare Mongole. relaţiile dintre Partidul
La
participă
convorbiri
>Cît mai mult © Cît mai hun ţionar Mongol, preşedintele persoane oficiale române şi Comunist Român şi Parti
dul
Revoluţionar
Popular
Prezidiului
Hural
Marelui
Popular al Republicii mongole. Mongol, dintre Republica
Populare Mongole. Cei doi conducători de Socialistă România şi Re
partid şi de stat şi-au afir
întîlnirea
conducătorilor
sîsnte de partid şi de stat ai Ro mat încrederea că schimbu publica Populară Mongolă
cunosc o dezvoltare conti
mâniei şi Mongoliei repre rile de păreri pe care le nuă, pe multiple planuri,
zintă un moment deosebit vor avea în aceste zile, în- în acelaşi timp, s-a apre
de important în relaţiile tr-o serie de probleme de ciat că există posibilităţi
dintre Partidul Comunist interes comun, măsurile şi şi condiţii favorabile pen
tru
mai
şi
Reporteri ai ziarului nostru pe magistrala Luni, 13 iunie, mina Lu Român şi Partidul Popular hotăririle ce le vor stabili largă o a dezvoltare raporturi
acestor
împreună vor amplifica în
Mongol,
Revoluţionar
între
Valea Jiului — uzinele de cocsificare peni a realizat cu 1 347 to ţara noastră şi Mongolia continuare relaţiile româ- — îndeosebi a schimburilor
ne de cărbune mai puţin
decît sarcina de plan. De prietenă, între popoarele no-mongole. economice — potrivit in
Creşterea continuă a producţiei de cărbune cocsi- la începutul lunii, restan român şi mongol. Dialogul Sub semnul acestei do tereselor şi aspiraţiilor ţă
ficabil, îndeplinirea ritmică şi integrală a sarcinilor ţa depăşeşte 2 500 de tone, la cel mai înalt nivel din rinţe reciproce de a întări rilor şi popoarelor noastre.
de plan, recuperarea unor restanţe acumulate în pe şi... iată şi prima noastră Capitala României socia şi dezvolta prietenia şi co S-a subliniat că promo
rioada care a trecut de la începutul anului — iată constatare : realizările a- liste are menirea de a con laborarea dintre partidele, varea susţinută a relaţii
cîteva imperative ale fiecărei zile de muncă în aba cestei mari întreprinderi tribui la adîncirea priete ţările şi popoarele noastre, lor româno-mongole este
tajele din partea vestică a Văii Jiului. După cum niei şi colaborării dintre tovarăşii Nicolae Ceauşescu în folosul şi spre binele
sublinia secretarul general al partidului, tovarăşul care asigură ponderea căr partidele, ţările şi popoa şi Yumjaaghiin Ţedenbal ţărilor şi popoarelor noas
Nicolae Ceauşescu, la recenta Consfătuire de lucru bunelui cocsificabil, nu se rele noastre, la impulsio- au început convorbirile o- tre, al progresului şi pros-
de la C.C. al P.C.R., „Trebuie să acţionăm în dome situează la nivelul posibi ficiale.
niul industriei de cărbune pentru a asigura realizarea lităţilor. Adăugăm că prin (Continuare in pag. 4) Cei doi conducători de (Continuare in pag. a 4-a)
în întregime a planului — şi avem toate condiţiile prisma necesarului de căr
să obţinem chiar o producţie suplimentară. Dar se bune pentru cocs, restanţa
impune să acordăm o atenţie mai mare producţiei de este chiar mai mare, în-
cărbune cocsiflcabil“. trucît pe toată perioada
în acest context, indicaţiile şi orientările secreta lunii iunie, mina a depă
rului general al partidului trebuie să constituie sarcini şit sistematic indicatorul
cu caracter de maximă urgenţă pentru toţi oamenii de calitate planificat.
muncii din industria carboniferă a Văii Jiului, sarcini Obţinem explicaţii de la
de la a căror îndeplinire nu se poate admite nici un conducerea întreprinderii. pierdem timp preţios, dar
rabat. Din relatările ing. Titus „Acum este necesar sâ realizăm producţie după ce vine, rămînem la
Redacţia ziarului nostru întreprinde o nouă ac Costache, director, şi ing. program atît cît trebuie
ţiune de presă, prin intermediul căreia îşi propune Dumitru Dănciulescu, di de înaltă calitate, de nivel tehnic ridicai - pro pentru a ne îndeplini pla
să contribuie la generalizarea experienţei pozitive acu rector tehnic, am reţinut duse caro să fie competitive şi comparative cu nul", ne spune Marcela
mulate de colectivele fruntaşe, să analizeze modul că la sectoarele II, VI şi cele mai bune produse existente pe plan mon Fa rea ş.
cum sînt valorificate capacităţile de producţie, să VII, unde au fost întîm- dial în domeniile respective". Alături, la linia II A,
reliefeze neajunsurile care se ivesc pe fluxul cărbu NICOLAE CEAUSESCU maistrul Aurica Şimon are
nelui cocsificabil, din abataje pînă în bateriile de IOAN MUSTAŢĂ cuvinte de apreciere atît
cocsificare. pentru confecţionare, din
O primă relatare este făcută de reporteri ai zia D. CORPADE rîndul cărora le remarcă
rului nostru, de la mina Lupeni. In ultimii doi-trei ani, munceşte mai ordonat, mai pe Maria Rada, Cornelia
{Continuare în pag. a 2-a) la Fabrica de încălţăminte responsabil — ne spune
Hunedoara activitatea de Dumitru Mincu, inginerul Lupu, Olga Bozdoc, Se-
producţie a cunoscut o sen şef al fabricii. O atenţie beştein Terezia, Eugenia
sibilă îmbunătăţire. Colec sporită trebuie s-o acordăm Popa, cît şi pentru meca
tivul s-a consolidat — nu însă ridicării nivelului teh nicii de bandă, care inter
mai este fluctuaţia dinain nic şi calitativ al produse vin operativ şi remediază
te —, oamenii muncii şi-au lor, deşi progresele sînt e- defecţiunile, asigurînd con
îmbogăţit cunoştinţele pro videnţe şi în această pri tinuitate fluxului de fabri
Mobilizare activă la recoltarea furajelor fesionale, s-a pus oarecare vinţă. caţie. „Am învăţat de-a-
cum să rezolvăm toate pro
ordine în- compartimentele La atelierul cusut, mais blemele care apar la ma
In raidul-anchetă între în unitatea noastră — ne cut şi la făcut de frunza de aprovizionare tehnico- trul Lia Chelaru, de la li şini, relevă mecanicul de
prins prin mai multe uni spunea Alexandru Vădan, re, aşa cum s-a stabilit de materială şi de livrare a nia I A, este de părere că bandă Ileana Blăjan, aşa
tăţi agricole socialiste din secretarul comitetului de către organele agricole ju produselor, s-a întărit şi se munceşte bine, că ma îneît calitatea sâ nu sufere
cadrul Consiliului unic a- partid de la C.A.P. Ilia — deţene. Aşa de exemplu, disciplina tehnologică şi a joritatea lucrătoarelor îşi din cauza noastră". „Ade
groindustrial Ilia, am ur am încheiat în aceste zile, la Zam s-au făcut 26 tone, muncii. dau interesul pentru reali vărul este că unele colege
mărit cum se acţionează datorită hărniciei dovedite la Roşcani 25 tone, la Teiu — într-adevăr, s-au fă zarea cantitativă şi calita mai lucrează neatent, su
pentru recoltarea, strânge de mecanizatorul Dănilă 5 tone. Alte cooperative, cut însemnaţi paşi înainte, tivă a planului, dar îşi ex perficial, însă noi, contro
rea, transportul şi depozi Roman, recoltarea celor 50 cum sînt cele din Sîrbi, am adus unele perfecţio primă nemulţumirea faţă loarele de calitate, nu a-
tarea furajelor. în această ha cultivate cu trifoi, iar Răduleşti, Ohaba, Burjuc nări liniilor de fabricaţie, de modul în care îşi fac vem voie să admitem nici
privinţă este de amintit acum continuăm intens aşteaptă să fie impulsiona am montat încă o aseme datoria mecanicii de bandă uri rabat de la calitate,
preocuparea existentă la transportul şi depozitarea te. La recoltatul fîneţelor nea linie — a V-a —, în „Altfel, muncitoarele, între subliniază Clara Toma.
Complexul zootehnic Grind, finului. Avem în cămările se bate, de asemenea, pa urma orientărilor date de care le evidenţiez pe Ioana Cine nu înţelege să-şi îm
unitate unde s-au însilo- fermei 180 tone siloz, 75 sul pe loc. în tot consiliul secretarul general al parti Gavrilă, Sabina Răşinar, bunătăţească munca, su
zat 2 300 tone furaje, s-au tone de fîn şi mai avem s-au cosit doar 33 ha fi dului, tovarăşul Nicolae Maria Florea, Marcela Far- portă consecinţele". „Une
recoltat şi depozitat 66 to de transportat 25 tone. în neţe. Iată de ce trebuie Ceauşescu, în vizita cu ca caş — se străduiesc să-şi ori însă, calitatea produsc-
ne f în uri şi s-au arat şi se anul trecut nu am avut impulsionată coasa la fîne- re ne-a onorat în toamna realizeze normele, să exe
mănat după culturile de trifoi deloc şi ne-am des ţele naturale, deoarece trecută, am început să ne cute produse de bună ca DUMITRU GHEONEA
masă verde 160 ha cu po curcat greu, am şi cumpă timp de aşteptat nu mai •îndeplinim ritmic planul litate". „Cînd se întîmplă
rumb. La complexul zoo rat fîn. Ne străduim ca în este. N. BADIU la indicatorii de bază, se să nu avem materie primă, {Continuare în pag. a 2-a)
tehnic din Ilia—Bacea s-au acest an să ne asigurăm
făcut 600 tone siloz, au toate furajele care ne tre-„
fost depozitate 90 tone fîn buie.
şi s-au însămînţat cu po Brigadiera Alexandrina
rumb în cultura a doua Costea de la C.A.P. Gura- Materiale refractare
74 ha. La C.A.P. Lăpuşnic sada ne spunea că în bri recuperate
s-au însilozat 600 tone şi gada pe care o conduce
s-au depozitat 25 tone tri- s-a terminat de recoltat Colectivul secţiei cup
foliene, iar la C.A.P. Do- lucerna, că a depozitat pa toare industriale din ca
bra sînt depozitate 500 to tru? tone fîn de lolium şi drul Uzinei nr. 5 a Com
ne siloz, 42 tone fîn şi 12 acum transportă cu trei a- binatului siderurgic Hu
tone frunzare. Au încheiat telaje lucerna. între cei nedoara o recupe
coasa la trifoliene şi sînt mai harnici cosaşi şi oa rat şi reutilizat 071
aproape gata cu transpor meni care muncesc la tone de cărămidă şa-
tul şi depozitarea finului transport a numit pe coo motă şi 127 tone de
C.A.P. Lăsău, Sălciva şi peratorii Vaier Dehel, Cor cărămidă bazică, în va
Zam. nel şi Avram Negrilă, Da- loare de 6,7 milioane lei,
La C.A.P. Sîrbi — preşe vid şi Eugen Costa, Viorel 10 tone material lemnos,
dinte Gheorghe Pop — din Muntean, Petru Prundan 1,2 tone ulei uzat şi 101
cele 25 ha cultivate cu tri şi alţii. tone fier vechi. S-au re
foi s-au cosit doar 15 ha La C.A.P; Burjuc s-au marcat muncitorii Ioan
şi nu s-a transportat nici cosit cele 15 ha cu lolium. Voichiţa, Szabo Alexan
un car de fîn la grajduri. Deşi au de cosit sute de dru, Petru Biriş, Liviu
Tot nutreţul se află pe hectare de fineţe, coopera Magheru, Carol Muntea-
cîmp. De asemenea, nu s-a torii stau şi aşteaptă, zi- nu, Simion Neiega, Lu
trecut. la cositul ierbii de cîndu-şi probabil că n-au cian Iacob şi alţii (Aron
pe drumuri şi a fîneţelor intrat zilele în sac(!). Bloc cu magazine la parter în centrul oraşului Brad. Foto 1 VIRGIL ONOIU Căta, corespondent).
din poieni. .în unele unităţi s-a tre
