Page 50 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR

Sirnpo îl?? „135 de ani de la Realizări notabile
în producţie
revoluţia română din 1848“ Colectivul de oameni
ai muncii de la Secţia 1G,00 Te
In organizarea Consiliu­ al revoluţiei române de la ®Cît mai mult ® Cît mai bun 10,05 Şc
lui judeţean de educaţie 1848 în Transilvania de producţie industrială 10.30 Cil
11
a întreprinderii de con­
10,55 Vii
politică şi cultură socia­ (prof. Ioachim Lazăr), „A- 17.20 Tr
listă, ieri a avut loc, la vram Iancu — exponent strucţii siderurgice Hu­ Ta
întreprinderea de mate­ al drepturilor naţionale nedoara a înregistrat 1 Lfcvitfr
eficiente
riale de construcţii Deva, ale românilor transilvă­ realizări notabile în Eforturi susţinute, măsuri 17,50 100
20.00 Te
11
un simpozion dedicat îm­ neni (prof. Maria Vîr- muncă. Planul produc­ 20.20 Ac
plinirii a 135 de ani de topeanu) au înmănun­ ţiei industriale a fost în­ (Urmare din pag. 1) ma unor eforturi susţinute
la revoluţia română din cheat adevărurile esenţia­ deplinit în proporţie de pentru echiparea abataju­ perea montajului secţiilor. 20.30 „T
En
1848. Comunicări de reală le ale idealurilor dreptăţii 112,8 la sută, cel al pro­ pinate unele dificultăţi, a- lui mecanizat condus de — Vă rugăm să vă refe­ cal
valoare documentară şi şi egalităţii sociale ale ducţiei nete a fost depă­ cestea au fost depăşite şi riţi şi la celelalte măsuri 21.00 O
ştiinţifică au relevat mo­ bătăliilor de la 1848 şit cu aproape un pro­ chiar din aceste zile vor Pavel Bujor, acesta a fost cu privire la calitatea căr­ Iii
pus în funcţie ieri şi a
til<
mentele de rezonanţă ale care au deschis calea u- cent, iar cheltuielile la creşte realizările fizice. La produs primele tone. Pe bunelui... Am întărit controlul cri
—
luptei poporului român nităţii naţionale. Simpo­ 1 000 lei producţie mar­ sectorul II, unde o interca- baza experienţei cunoscu­ de calitate în carieră. De cis
pentru unitate naţională, zionul a fost întregit de fă au fost reduse cu 5,6 laţie masivă de steril a di­ fapt, începînd de astăzi, în la
tiv
dreptate şi libertate de proiecţia filmului docu­ procente, economisin- minuat linia de front, au tului maistru electromeca­ carieră facem numai lu­ tul
acum 135 de ani. „Gîndi- mentar „România azi — du-se 11 600 lei, datorită pornit două abataje echi­ nic şi a formaţiei sale se crări de descopertă, pentru fas
11
rea profund revoluţiona­ o autentică ilustrare a comuniştilor Mariş Voi- pate cu susţinere individua­ scontează pe realizări zil­ 21,15 Fii
Pr
ră a tovarăşului Nicolae drumului parcurs de ţara ca, Alexandru Şchiopu, lă şi combine pentru tă­ nice de 500 de tone, fiind a preveni înrăutăţirea cali­ 22.30 Te
Ceauşescu privind istoria noastră în anii care au Nicolae Olteanu, Tudor ierea stratului, cu o capa­ create condiţiile necesare tăţii cărbunelui la nivelul
patriei * * (comunicare sus­ trecut de la actul revolu­ Mitroi şi Alexandru citate totală de 550 de to­ pentru recuperarea între­ întreprinderii şi pentru a
1
ţinută de Traian Trie), ţionar al principalelor Butea. (Vasile Grigoraş, ne. La sectorul VI, în ur­ gului minus înregistrat pe crea front de lucru cores­
Vagonetele
„Munţii Apuseni — leagăn mijloace de producţie. corespondent). sector. Şi la sectorul VII, punzător. care conţine cu
un
cărbune
au intrat în funcţie, tot în procent exagerat de umi­ BUCL
Cslsfafea producţiei aceste zile, un abataj fron­ ditate sînt culbutate la dioprog:
La ordi
tal de 200 de tone — în
halda de steril. Ne orien­
7,
reclamă competenţă plus faţă de linia de front tăm spre creşterea ponde­ La pa
planificată — şi alte două
muncii;
au
care
rii
straielor
un
abataje cu front scurt. conţinut de cenuşă mai re­ 8,10 C
(Ur.nare din pog 1) gura mare, altele se plim­ — Cum se acţionează, dus, şi aş dori să menţio­ 9.00 Bu
Kâspuni
bă... ca-n ţara nimănui. tovarăşe director, pentru nez că prin intrarea în 10.00 Bl
lor pe care le facem este Modelierul Nistor Vînt, u- Nu sînt epuizate creşterea participării minei funcţie a abatajului din Interpri
influenţată de calitatea ma­ nul dintre puţinii mese­ Lupeni la asigurarea nece­ sectorul VI, situat pe stra­ larii; 10
list->- li
terialelor — a tălpilor, a riaşi de nădejde de aici, ne sarului de cărbune cocsifi- tul 5, realizările noastre la de auz
tocurilor, a branţurilor, a dă relaţii despre sarcinile toate resursele cabil ? calitate s-au îmbunătăţit lctin d<
adezivilor, adaugă Ana :' preocupările lor. Sînt, — Avem în vedere creş­ simţitor. caruselv
bli citate
Ilea, maistru coordonator într-adevăr, şi unele reu­ Iar după recoltarea porum­ terea realizărilor fizice, iar ştiri; 12
pe schimbul A. Noi facem şite, dar şi stări de lucruri — Avem pămînt bun, bului siloz, acest teren îl pe de altă parte, îmbună­ Consemnăm încă două XX ; 12,
clorului
tot ce putem ca produsele ce trebuie curmate. dar putem să-i sporim şi tăţirea calităţii cărbunelui. relatări din cadrul sectoa­ rit radi
11
să iasă cît mai bune . Aşa cum a subliniat to­ mai mult rodnicia — spu­ arăm din nou şi îl însă- relor III şi IV, care argu­ 1 la 3;
Cei de la cusut trimit varăşul Nicolae Ceauşescu, nea Ioan Barb, preşedinte­ mînţăm cu Ierburi perene — Ce ne puteţi spune cu mentează că în colectivele t. ur;
11
„marfa jos, la atelierul secretarul general al parti­ le C.A.P. Băcia. Trebuie pentru a obţine în anul privire la prima direcţie de fruntaşe realizările bune se ş i<
de tras-tălpuit-finisat. Aici dului, la şedinţa comună a să vă spun că am pornit viitor fîn. acţiune ? bazează pe un plus de pre­ lui, 16,
16,40 C<
se face încălţămintea aşa Consiliului Naţional al Oa­ Tot în anul trecut am — Principalele măsuri ocupări pentru calitate : . cc; 17,0
>
cum o cumpărăm noi din menilor Muncii din Indus­ în mod hotărît să facem arat şi însămînţat cu se­ sînt luate în sectoarele me­ — Avem un strat cu in­ 17,05 Ki
magazin. Maistrul coordo­ trie şi Consiliului Naţional ordine în modul de folo­ cară pentru masă verde o canizate — III, IV şi VI — tercalaţii de steril, dar a- Azi, la
Piese
ce
nator de la linia II A, Va- al Agriculturii, „trebuie să sire a pămîntului. suprafaţă de 20 ha de pă­ dar şi celelalte colective legem în mare măsură pia­ bii romi
sile Lolica, consideră că asigurăm o producţie de Am început chiar de la şune degradată din tarlaua acţionează în acest sens. tra şi o depozităm în zona rii; 20,00
ril culţi
activitatea s-a îmbunătăţit înaltă calitate şi nivel teh­ „Berc". Din masa verde La sectorul III organizăm exploatată, ne-a relatat dv. ; 22,
în ultima vreme pe între­ nic, care să facă cinste şi incinta unde îşi are sediul recoltată am făcut acum, pregătirea a două noi pa­ ing. Victor Bolosin, şeful 23.00 Bij
gul flux de fabricaţie, dar să constituie o mîndrie cooperativa şi unde se a- în această primăvară, 402 nouri, astfel' îneît sectorul sectorului III. Facem alege­ opera „I
Windsor
că se impune cu acuitate i. ntru oamenii muncii, flă şi ferma zootehnică, si­ tone siloz. Mad avem cir­ să dispună de trei comple­ rea şi pe fluxul de trans­ 23,30—5,0
ordine, disciplină şi bună pentru poporul nostru". lozurile şi depozitele de ca 15 ha teren înconjurat xe mecanizate, în loc de port şi ne îngrijim de e- cal.
organizare în activitatea Aceasta presupune, intre de apele Streiului, care două, cîte funcţionează în vacuarea separată a steri­
mecanicilor de bandă şi altele, competenţă profe­ furaje. Tot centrul gospo­ este acoperit cu tufărişuri. prezent. La sectorul IV, lului. De asemenea, ne în­
mai ales în compartimen­ sională şi dăruire în mun­ dăresc a fost reorganizat, Acest teren este inunda­ pentru o perioadă de o lu­ grijim de asigurarea unei
tul de creaţie. Confecţione- că, o riguroasă disciplină împrejmuit, s-au stabilit bil, dar noi vrem să-l de­ nă de zile vom avea în podituri corespunzătoare şi
drumuri şi căi de acces.
ra Maria Coşereanu, de la tehnologică şi de produc­ Terenul rămas astfel dis­ frişăm şi să-l cultivăm mai funcţie un abataj mecani­ facem chiar armări supli­ DEVA
mentare pentru a evita că­
aceeaşi linie — II A — a- ţie. Iar la Fabrica de în­ întîi cu porumb pentru si­ zat în plus, cu o capaci­ derea pietrei din coperiş. (Patria)
răta că „Ne străduim să călţăminte Hunedoara, toa­ ponibil — cîteva hectare loz şi apoi cu ierburi pen­ tate de circa 500 tone pe le I-"
executăm bine toate ope­ te acestea trebuie să por­ bune — a fost cultivat cu tru a-1 transforma în fî- zi. Cît priveşte sectorul VI, — La sectorul IV, ne-a RA
raţiile de pe fluxul de nească — după cum remar­ plante de nutreţ. La bri­ neaţă. Tot la Petreni este şi aici extindem linia de spus ing. Gheorghe Cotor- meu
tras-tălpuit-finisat şi facem cau interlocutorii noştri gada din Petreni, erau 30 baltă de 5 ha. Acest luciu front exploatată mecanizat, mani, şeful sectorului, in- (Siderur
încălţăminte destul de bu­ Tatiana Năstăsescu, de la ha de teren acoperit cu de apă nu produce decît dar prevedem o întîrziere tercalaţiile mari nu mai năzdrăv;
cowboy,
nă, considerăm noi . La compartimentul plan şi ur­ vegetaţie lemnoasă (arini, în valorificarea ei, datori­ sînt tăiate cu combina, din rul); PI
11
11
controlul final, „cetecista mărirea producţiei, mais­ sălcii, salcîmi) de pe care păpuriş şi stuf. Am dori, tă nelivrării la timp a U- două motive : unul pentru riţil no;
Letiţia Popa, muncitoare cu trul Vasile Lolica şi ingi­ nu luam nimic. Anul tre­ avînd sprijinul organelor nui complex de tipul a proteja utilajul şi, al doi­ rea); Uoni I
r
experienţă şi exigentă, era nerul şef Dumitru Mincu cut ne-am apucat şl am agricole de specialitate, să SMA—2. lea, pentru a organiza tă­ SN1
de părere că nu se mun­ şi după cum am constatat defrişat toată suprafaţa amenajăm această baltă ierea şi evacuarea separa­ v .dura
ceşte rău, dar că în privin­ personal — de Ia compar­ — Cine trebuie să facă tă a sterilului. In acest pillon -
ceafăru!
ţa cafităţii este încă destul timentul de creaţie şi pre­ respectivă, apoi am arat-o pentru piscicultură. Orice livrarea şi care este ter­ caz, tăierea se face prin ţări pro
loc pentru mai bine. gătire a fabricaţiei. Comi­ şi în această primăvară am bucată de pămînt dacă este menul optim pentru între­ puşcare. în luna iulie vom PETR1L
La compartimentul de tetul de partid, consiliul însămînţat-o cu porumb îngrijită şi folosită cu chib­ prinderea minieră ? devansa cu 15 zile intrarea riile I—
creaţie, acolo unde se pre­ oamenilor muncii să mili­ pentru siloz. Aşa vom ob­ zuială poate produce mai — Utilajul se află în fa­ în funcţie a unui nou a- ANINOZ
(Munciţi
găteşte fabricaţia produse­ teze consecvent şi ferm în ţine circa 20 tone de ma­ bricaţie la I.U.M. Petro­ bataj mecanizat şi timp de Colonia
lor — dezordine, indisci­ această direcţie, să impri­ să verde la hectar, reali- mult şi aduce venituri mai şani. La noi, începînd din o lună vom beneficia de o Fata eu
plină. Unele lucrătoare mă- me ordine, disciplină şi mari. 20 iunie vom termina lu­ suprapunere de cinci aba­ şie); C.I
pc
pure
nîncă (şi pauza de masă bună organizare în toate zînd cam 600 tone de si­ crările de pregătire şi vom taje faţă de patru, cu cîte rul);
trecuse), altele discută în compartimentele. loz pentru hrana vitelor. N. ZAMFIR avea condiţii pentru înce- lucrăm în mod curent. roşu (P
care 1
GEOAG
Hortiţa
HAŢEG
Apărarea recoltei - îndatorire patriotică a fiecărui cetăţean ca mec;
(Dacia);
calan
deţi ■ loc
SARCINI DE MARE fie dijmuită din cauza in­ portul recoltei, balotatul tor, acumulatorul bine fi­ buranţi, sînt interzise cu LA LOCURILE ră); SI
Africani
RĂSPUNDERE cendiului, sînt obligaţii pa­ paielor, eliberarea terenu­ xat ; desăvîrşire ; DE DEPOZITARE (Mureşu
triotice de prim ordin pen­ lui, efectuarea arăturilor, • zilnic, înainte de în­ • fumatul şi prepararea A CEREALELOR dragoste
Strîngerea şi depozitarea tru fiecare cetăţean. pregătirea terenului şi se­ ceperea lucrului, se va face sau încălzirea hranei sînt
în timpul cel mai scurt şi Iată de ce se impune ca mănatul culturilor duble — verificarea fixării şinelor permise numai în locuri Depozitarea recoltei se
fără pierderi a întregii re­ în campania de seceriş, pe este necesar să fie respec­ pe tobă şi a întinderii cu­ special amenajate ; face în locuri special ame­
colte de cereale păioase întregul flux al lucrărilor tate cu stricteţe toate nor­ relelor de acţionare ; o lucrările de recoltat najate, compartimentate şi
reprezintă una din sarcini­ de strîngere a recoltei în mele specifice de p.s.i. în • se interzice blocarea vor începe prin izolarea la­ dimensionate după volu­ O Dev;
le de mare răspundere pe drumul acesteia de la la­ nurilor faţă de drumurile, mul produselor. In spaţii­ orele 10,
care secretarul general nuri şi pînă la locul de de­ acest scop s-a făcut in­ siguranţelor de cuplare şi masivele păduroase şi căile le de depozitare a produse­ de păpu
al partidului, tovarăşul pozitare şi păstrare, să e- struirea mecanizatorilor, decuplare ; ferate cu care se mărgi­ lor agricole se interzice din pădi
Nicolae Ceauşescu, le-a xiste o grijă deosebită pen­ nesc, creînd fîşii paralele depozitarea altor materiale, lentin A
subliniat la Consfătuirea tru a nu lăsa nici un bob IN CAMPANIA DE STRÎNGERE arate ; ambalaje sau produse chi­ şi 19,30,
„P
biu:
de lucru de la C. C. al din noua recoltă să se ri­ o alimentarea cu com­ mice. Accesul în depozite de Gh.
P.C.R. şi la şedinţa comu­ sipească, să cadă pradă flă­ A CEREALELOR PĂIOASE bustibili şi lubrifianţi se este permis numai în pre­
• VOI
nă a Consiliului Naţional cărilor. va face numai în locurile zenţa gestionarului. citoresc.
al Oamenilor Muncii din Potwvit programului de punîndu-se accentul pe • intervenţiile pentru în­ speciale, delimitate prin Se interzice păstrarea in maghiar
Industrie şi Consiliului Na­ lucru stabilit pentru cam­ prevenirea incendiilor. Din­ lăturarea eventualelor de­ brazde ; magazii a cerealelor şi al­ „Tartuffi
ţional al Agriculturii. In pania de recoltare, prin tre regulile ce trebuie res­ fecţiuni se vor face numai e la toate punctele de tor produse al căror grad
acest context, lucrătorii o- pectate amintim : în afara lanurilor sau a a- lucru să fie asigurate pi­ de umiditate depăşeşte li­
goarelor din judeţul nos­ folosirea la întreaga capa­ • sistemele de aprinde­ riilor. chetele mobile, dotate cu mita de toleranţă, prezen­
tru — ţărani cooperatori şi citate a utilajelor din do­ re, alimentare, carburaţie toate cele necesare inter­ tând pericol de autoaprin-
cu gospodărie individuală, tare, este posibil ca sece­ şi distribuţie să fie perfect MASURI OBLIGATORII venţiei în caz de nevoie j dere. De asemenea, nu este Timpul
mecanizatorii, cadrele teh­ rişul orzului să fie înche­ reglate pentru a preveni • fiecare tractorist şi admisă păstrarea de mate­ azi, 15 i'
nice, lucrătorii din I.A.S. iat în patru zile, iar al exploziile false, însoţite de în perioada coacerii şi conducător auto care par­ riale ce prezintă pericol de va fi in
şi
instab
— toţi locuitorii satelor griului în cel mult zece eliminarea de seînlei sau pînă la terminarea recoltă­ ticipă la strîngerea recol­ incendiu. în locurile de de­ r 1, ., m
sînt chemaţi să participe zile. gaze în stare arzîndă ; rii este necesar să fie res­ tei va trebui să aibă asu­ pozitare a cerealelor şi ce­ a p
la acţiunile organizate în • întreaga instalaţie de pectate cu severitate Urmă­ pra sa adeverinţa din care lorlalte produse agricole, ,. iract
vederea recoltării şi înma- SA FIE RESPECTATE alimentare cu carburanţi toarele reguli : să rezulte că a fost in­ precum şi la 50 de m în tul 7a i
nord-est.
gazinării pînă la ultimul CU STRICTEŢE NORMELE va fi etanşă, fără nici o • fumatul, iluminatul sau struit cu normele de p.s.i. ţ jur, sînt interzise fumatul, nime va
bob a producţiei de orz şi SPECIFICE DE P.S.I. pierdere ; lucrul cu flacără deschisă e copiilor le este inter­ iluminatul cu flacără des­ 8 şi 13 ş
grîu. Evident, asigurarea • instalaţiile electrice să în lanuri sau pe arii, pe zis jocul cu chibrituri în chisă, aprinderea sau um­ le între
Cu
totul
plinii întregului popor, a- La efectuarea lucrărilor aibă toate conexiunile bi­ mirişti, la locurile de de­ lanuri sau în apropierea a- blatul cu foc deschis. Se se va pi
părarea recoltei împotriva ne fixate şi izolamentul in cestora, cit şi la locurile va avea în vedere ca uşile teorolog
distrugerii, evitarea orică­ agricole din fluxul seceri­ perfectă stare, siguranţele pozitare a paielor, la punc­ de depozitare a paielor şi şi căile de acces la maga­ Proneeni
ror situaţii ca producţia să şului recoltatul, trans- dimensionate corespunză­ tele de alimentare cu car­ furajelor. zii să nu fie blocate.