Page 51 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 51
• MIERCURI, 15 IUNIE 1983 pag. 3
Absenţe nemotivate de la © însemnări ©
ZîC&E vii inii
activitatea cultural-educativă imruuiuutt © Informaţii ©
tcmporami © Note ©
de bucurie • „Avem cel mai frumos am rămas doar cu frumuse ta într-un viitor mai înde
rală A C T O A U T
xperienţei ; club din Valea Jiului I Dar ţea lui". „Noi ne-am dorit părtat", © Microinterviuri ©
auririi activitatea sa este mai mult club, nu,,., muzeu". „Păcat că Nimic promiţător însă pen
’rimoexpres. decît modestă". O Lipsesc a- într-un asemenea cadru plă tru un viitor apropiat în via
nimatorii culturali sau răs cut nu se organizează o ac ţa clubului petrilean. Nici
i economi- punderea trebuie... animată ? tivitate care să atragă cit de promisiuni, nici... strădanii. POSIBILITĂŢI PENTRU ÎNDEPLINIREA PLANULUI SÎNT.
• Un spaţiu în care e ne cît". „Pînă nu demult nici fil Cu un an şi ceva în urmă, DEPINDE CUM VOR FI VALORIFICATE I
i de dor“.
terar-muzi- cesar să răsune zilnic mesa me nu puteam viziona. Acum într-un raid întreprins la clu
îica jul educativ al vieţii spiri rulează două filme pe săp- bul cu pricina, am fost a- — Ne spuneaţi, tovarăşe de măsuri în vederea im cest an 100 hl lapte de
memorabi- tuale. ® Ce fac, dar mai a- tămînă. Dar la atît să se re
i comuniş- postrofaţi pentru îndrăznea primar loan Cîmpureanu, pulsionării încheierii con oaie, dintre care 35 hl
(clor demo- les ce nu fac oamenii înves zume activitatea unul club la de a fi pătruns în club că pînă în prezent din tractelor şi livrării la au fost deja predaţi, ur-
îotriva fas- tiţi cu răspunderea coordo într-un centru muncitoresc ca tre produsele agroindus fondul statului. mînd ca prin măsurile
) de ani de nării activităţii cultural-edu- al nostru ?". fără... aprobarea comitetului
din iniţia- cative. sindicatului de la I.M. Petri triale pe care comuna — Concret, despre ce luate pentru accelerarea
a Comite- lată cîteva opinii ale oa la (I). De această dată Lăpugiu le are de livrat măsuri este vorba ? predării acestui produs,
nal Anti- La Petrila s-a amenajat, în menilor din oraşul Petrila, în- n-am găsit pe nimeni la co fondului centralizat al — Nu cu prea mult pînă la 23 iunie să fie în
urmă cu aproape un an, cel tilniţi în incinta întreprinde
a „Gelozie”, mai frumos club muncitoresc mitetul sindicatului respectiv statului, au fost predaţi timp în urmă, din satele cheiate toate livrările.
ic ţară rii miniere sau chiar în pentru a afla intenţiile faţă 451 hl lapte (plan 1 500); Lăpugiu de ’ Jos, Iioldea — Ce aveţi de spus re
din Valea Jiului — cum recu preajma clubului (dar nu în la ovine, din planul de şi Fintoag — cantităţile
nosc, cu mîndrie, localnicii. spaţiile lui). Nici unul dintre de acest lăcaş de cultură feritor la situaţia contrac
E3EEEi!2ţ£3 Fără îndoială, reamenajarea ei nu şi-a amintit o mani în care acalmia e la ea a- 540 capete, au fost con de lapte de vacă predate telor încheiate la porci ?
erau
de
zilnic
cetăţeni
tractate 358 şi livrate 232
se datorează şi preocupării festare politico-educativă sau casă. capete. De asemenea, a- mult sub posibilităţile — Este la ora actuală
3SSEE3 conducerii întreprinderii mi cultural-artistică recentă care La trei-patru kilometri de minteaţi că au fost în reale. Acum, prin repara cea mai defavorabilă pla
niere Petrila de a asigura să-l fi atras spre club. aici - la Clubul muncitoresc nului nostru de contrac
: G,00 Ra- din Lonea - 14 formaţii ar cheiate contracte pentru rea drumului de acces tări. Faptul că doar 4
nincţii; G,;io oamenilor acestei unităţi in în ziua şi la ora documen 173 porci, faţă dc 363 spre satul Ifoldea, prin
în -agricul- dustriale, familiilor lor, con tistice, multe pe trepte de prevăzut în plan. urmărirea atentă a acti porci au fost livraţi pînă
jurnS!; 7,30 diţii optime de petrecere plă tării noastre am fost infor cinste în „Cîntarea Româ în prezent este o situa
onoare al maţi că în club îşi desfăşoa niei", sînt prezenţe perma — Trebuie spus că si vităţii celor 8 puncte de ţie destul de neplăcută.
’ista presei; cută şi educativă a orelor de ră activitatea cercul de croi tuaţia prezentată nu este colectare a laptelui s-a
melodiilor ; răgaz. în timp ce construc torie, formaţia de muzică u- nente în viaţa minerilor, „Ziua în măsură să ne mulţu ajuns ca în ultimul timp Dar avem convingerea că
ştiri; 9,05 torii au dat un nou chip lă brigadierului", „Ziua sectoru prin conjugarea tuturor
ultătorilor ; şoară, biblioteca şi formaţia lui", „Ziua maistrului", ac mească. Membrii biroului producţia zilnică livrată eforturilor cetăţenilor co
ştiri; 10,05 caşului de cultură, artistul corală „Freamătul adîncului". executiv al Consiliului de comună să fie de 680—
uzică popu- plastic petrilean Ladislau ţiuni politico-educative la se ' popular Lăpugiu au în 700 litri. munei, prin adoptarea
ările socia- Schmidt a realizat aici opera Exceptînd corul „Freamătul diu sau în sala de apel a din partea noastră a unui
inrigistrări adîncului", care se pregătea, minei dau viaţă vieţii spiri treprins, împreună cu de Un ritm mai rapid al
i; 1 ,00 Bu- sa de căpătîi, împlinind fru sub bagheta dirijorului Vladi- tuale a oamenilor. Chiar să putaţii satelor, cu cei de predărilor urmează să fie stil de lucru şi mai an-
11,05 Radio- museţea clubului cu ansam la Cooperativa de pro atins şi de crescătorii de gajant, toate aceste rămî-
r; 11,35 Pu- blul decorativ monumental mir Ureche, pentru faza fi nu se înveţe nimic din ex
Bulctin de nală a întrecerii din „Cînta- perienţa vecinilor ? ducţie, achiziţii şi desfa ovine, cărora le revine neri în urmă vor fi re
ţa secolului „Istoria mineritului în Valea cerea mărfurilor, o serie sarcina de a livra în a- cuperate.
jmoara fol- Jiului". (Drept mulţumire pen rea României", nici o altă Un spaţiu modern, elegant,
vanpremie- tru darul făcut aşezării, oa activitate nu s-a adeverit. pentru amenajarea căruia
3,00 De la menii Petrilei i-au atribuit lui „Cercul de croitorie şi-a în s-au făcut eforturi financia
lubul invi- cheiat programul la ora 19
Bu’ de Ladislau Schmidt titlul de re, iar Ladislau Schmidt a
ui dicu- „Cetăţean de onoare" al o- (era trecut de... fix). Băieţii cheltuit multe ore, săptămîni AM AFLAT, LA SUT ÎN... AGRICULTURĂ
ii corale ; raşului). de la „uşoară" erau aici, şi luni pentru a-i spori fru
s economi- VĂ INFORMĂM ...Peste citeva ceasuri, in roşu lunecau sub tăişul as
î de ştiri ; Inaugurarea clubului rea- probabil au intrat la film — museţea prin opera de artă amiaza zilei, cînd împreu cuţit al coasei; cum căpi
taj 1983 : menajat a prilejuit şi specta au sosit justificările din par realizată, stă azi aproape ne « In vederea realizării nă cu cîţiva dintre gospo ţele se înălţau cu repezi
ara; 17,30 cole de aleasă ţinută edu tea directorului clubului, Pe folosit. Cum îşi justifică mun
10 Odă lim- planului de 113 kg gogoşi darii comunei plecasem pe ciune lăsînd plantelor nou
0 Orele se- cativă şi artistică, ce se a- tru Bercea. Ne străduim să ca cei învestiţi cu misiunea de viermi de mătase, co teren aveam să vedem loc de creştere.
rnal ★ Sea- nunţau de bun augur pentru refacem orchestra de muzică de a fi animatorii activităţii piii comunei au plantat in cum forfota întîlnită di Florin Pădureanu, din
La sugestia activitatea viitoare a lăcaşu populară din care ne-au ple politico-educative ai aces acest an 800 duzi pitici,
intr-o oră; mineaţa în tren se mutase Deva, îşi ajuta tatăl să
uzicale din lui. cat cîţiva oameni, intenţio tui aşezămînt cultural desti cărora le-au fost adăuga în cîmp; cum oamenii a- „doboare" ultimele brazde.
vesele din Se anunţau... năm ca din fostele brigăzi nat minerilor ? te alte cîteva sute de ceia, cu ochii cîrpiţi de o- Şi Gheorghe Bulzan, tot
to Nicolai; „Ne mindrim cu felul în artistice să construim o for pomi plantaţi de gospo boseala nopţii nedormite, devean, ero la strînsul fi
stop muzi-
care arată clubul nostru, dar maţie de estradă. Dar aceas- LUCIA LICIU darii comunei, o A fost muncite în schimbul trei, se nului. Ionel Suba, brutar la
încheiată a doua praşilă rînduiseră de-a lungul şi Dobra, era printre cei mai
Comerţul la peron in gara Simeria— la sfecla furajeră pe cele rurilor de porumb, prăşind constanţi oameni, care, din
gospodăreşte hectarele cul
dimineaţa zilei, fusese pre
46 ha ale unităţilor agri
8®Ş&2E8ffi3 cole existente în comună. tivate ; cum cele 6 ha, ul zent în „salo de apel" a
Miliard departe de cerinţele călătorilor tima parcelă necosită, dş/ cîmpului, pentru a incepe
ui • S-au recoltat culturile de
şa — serii- trifoi şi lucernă din cadrul pe lotul semincer cu trifoi şutul din agricultură.
.'.UNEDOA- Comerţul la peron cu raţi. complexului pe o supra
zss (Flaeă- produse alimentare în cea „Da, e cam sărac comer
’ ne rao- O Cireşe... amare. Aşa faţă de 24 ha, 40 de tone PĂPUŞI DE DUMINICA
.. Bran mai mare gară a judeţului ţul pe care-1 facem la pe din recolta primei coase
Haiducul — Simeria — înseamnă, în ronul gării. Avem şi noi au fost pentru Demeter fiind deja depozitate în Plecasem spre grădina Bulzan şi o tuturor celor
a); Cîntă momentul de faţă, un însă unele nemulţumiri le Mihai, din Răcăştie şi Be- de legume din satul Lăsau, lalte. Intre hectare curăţa
Constructo- chioşc de dulciuri şi răco ra Maria, din Josani (Peş- silozuri pentru hrana a-
■II : Favo- gate de asigurarea unităţii tişu Mic), cireşele pe care nimalelor. • S-a înregis Împreună cu contabila şefă te migălos, citeva rinduri
Sţaţl (Uni- ritoare şi o gogoşerie. La cu fond de marfă. La re trat în acest an o depă a C.A.P., tovarăşa Maria neplivite. Plăntuţele de vi
petrolul şi gogoşerie, o vînzătoare afla partizarea mărfii nu se le ofereau spre vînzare, Cîmpureanu. Pornise cu noi nete păreau sugrumate. Fe
oier ’c) ; tă şi pe post de prepara prea ţine seama nici de în piaţa din Hunedoara, şire a planului stabilit
4 uri la un preţ de 3 ori mai pentru creşterea iepurilor şi fiica acesteia, Nadia, o tiţa de lingă noi s-a apu
CAN. Pa- toare de gogoşi, îmbrăca faptul că facem comerţ de de casă cu 25 capete la fetiţă de şase ani, care ştie cat de lucru. Nu, nu este
I-Il (Lu- tă într-un halat de o cu alimentaţie publică în cea mare decît cel de mercu socotelile cîmpului la fel ca a părinţilor ei porţiunea ne-
EA: Salu- răţenie îndoielnică, servea mai mare gară din judeţ, rial. Amare nu la gust, ci efectivul matcă, ceea ce
(Minerul); pentru.,, punga vînzători- face posibilă realizarea orice mare gospodar. De pe lucrată. „Deh, n-au oame
u-ioo — se- gogoşi umplute cu gem, nici de nivelul planului. integrală şi a planului de cele 13 hectare cultivate in nii timp pentru toate şi bu
ncitorcsc) ; într-o hîrtie amintind de Un exemplu : avem o mică lor. carne de iepuri. « Elevii anul trecut, legumicultorii ruienile astea parcâ-au în
Emigrantul hîrtia de sac de ciment şi gospodărie anexă în care
UR1CANI : O Vînzătorii de purcei. Şcolii generale de 8 ani au obţinut 400 000 lei. Se nebunit !" — zice ea cu
li); BRAD: avind darul să-ţi taie ape creştem porci. Pentru ca Au fost depistaţi următo din Ohaba au realizat 90 spune, prin părţile locului, năduf. Aveam să aiiăm
(Steaua ro- titul. La chioşcul de dul să le putem da de mînca- la sută din angajamentul că rar i-a fost dat cuiva să mai tirziu că Nadia, ţărăn
ZA: Un ie- ciuri şi răcoritoare se gă re, am fost nevoiţi să fa rii producători agricoli
icat (Mine- seau mai multe : plăcinte vînzînd, la Haţeg, anima economic asumat pe a- vadă aşa ardei graşi şi go- cuţa de şase ani din Lă
2 : Bujorul cem fel şi fel de artificii, le vii nedeclarate la re cest an, urmînd ca în goşari, gulii şi castraveţi, sau, şi Violeta din Grind,
Strada pe cu brînză (reci), linzer de ne mai punînd la socotea vinete care frecvent „ba şi Lena şl Claudiu şi Alin
(Flacăra) ; ciocolată, plăcinte cu mie lă munca noastră. Dar cînd gistrul agricol, conform săptămîna aceasta să teau" peste 1,5 kg bucata. şi alţi puşti de-o seamă cu
: Insula re, peşte în ulei la conser se fac sacrificări, anima legii: Fegher Ironim (Oha fie în întregime încheiat,
e cultură); ba - Rîu de Mori), To- Peste 200 tone zarzavaturi I ei işi au părticica lor de
temporară vă, turtă dulce la pungă, lele sint duse la carman prin predarea ultimelor Substanţiale premii pentru lot din loturile marii gră
: Logodni- cui-cola şi sirop de lă- geria întreprinderii şi de moni Soiomon (Densuş), cantităţi de plante medi depăşirea producţiilor pla dini. Şi ce mal fac copiii
Gavrilov ; rnîie la sticlă ..pentru aca acolo carnea se împarte: Crăciunescu Lucreţia (Că cinale din planul stabilit,
nu deschi neşti), Ighenescu Aurel nificate ! Recorduri locale I Lăpugiutui ? in seama lor
de cultu- să". După ce le-am văzut partea cea mai mare şi cea de 1 700 kg. • La con Iar îndărătul lor, muncă in- rămin animalele cind pă
Piedone pe toate acestea şi am ad mai bună o iau restauran (Streisîngiorgiu). Toţi au cursul „Cea mai frumoa dirjită. Apă cărată la rădă rinţii merg la cîmp. Le duc
riile I-1I mirat mirarea sinceră de tele „Transilvania" şi „Ba- fost sancţionaţi, conform să şi completă bază spor
A: Aslrid, cina fiecărei plante. Mii, la păscut, le adapă, le în
(Lumina). pe faţa vînzătoarei Cristi- chus“, pentru că sînt uni Decretului 95/1983, cu a- tivă", organizat în şcolile zeci de mii de căni şi gă grijesc, se... supără cind o
na Zota, atunci cînd i-am tăţi de clasa I. Cred că lenerale, şcoala din Oha leţi, de li s-au lungit mii- vacă, ce de puţin timp are
«sasEsta spus că pentru comerţul nu-i drept ca unii să mun menzi. ba a obţinut locul III. nile legumicultorilor. In pri acasă un viţel, nu mai ţi
iCOLEj la peronul unei gări mari cească pentru alţii". © La baie, la rîu. Vara I « Toate legumele şi zar măvara asta, la iei! Mun ne cu ciurda, trăgind mai
fiSSSHKHSSHl ca Simeria, ceea ce oferă Nu-i drept. Şi noi afir zavaturile necesare la că pătimaşă. Grădina s-a iute spre casă. in odaia
ea cumpărătorului este in măm cu tărie că nu e drept cu căldurile ei ispiteşte pregătirea hranei pentru extins pe 20 hectare. Su
dc cultură, suficient, am tras conclu şi echitabil. Conducerea la scaldă, în apa răco prafeţele curate, bine îngri Nadiei Cîmpureanu păpuşi
30. Teatrul zia: dacă cineva, aflat în l.C.S.A.P. Deva trebuie să elevii internişti ai şcolii le s-au cam imprăloşat.
1 „Povestea tranzit prin gara Simeria roasă a rîurilor. Atenţie, dc 8 ani vor fi obţinute jite dau în vileag hărnicia „Nu prea am timp de ete,
ie" de Va- facă o împărţeală echita însă I Deja, Mureşul, Stre- din lotul şcolar a cărui oamenilor. A iemeilor mai
i. Orele 17 ar vrea să cumpere o gus bilă a mărfii între unităţi. cu seamă: Silvia Inişca, O- e mult de muncă vara.
de stat Si- tare pentru un copil sau Aceasta, ne mai vorbind de iul şi Rîu Mare au făcut suprafaţă de 1,5 ha a fost Doar duminica mă mai joc,
i măgarii” chiar pentru sine, n-ar faptul că sarcina de a-şi cîteva victime, îndeosebi cultivată şi îngrijită nu livia Goleşie, Floare Raica,
Elena
şi citeodată, cind mama Lena
Aurica
Opreaţi,
prea avea ce să ia. Dacă face gospodărie anexă au între copii şi tineri. Maria Băştean, Virginica se duce ea cu vocile"...
îbul inun cineva ar vrea o îngheţată avut şi o seamă de uni mai de micii agricultori.
de stat sau un sirop la pahar, de^ tăţi de clasa I din Deva.
Timişoara : O Miţa din geamantan
tolidre. asemenea, nu ar avea de Să revenim insă la... pe era... miel. loan Aurel To-
unde cumpăra pe peronul roanele noastre. Multe din H Cu mai multă vre lor şi ambalajelor din
BB88BBI gării. Nu credem că cineva cele ce am semnalat ca mescu şi Victor Matei To- me în urmă s-a stabilit comună se face... cînd şi
AS aflat în trecere prin gara nereguli în legătură cu co mescu, din Pojoga, au ca brutăria din coirmna cind. Chiar dacă lipsa
[SS3SÎSEÎ3 Simeria cumpără conserve merţul la peron în gara sustras de la complexul Dobra să producă pîine carburanţilor pentru ma
de peşte în ulei ca să le Simeria îşi au origi şi pentru vecinii din sa şini este o problemă rea
il pentru din Simeria un miel, pe provizionarea cu pline şi lă, nu totdeauna este pe
; : Vremea ducă acasă şi nici sirop de nea în spiritul gospodă tele: Lăpugiului. Că înţe
răcoroasă lămîie la sticlă. resc al celor ce fac co care nu l-au ascuns în legerea de un timp este a magazinelor săteşti din deplin justificată şi scuză
1 va fi va- merţ aici. Intrăm în plin sac, ci într-un geaman nerespectată, o dovedeşte comuna Lăpugiu de Jos. sigură pentru nercaliza-
noros. Vor Comerţ cu produse ali faptul că în luna mai jg$ Cu toate că existen rea obligaţiilor contrac
vor avi > mentare la peronul gării sezon estival şi gările vor tan. Prinşi, cum se spune,-
terse. Vim- face restaurantul „Ferovia fi inundate de pasageri, oa brutăria le-a rămas da ţa contractelor încheiate tuale ale celor care au
iderit din meni care aşteaptă ca şi cu „miţa in sac", vor da toare oamenilor din Lă între Cooperativa de sarcina efectuării trans
aturile mi- rul". L-am căutat pe res socoteală. pugiu cu nici mai mult producţie, achiziţii şi des portului.
rinse între ponsabilul de serviciu în în gări, comerţul din ju
r maxime- acea zi, Ion Popescu, spre deţul nostru să afişeze o nici mai puţin decît 5 facerea mărfurilor Lăpu-
de grade, bună carte de vizită. Deo Rubrică realizată tone de pîine. Semnalînd giu şi Coloana l.T.A. tlia Riibtietr reolizotă de
dimineaţa, a-i comunica aceste cîteva camdată, aşa cum e în ga cu sprijinul acest neplăcut aspect, cre est'.' de netăgăduit, totuşi,
eaţă. (Me- constatări, inclusiv faptul Inspectoratului CONSTANŢA
iciu : L. că la restaurantul gării, în ra Simeria, „cartea de vi judeţean de interne dem că brutarii nu vor onorarea cu maşini pen PCPESCU-CORPADE
plin sezon al salatei verzj, zită" e cam şifonată. mai scăpa din vedere a- tru transportul mărfuri
se servesc... castraveţi mu ION CIOCLEI