Page 55 - Drumul_socialismului_1983_06

>1, 16 IUNIE 1983 pag. 3

Revoluţia română de la 1848 — cerinţă © însemnări ©

obiectivă a dezvoltării social-poiitice, J j p § § p VULCAN ® Informaţii ©

ga i.1 HMM J m m m m © Note ®
ulc- continuare a luptei pentru drepturile ® Microinterviuri ©
rj
la unitate şi independenţă naţională

oală A 30-A ANIVERSARE CA ORAŞ
ii Revoluţia română de la reşti". principatelor - înscrisă in — Cel mai de seamă laţia a scăzut vertiginos. de locuri de muncă so­
1848 a afirmat în faţa lumii încadrarea revoluţiei româ­ programul moldovenilor — în­ eveniment al actualităţii Abia în anii socialismului ţiilor şi fiicelor de mi­
dorinţa multimilenară de li­ ne în procesul revoluţionar seamnă definirea şi fixarea, oraşul a revenit la viaţă, neri a luat fiinţă, în
cali- vulcănene îl constituie
iter- bertate naţională şi socială, european şi ponderea in­ de revoluţionarii români de tocmai recenta sărbătoare a crescut neîncetat. Ca anul 1979, cea mai tînără
smi- de deplină independenţă a fluenţei ideologice şi organi­ la 1848, a primei etape ma­ prilejuită de aniversarea urmare, oamenii muncii unitate economică a ora­
zlcă jore către statul naţional u-
Imul poporului român. Demon- zatorice a revoluţiei europe­ a 30 de ani de cînd aşe­ din oraşul Vulcan au ob­ şului, întreprinderea de
strînd unitate sub semnul u- ne la noi în epoca premer­ nitar înfăptuit la 1918. zarea din apropierea Pa­ ţinut realizări de seamă confecţii.
rană nei înalte maturităţi politice, gătoare anului 1848 a fost re­ Caracterul larg de masă sului Vîlcanului a fost în toate domeniile vieţii Zestrea edilitară a ora­
idei
ea a dezvoltat şi mai pu­ zumată lapidar, încă de Ni­ pe care l-a avut revoluţia declarată oraş. Despre economice şi sociale. A şului a crescut neconte­
ternic conştiinţa de sine a colae Bălcescu în formula : română este ilustrat de ho- devenirea acestei impor­ fost creată o industrie nit. Dacă în 1953 aici e-
naţiunii române, a grăbit pro­ „Revoluţia generală fu oca­ tărîrea cu care populaţia a tante localităţi a Văii Jiu­ modernă, care ocupă un xistau numai 14 imobile
cesul făuririi statului naţional zia, iar nu cauza revoluţiei intervenit pentru apărarea lui, despre drumul par­ loc important în econo­ cu 567 apartamente, as­
unitar român, precum şi a române". guvernului provizoriu împo­ curs în răstimpul celor mia municipiului, a jude­ tăzi în Vulcan se pot nu­
celorlalte mari acte ale edi­ Pe plan social, contradic­ triva intereselor contrarevolu­ 30 de ani, vă rugăm, to­ ţului, a ţării. Cele două măra 8 800 apartamente.
ficării României moderne. ţia dintre forţele de produc­ ţiei interne şi externe, pen­ varăşe Aurel’Bîrlea, prim- întreprinderi miniere, pre- Dacă toate aceste realităţi
Apreciind cu profunzime ţie mai înaintate şi relaţiile tru salvgardarea cuceririlor secretar al Comitetului o- paraţia cărbunelui Co- au prins viaţă mai cu
) Ra- procesele istorice revoluţio­ de producţie perimate se dobîndite prin luptă. Făcîn- răşenesc de partid, pri­ roeşti, Uzina electrică Pa- seamă în ultimii 18 ani
; 6,30 nare care au definit anul manifesta prin lupta cres- du-se ecoul stării de spirit mar al localităţii, să vor­ roşeni, secţia de stîlpi hi­ de muncă şi creaţie, ele
ricul- 1848, secretarul general al cîndă dintre tînăra burghezie generale, ziarul „Pruncul ro­ draulici sînt cîteva dintre se datoresc deosebitei a-
; 7,30 biţi în acest interviu.
re al partidului, tovarăşul Nicolae în dezvoltare şi feudali, ca mân" scria la 12 iunie 1848: — Adevărata renaştere unităţile economice care tenţii pe care tovarăşul
resei; Ceauşescu, caracterizează cu şi prin ascuţirea deosebită a „Am dobîndit libertatea, tre­ a Vulcanului începe după au ajutat la consolidarea Nicolae Ceauşescu, Mine­
iilor ; claritate locul acesteia în contradicţiei dintre ţăranii buie să ne arătăm şi vred­ rul de Onoare al ţării, o
9,05 eliberare, prin redeschi­ economiei vulcănene.
rilor ; contextul luptei milenare a dependenţi şi feudali. nici de dînsa". derea minei. Oraşul nos­ Ca urmare a vizitei se­ acordă oamenilor care
10,05 poporului român pentru în­ in mod firesc, ideile de Tot masele au fost acelea tru fusese- mult mai îna­ cretarului general al parti­ dau ţării cărbune, oame­
istiee; făptuirea idealurilor de li­ propăşire naţională şi de re­ care, prin rezistenţă arma­ dului, tovarăşul Nicolae nilor care prin întreaga
11,00 inte, în 1873 centrul ad­
Sin­ bertate şl progres, eviden­ formă socială generate de tă, au apărat şi au menţinut ministrativ al Văii Jiului, Ceauşescu, în anul 1977, lor activitate au de asi­
ii,35 ţiind trăsăturile ei esenţiale, întreaga evoluţie a societă­ revoluţia în Transilvania pînă iar în 1930 o comună a oraşul Vulcan a cunoscut gurat independenţa eco­
:fn Te ale căror semnificaţii rămîn ţii româneşti, care se mani­ în august 1849. Aici masele un nou impuls în dezvol­ nomică a ţării, ridicarea
,a cărei populaţie număra
igazin de o permanentă actualitate festaseră pînă atunci în re­ de ţărani — în frunte cu A- J1 100 locuitori. Dar după tarea sa economico-so- poporului pe noi culmi de
15 A- prin conţinutul mesajului lor. voluţia de la 1821, în ac­ vram lancu, denumit „Craiul închiderea minei, popu­ cială. Pentru asigurarea progres şi de civilizaţie.
; 13,00 Ca de atîtea ori în istorie, ţiunea din 1840, cit şi în munţilor", împreună cu lu­
I) uni-
in de la 1848 poporul român s-a scris, şi-au aflat aplicarea crătorii mineri au instaurat
îşoară ridicat la luptă hotărită pen­ politică prin revoluţia din o „Ţară Românească" liberă,
Sfatul tru a-şi soluţiona problemele 1848. Desigur, această revo­ cu regim larg-democratic, fe­ STÎLPI HIDRAULICI PE PANOUL
folclor
lladi" cu care se confrunta. Nici­ luţie a cunoscut anume des­ nomen unic în revoluţia din DE ONOARE
50 f odată în istorie el nu a aş­ făşurări şi modalităţi de ma­ Europa acelui timp. Masele DIN MATERIALE RECUPERATE
[CVI. teptat cu braţele încrucişate nifestare în Moldova, în Mun­ au demonstrat atunci că, în
apăr în ziua cînd documen­ luni de producţie. în 1983, AL HĂRNICIEI
îea — ofrandele cabinetelor marilor tenia sau în Transilvania. condiţii externe cu totul ne­
,00 O- puteri europene, nu a profi­ Dar mersul înainte al valu­ favorabile, au reuşit să răs­ tam această rubrică la la fel. De la începutul a- MUNCITOREŞTI
liojur- tat de jocul avantajelor pe lui revoluţionar, cuprinzînd toarne administraţia străină, Secţia de stîlpi hidraulici nului, peste plan, au fost
laclu ; Vulcan, avea loc o şedin­ confecţionaţi 2 535 stîlpi,
; 23,00 seama altora, ci a ales în­ întregul teritoriu românesc, înlocuind-o cu organe alese • în primele 5 luni ale
i crca- totdeauna calea dreaptă şi ca şi formularea - la laşi, şi susţinute de mase. Acest ţă. Nu dintre cele obiş­ parte dintre ei numai din anului în curs, întreprin­
lussy ; demnă a luptei deschise, a la Islaz, la Bucureşti, la Blaj, fapt, de o deosebită semnifi­ nuite, de analiză sau de valorificarea superioară a
mu/.i- derea de confecţii Vulcan
revoluţiei. „Revendicările so­ la Braşov sau la Cernăuţi - caţie este comentat chiar de producţie. în ziua aceea materialelor. Pînă la 6 000 a înregistrat o seamă de
ciale şi naţionale înscrise pe a obiectivelor imediate sau către Karl Marx, care con­ se organiza acţiunea de de bucăţi, cît şi-au pro­ succese: producţia la ex­
steagul de luptă al revolu­ de perspectivă au făcut ca, semnează : „în Munţii Apu­ strîngere şi adunare a pus oamenii colectivului port a fost îndeplinită în
ţionarilor paşoptişti - subli­ pînă la urmă, să se sinteti­ seni, Avram lancu instaurea­ fiecărui capăt de ţeavă să execute din... recupe­ proporţie de 125 la sută;
niază tovarăşul Nicolae zeze deziderate comune ca ză o adevărată republică ro­ şi... judecarea lui după rări, mai este. Dar pla­ la producţia marfă depă­
Ceauşescu — idealurile pen­ expresie a simţirii şi reven­ mânească", scoţînd în eviden­ dimensiuni. Adică după nul, cu siguranţă va fi şirea se cifrează la peste
tru care s-au sacrificat aceş­ dicărilor sociale şi naţionale, ţă că „acest ţinut al minelor destinaţia ce urma s-o înfăptuit. 3 milioane lei. Acestora
urul şi tia, eroismul şi abnegaţia cu în problemele esenţiale, re­ deveni centrul adevăratului primească: bun pentru — Munca noastră, în li se adaugă alte 4 mi­
Clinele care au înfruntat represiunea vendicările revoluţionarilor din război naţional". prelungitorul fix, sau rea- asemenea condiţii, se a- lioane lei realizaţi peste
)ARA : reacţiunii, dîrzenia şi spiri­ toate ţările române sînt a- Revoluţia română de la zimul superior, pentru seamănă cu cea a croito­
aeăra); minerul manşon. De cîtva rilor. Din fiecare părtici­ plan la confecţii textile.
isiul) ; tul de jertfă dovedite de ma­ semănătoare sau identice : 1848 se conturează în istoria • Numai în decursul
»): PE- sele largi populare în aces­ desfiinţarea iobăgie! (serbiei), milenară a poporului nostru timp secţia avea greutăţi că de material trebuie lunii mai, Secţia de stîlpi
a); te bătălii, au stîrnit un viu a dijmelor şi a altor obli­ ca un eveniment de impor­ în aprovizionarea cu ţea­ confecţionat ceva. Şi pla­ hidraulici a realizat o de­
ardele- interes în rîndurile opiniei gaţii ale ţărănimii faţă de va necesară confecţionă­ nul poate fi mai uşor rea­
JPENI: tanţă crucială pentru desti­ rii stîlpilor hidraulici. în lizat şi depăşit şi intere­ păşire de plan la produc­
VUL- publice europene, au provo­ stăpînii de pămînt, împroprie­ nele României moderne. Ea sul oamenilor e mai spo­ ţia marfă cu peste 1 mi­
uceafă- cat stima, apreciereo şi ad- tărirea ţăranilor, abolirea avea să jaloneze răstimp de cîteva zile vagonul por­ lion lei.
ri pre- miraţia cercurilor progresis­ privilegiilor, a rangurilor no­ un veac lupta poporului ro­ nit de la Roman avea să rit. Aşa se face că în luna
PE- te de pe continent". biliare şi boiereşti, libertatea mân împotriva forţelor poli­ ajungă la Vulcan. Dar mai, noi am avut de o Uzina electrică Paro-
serr’ ~ Urmărind cu atenţie eveni­ individuală, a cuvîntului şi a tice interne conservatoare şi mai era de aşteptat. De produs 1 800 de stîlpi şi şeni a produs pînă în
O mentele din Europa, Engels scrisului, atribuirea funcţiilor a administraţiei străine, pen­ aceea, la secţia vulcănea- am realizat 2 492 ; am a- prezent 94 milioane kWh
Rcte. nă, orice, „rămăşiţă" este vut de confecţionat plasă energie electrică, reali-
arăta că hotarele revoluţiei după merit etc. Revendică­ tru progres social, bunăsta­
ita cu prelucrată din mers, va­ metalică în valoare de zînd şi depăşind planul
); GU- înaintează neîncetat. „Ulti­ rile libertăţii şi egalităţii în re, unitate, independenţă şi 590 000 lei şi am obţinut stabilit pentru luna mai.
iepure mele ei avanposturi au fost drepturi a naţiunii române suveranitate. lorificată din plin. Un rezultat asemănător
ierul) ; Varşovia, Debreţin şi Bucu­ din Transilvania şi a unirii Prof. ION FRÂŢILA Şi nu de azi, de ieri,., 0 cantitate în valoare de
• (Pa- în anul 1982 s-au confec­ 1 000 348 lei. Şi exemplele s-a obţinut şi la produc­
aeăra); ţia de energie termică. în
ţionat 5 680 stîlpi hidrau­ ar putea continua — ne
Insula spune cu satisfacţie tova­ completarea frumoaselor
îltură); lici din materiale recupe­ răşul Mihai Gudasz, mais­ roade ale muncii cnerge-
iporară rate. S-a realizat canti­ ticienilor notăm şi faptul
ogodni- FAPTE DIN INSTANŢĂ tru principal specialist, că prin eforturi perma­
vrilov ; tatea echivalentă a trei şeful secţiei.
deschi- nente colectivul a reuşit
cultu- să reducă consumul con­
Piedone CINE SINT PRIETENII furt a primit trei ani şi o luni închisoare. venţional cu 29 grame pc
I—II Celălalt, care nu avea antecedente, — numai SALON INTERJUDETEAN kWh, ceea ce a condus
Astrid, COPIILOR DUMNEAVOASTRĂ ? doi ani, cu executare prin muncă.
mina) ; DE ARTĂ FOTOGRAFICĂ la economisirea a 2 600
(IU inc- Minorii Petru şi Augustin S. din Petrii» NU S-AU ÎNTREBAI tone c.c.
„l-au ajutat" doar pe „prietenul" lor, Glieor- Cea de-a IV-a ediţie a grame de proiecţii de dia­ • Acum, cînd l.M. Pa-
glie Iulian Litcanu, Cum ? Dcrutînd deliberai DE UNDE AVEA IIOŢUL MARFA
atenţia cetăţeanului T.C. pe care Liteanu Salonului interjudeţean de pozitive color, susţinute de roşeni a aniversat 20 de
urmărea să-l buzunărească. Şi au reuşit. Muntean Danii se pripăşise pe lingă Orăş- artă fotografică organizat un bine ales fond muzical. ani de la data extragerii
Ulterior, G.I.L. a fost prins şi s-au găsit tie, venind tocmai de priii nordul Moldovei. la Vulcan, a avut ca temă Juriul întrunit cu ocazia primei tone de cărbune,
asupra lui banii şi actele lui C.T. şi a fost Plecase de acasă cu gînd să se încadreze
condamnat Ia un an de închisoare. Să ne undeva în muncă şi ar fi avut unde s-o de participare in expoziţie deschiderii salonuhi de oameni a căror vechime
oprim insă puţin Ia cei doi minori. N-au facă dacă ar fi vrut cu toată tragerea de un subiect de largă gene­ artă lotograi'Că a acorda' în mină se măsoară cu
furat, dar e clar că ştiau de intenţiile prie­ inimă. A găsit însă mai repede calea către rozitate : folclorul româ­ 12 premii lucrărilor cu te­ cea a unităţii (Mihai Crî.ş-
fii din tenului lor de vreme ce au creat o mică infracţiune decît către muncă. Fura nutre­ nesc. maru, Constantin Buşe,
diversiune ca el să poată buzunărl mai uşor ţuri concentrate de la complexu! pentru în- matică folclorică■ Intre lau­
1, 39, pe altul, ştiau ei cu cine s-au împrietenit ? grăşarea tăuraşilor de la Orăştie. Fura şi vin­ Din cele 400 de lucrări reaţii din acest an : loan Ion Grigorescu), a l ţ i mi­
Nu, pentru că altfel l-ar fi ocolit pe hoţul dea. Cumpărătorii se numesc Florica şi primite pentru această edi­ Pardos (Vulcan), Vasile Po- neri ai formaţiilor con­
: 3, 45, notoriu Ghcorghe Litcanu, care la numai 19 Ghcorghe Rusnacu şi Dumitru Burduja. De ţie, juriul a selectat 130, iak (Petroşani), luliu Pop duse de Francisc Faza-
ani reuşise „performanţa" de a fi fost con­ cumpărat au cumpărat, dar nu s-au întrebat
jtiguri : damnat la doi ani închisoare pentru 9 fur­ nici un moment de unde are el, Muntean semnate de circa 100 au­ (Baia Mare), Şerban Mo­ kas, Victor Romeghea şi
■ report turi. Danii, concentratele că doar nu avea fabrică. tori, din 17 judeţe ale ţării. dest (Cluj-Napoca), ale că­ Nicolae Brutu şi-au pro­
Cei doi minori n-au ştiut ce prfîtcu şi-au Lui Muntean, fapta i-a atras o condamnare Pe lingă expoziţia de foto­ ror lucrări au întrunit apre­ pus să sărbătorească eve­
ales. In astfel de cazuri e de datoria părin­ de 1 an şi şase luni. Chilipirgiii sperăm că grafie, in intervalul săptă- cierile unanime, atit ale nimentul cu o depăşire
ţilor să cunoască mai bine în ce anturaje s-au ales cu o lecţie. Cel puţin atit.
intră copiii lor, pentru a evita situaţii ulte­ mînii trecute, au fost pre­ specialiştilor, cit şi vizita­ de 500 tone cărbune peste
rioare cu mult mai neplăcute. TREI COPII CARE SE VOR RUŞINA zentate zilnic bogate pro­ torilor. planul lunii.
MÎINILE REFUZAU SA MUNCEASCĂ NEVINOVAŢI PENTRU TAŢII LOR
DAR GURA CEREA DE MlNCARE Cînd copilul minor al lui Aurel Popesctt
pentru
doi
cei
lui
copii
Vremea din Aninoasa din şi Aninoasa vor fi ai întrebaţi Vasile Notăm -din catalogul EX LIBRIS ex-libris, iată, în acest
tot
David
unde
instabl- Unul dintre ci — Ghcorghe Mateuţ — are so află taţii lor, vor trebui să plece ruşinaţi „Expoziţiei de grafică început de vară. Vulca­
t noros. 29 de ani şi nici o ocupaţie. Celălalt — Virgi) capul, Se vor ruşina şi vor suferi pc ne­ mică", editat în aceste nul a găzduit ediţia a
ini ales loan Groza — are 28 de ani şi, de aseme- drept, pentru că au avut nenorocul să fie ■zile, la Vulcan, cu prile­ can au plecat în ţară şi Vil-a, care a înmănun­
o, înso- nea* nici o ocupaţie. Mîini tinere, în stare copiii unor taţi vicioşi şi descompuşi moral. străinătate primele pli­
leclrice, să spargă şi piatra în pumn, dar care refu­ Intr-o scară, sub influenţa băuturii eu care jul deschiderii expoziţiei: curi conţinînd mesajul cheat sute de lucrări exe­
rin dină. zau să muncească. Gurile însă cercau de mln- făceau mereu casă bună, au acostat pe stra­ „Ex-librisul îşi face intra­ cutate cu simţ artistic, cu
i inten- care. Şi cum mîncarea nu se face pe garduri, dă o femeie, mamă a 4 copii, ca şi ai lor. rea în Valea Jiului în a- de frumuseţe zămislită migală şi pricepere de
oră din . s-au apucat de furt. Din locuinţa lui G.P. Au lovit-o, incit i-au trebuit 10 zile de spi­ aici şi au adus înapoi
minime;,', din Căian au furat obiecte în valoare de talizare ca să se vindece de răni. nul 1973, cînd Iosif Tell- cele dintîi piese care au iubitorii acestei arte deo­
re ) o şi 2 800 lei. Peste 8 zile, pesemne cînd s-au ter­ mann şi Daniel Duinea au sebite.
maxime minat banii, au dat altă lovitură. Au furat Au fost condamnaţi fiecare la cile doi ani creat primele lor lucrări pus bazele colecţiilor de
ie. Izo- porcul Savctei S. din Grltl. Cum ştiau dru­ şi şase luni închisoare. mai tîrziu".
/a sem- mul Ia locuinţa Iui G.P., s-au înapoiat aici de grafică mică. După un Creîndu-se deja in Va­ Rubrică realizată de
■olog de Şl i-au mai furat acestuia şi un sac cu mere. RUBRICĂ REALIZATĂ CU SPRIJINUL
irel Va- La vremea socotelilor, Ghcorghe Mateuţ,' an a început şi activita­ lea Jiului o tradiţie expo- CONSTANTA
fiindcă era condamnat a şasea oară pentru TRIBUNALULUI JUDEŢEAN tea de schimb. Din Vui- ziţională a lucrărilor de POPESCU-COEPADE