Page 58 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI I

Rolul maistrului ca specialist,
In z o o t e h n I e E£
1
conducător şi om politic , ^ ................................ v 9,45 Mu
B animale bine îngrijit© © producţii IN stri
JUR
La întreprinderea minie­ rit din hotărîrile Congre­ nute în domeniul reduce­ Transmis
ră Hunedoara a avut Ioc sului al XlI-lea, din pro­ rii consumurilor de mate­ Palatul <
un util şi interesant gramele speciale adoptate riale şi combustibili, Teo­ repari de lapte şi carne solemnii
cumente:
schimb de experienţă sub dor Vlad a subliniat mo­ no-n* ong
genericul „Conducătorul — de Conferinţa Naţională a dul în care înţelege intro­ 13.00 Mus
specialist şi om politic", în partidului, din ideile şi o- ducerea mecanizării în mi­ stri
ÎN
JUR
cadrul căruia dezbaterile rientările ce se desprind nerit, arătînd experienţa Pentru recuperarea restanţelor şi realizarea Transmis
s-au concentrat asupra din recentele cuvîntări brigăzii sale în această aeroport'
„Rolului maistrului şi al privinţă, iar Iordache Scîn- monia r
şefului de brigadă în edu­ ale tovarăşului Nicolae teie a vorbit despre im­ planului, eforturile trebuie să fie continui Yumjaag g
cretar
carea şi mobilizarea mine­ Ceauşeseu — a reliefat portanţa pe care o acordă tului Cei
rilor la realizarea cantita­ concret aspecte pozitive, promovării ferme a prin­ Popular
pre;
tivă şi calitativă a indica­ dar şi negative din activi­ cipiilor eticii şi echităţii în fiecare an ferma zoo­ strucţiei acestor fînare şi în practică a intenţiei se gol, Mare
lui
torilor economici". La a- tatea colectivului, punînd, socialiste ca elemente de tehnică a C.A.P. Nădăştie a silozului în vederea bu­ lasă aşteptate. Preşedinta al Repub
ceastă acţiune, organizată a rămas în restanţă cu rea­ nei depozitări şi păstrări cooperativei, Copil Rodica, gole, cari !
răşului
de comitetul de partid al cum era şi firesc, accentul bază în statornicirea rela­ lizarea ■ indicatorilor de a nutreţurilor, nu putem încerca să ne „convingă" secretar
întreprinderii, cu sprijinul principal pe locul şi rolul ţiilor de colaborare şi în­ plan, confruntîndu-se în­ realiza aceste obiective, ne- că lucrurile stau mai bine (lului «
Consiliului municipal dc maistrului în producţie, ca trajutorare tovărăşească în deosebi cu lipsa de furaje. fiind clarificată aprobarea la specia ovine. Nici aici preşedint 1
proiectului.
Era de aşteptat ca din lec­
însă nu s-a îndeplinit pla­
cialiste
educaţie politică şi cultu­ factor implicat direct şi brigada pe care o condu­ ţiile aspre, de pînă acum Conducerea unităţii nu nul la fătări cu 96 de miei. tuat în 1
gaţii de ]
ră socialistă, au participat activ atît în coordonarea ce. Alţi participanţi la dez­ să fie trase învăţămintele are motive să fie liniştită Este bine că s-a reuşit Republici
secretarii şi secretarii ad­ bateri, printre care Traian cuvenite, să fie întreprin­ nici în privinţa asigurării ca în sectorul zootehnic să le, o
prietenie
S-au
juncţi ai comitetelor de ÎN DEZBATERE LA Simulei, Vasile Jurj, Con­ se măsuri hotărîte pentru bazei furajere. acestea făcut fie stabilizaţi oameni din 15.00 Tele:
sat, dar mai sînt de solu­
sînt
activităţii
in
redresarea
dar
încercări,
partid din întreprinderi, stantin Trifan, loan Circo sectorul zootehnic. Cum se mult prea timide pentru ţionat unele lucruri în 15,05 Cons
mite
I.M. HUNEDOARA tul
responsabilii cu întrecerea şi Teodor Stoica au abor­ prezintă însă situaţia în îmbunătăţirea structurii privinţa întronării spiritu­ Mate
socialistă, secretarii orga­ dat diferite aspecte privind realitate ? culturilor furajere. Pînă lui de ordine şi discipli­ 15,25 Emis
de
Realizarea
efectivului
mani
nizaţiilor de tineret, mem­ şi sprijinirea brigăzilor şi preocuparea pentru întări­ bovine planificate pentru nă, al respectării progra­ 17,15 Rezu
mului de lucru în taberele
brii consiliului oamenilor formaţiilor de lucru în rea­ rea securităţii muncii, res­ acest an continuă să stea C.A.P. NĂDĂŞTIE de vară. 17.20 La '
Loto
muncii, şefi de secţie şi lizarea ritmică şi de cali­ pectarea tehnologiilor de sub semnul întrebării, uni­ Pornind de la cerinţele 17.35 Islan
17,50 1001
compartimente şi, bineîn­ tate a sarcinilor de plan, lucru, ridicarea nivelului tatea avînd un minus de la începutul acestei luni nu formulate de secretarul 20.00 Tclej
ţeles, maiştri, şefi de bri­ cît şi în educarea oame­ de pregătire a muncitori­ 50 de animale faţă de pre­ se depozitase nici un kg de general al partidului, to­ 20.20 Actu;
vederi.
r'ică
gadă şi de echipe. In ca­ nilor din subordine, în lor din subordine, întări­ — Nu putem îndeplini a- nutreţuri. întreaga recol­ varăşul Nicolae Ceauşeseu, 20.35 i rofi
drul schimbului a fost or­ ridicarea continuă a nive­ rea ordinii şi disciplinei, cest indicator „argumenta" tă de lucemă de la prima la Consfătuirea de lucru 20,55 Cadrs
20,45 Cînte
de la C.C. al P.C.R. şi la
coasă a fost dată în hrana
ganizată şi o expoziţie cu lului lor de pregătire pe respectarea normelor de inginerul şef al C.A.P., Cor­ viţeilor. Pe fîneţe — 273 şedinţa comună a Consi­ 21.20 Film
în sr
fotografii în care erau sur­ tărîm profesional, politieo- conduită în familie şi so­ nel Nemet, deoarece nu ha — s-au făcut lucrări de liului Naţional al Oame­ 22,30 Telcj
prinse o serie de aspecte cetălenesc şi social-cultu- cietate. dispunem de spaţiul nece­ curăţare, însă nu s-a fer­ nilor Muncii din Industrie
ral. sar pentru adăpostire. Ar tilizat nici un hectar. Tre­ şi Consiliului Naţional al
pozitive şi negative din ac­ Dezbaterile au constituit
Cei care au avut inter­ trebui să mai construim buia să fie finalizată şi ac­ Agriculturii privind îmbu­
tivitatea de producţie. un bun prilej de analiză a un grajd, dar obiectivul
venţii în continuare, majo­ ţiunea de curăţare, con- nătăţirea radicală a acti­
Tema schimbului de ex­ ritatea maiştri şi şefi de muncii, un util schimb de respectiv nu este cuprins statîndu-se că de pe unele vităţii în fermele zooteh­
BUCURE
perienţă, deosebit de gerţe- brigadă, au expus pe larg experienţă, ele evidenţiind în listă în vederea finan­ suprafeţe nu a fost înlă­ nice, se impune ca şi la dioprogran
turată
vegetaţia
lemnoasă
roasă, a oferit largi des­ aspecte din activitatea lor mai pregnant sarcinile şi ţării. Avem necazuri şi cu ce a rezultat de la defri­ C.A.P. Nădăştie să fie în­ La ordinea
modernizările. De doi ani
măsuri
energice
treprinse
chideri spre dezbatere, un şi a formaţiilor pe care le locui maiştrilor şi şefilor s-a întocmit un proiect şări. pentru ca să nu se înre­ tură; 7,00
La panou
conduc, oprindu-se mai cu
suport solid al discuţiilor seamă la exemplele cu pu­ de brigăzi în cadrul colec­ pentru construirea a două O serioasă restanţă s-a gistreze nici o abatere de muncii; 8,(
8,10 Curii
dovedindu-se informarea fînare, a unui siloz, unei acumulat la producţia de la indicatorii de plan a- 9.00 Bulcti:
tere generalizatoare, meni­ tivului — în lumina im­
prezentată în faţa partici­ te să fie preluate de alte portantelor sarcini ce re­ platforme pentru gunoi, lapte marfă, pînă la înce­ probaţi de adunarea gene­ Răspunden
10.00 Bulet
mecanizarea
evacuării
panţilor de inginerul Va- brigăzi şi echipe. Astfel, vin oamenilor muncii din jecţiilor, împrejmuirea de­ putul lunii iunie livrîn- rală a cooperatorilor ci, Ştiinţa şi
in­
această
u-
şi
du-se abia 235 hl din 1 400
dimpotrivă,
sile Golda, directorul uni­ Aurel Dodiu a reliefat cî- folcloric;
minerit pentru asigurarea cintei fermei şi introduce­ cît prevede contractul pe nitate să asigure punerea inima ţării
tăţii. O informare concisă, teva aspecte privind orga­ bazei de materii prime şi rea alimentării cu apă în acest an. Inginerul şef a- deplină în valoare a po­ Ştiri; 11,05
11,35 Pubii
care — raportîndu-se în nizarea locului de muncă trei grajduri. S-au început precia că există posibili­ tenţialului zootehnic, să se lctin de şt
energetice a economiei na­ lucrările la un fînar, dar tăţi ca livrările zilnice să obţină producţii superioa­
permanenţă la sarcinile ce în subteran, Jenică Motov- te pentru
ţionale. nu s-au decontat şi au fost crească de la 285 la cel re prevederilor. Din como
revin colectivelor de oa­ schi s-a referit la preocu­ întrerupte. Cu toate că puţin 500 1 lapte, dar mă­ 12,45 Avan]
meni ai muncii din mine­ 3 pările şi rezultatele obţi­ M. LIONEL este acută problema con­ surile pentru transpunerea I. DOBRICEANU tv. ; 13,00
15.00
Studc
Buletin de
dioreflectoi
de Vasili
16,40 C
Ritm si calitate cn realisareo Adevăraţii gospodari se cunosc după ceea ce au depozitat în baza furajeră ce; 17,Oo t
17,05 Pentr
IN VESTIŢiSlOR (Urmare din pag. 1) în cîmp — în brazde şi în trică Mălăştean, Tiron Vulc, tui l-am oprit pentru să- Tineri intci
populară; :
căpiţe. Francisc Sebesteny, Viotorean Păştilă, Petru mînţă. Tot finul este strîns 20.00 Rădic
— Sîntem hotărîţi ca în şeful fermei zootehnice, ne Enă.şesc şi alţii. Conduce­ în căpiţe şi imediat ce tim­ culturală î
dv. ; 22,00 i
Activitaîs intensa acest an să ne acoperim spunea că, pînă în prezent, rea cooperativei — preşe­ pul se îndreaptă îl trans­ 23.00 Selecţ
în întregime necesarul de la transportul finului s-a dinte Doinei Igna — şi cea portăm şi îl depozităm la „r v
furaje — ne spunea Cor­ folosit doar maşina C.A.P., a fermei zootehnice — şefă ferma zootehnică. La fî­ 23 3,00 I
(Urmare din pag. 1) trei schimburi sau schim­ cai.
buri prelungite (la Baru şi nel Binja. preşedintele u- dar că se intenţionează să ing. Rodica Oprean — nuri, după cum am făcut
(furnalul nr. 9, blumingul cele două combinate side­ nităţii. se utilizeze şi un tractor coordonează îndeaproape evaluările producţiei din K7 5£D a
^ ^32SSa
de 1 000 mm, cuptorul nr. rurgice), am luat măsuri încă din prima zi de cu remorcă. Consiliul această importantă lucra­ acest an, asigurăm 760 to­ ] » N I
3 de la O.S.M.). In spiri­ pentru întărirea răspunde­ coasă la fin, participarea popular comunal trebuie re. Tot ce se aduce în ba­ ne. Fîneţele naturale •— -«âc&XţQâ
tul recentei consfătuiri de rii, a ordinii şi disciplinei cooperatorilor a fost bună, să acţioneze mai ferm pen­ za furajeră este cântărit şi sursa noastră principală
DEVA : P
lucru de la C.C. al P.C.R. la punctele de lucru. Un astfel că tarlaua respectivă tru mobilizarea atelajelor depozitat cu cea mai mare de furaje pentru bovine şi ardelenii (I
pe probleme ale industriei accent sporit s-a pus pe este cosită aproape în în­ din sate la transportul fu­ grijă. ovine — sînt repartizate pe (Arta) ;
şi agriculturii, colectivul asigurarea bazei materiale tregime. Brigadiera Voichi- rajelor. Inginerul Constantin Pet- formaţii de lucru şi fami­ Cafe expr
Năpasta
nostru de muncă este an­ pentru lucrările cu terme­ ţa Balica aprecia : culescu de la C.A.P. Săla- lii pe o perioadă de 5 ani. Cursă infe (
gajat şi hotărît să facă to­ ne apropiate de finalizare. — S-a muncit cu hărni­ CU PARTICIPARE LARGA şu de Sus ne spunea : Coasa a început în luncile Calculatorul
tul pentru a se achita e- Acolo unde beneficiarul nu cie urmărindu-se ca iarba — Avem posibilităţi să rîurilor. Avem şi 75 tone (C o n s t r o
xemplar de sarcinile ce-i a putut să asigure mate­ să fie tăiată cît mai jos. Cooperativa agricolă de asigurăm şi în anul aces­ de frunzare pentru oi. TROŞANI: pc
Pruncul,
revin, de a transpune în rialele (construcţii metali­ Sînt cooperatori — Ionel producţie din Sînpetru a ta, ca şi în anul trecut, La C.A.P. Sălaşu de Jos nil (7 Noiem
practică măsurile luate de ce, prefabricate din beton) Susan, Filip Armean, Iu­ avut 15 ha cu trifoi pe hrana necesară pentru în­ s-au cosit trifolicnele de Capcana <C
consiliul oamenilor muncii am trecut noi la executa­ lian Belea, loan Biriş, Pă- care le-a recoltat, iar pro­ tregul nostru efectiv de a- pe 20 ha din 30, iar 10 ha CAN : Corn
în vederea recuperării ră- rea lor, din proprie iniţia­ tru Viţionescu şi mulţi al­ ducţia obţinută a fost ba­ s-au oprit pentru sămînţă. rul); EONI
Homo
Sapi'
mînerilor în urmă la une­ tivă. în ultima perioadă ţii — care au adunat fi­ lotată in întregime. Cele nimale. Ţin să subliniez că ANINOASA:
nul, iar unii dintre aceştia
Bucureşti
le obiective. conlucrăm bine cu benefi­ l-au şi transportat şi de­ 45 tone trifoi obţinute sînt ne-au rămas în stoc, din Transportul n-a început în­ URICANI: I
— Comitetul de partid, ciarii, sînt mai receptivi, pozitat în baza furajeră. depozitate şi s-a trecut la producţia anului trecut, că din cauza ploilor. De riile I-II
pe cele 153 ha fîneţe na­
peste 130 tone fînuri şi 90
consiliul oamenilor mun­ ne sprijină mai mult. De Ploile căzute în ultima cositul fînului, în frunte tone paie. Din cele 20 ha turale se vor obţine peste BRAD : In
cii, toţi factorii de răspun­ pildă, de la C.S.II. şi .Baru vreme au găsit mult fîn situîndu-se cooperatorii Pe- trifoi am recoltat 10 şi res- 200 tone fîn. (Steaua roşi
Secvenţe
(P.
dere — a adăugat tovară­ peste 100 de muncitori vor ra (Flacăra)
şul Gheorghe Ordean, se­ fi detaşaţi la unele lucrări BAI : Piedor
cretarul comitetului de p care trebuie să le rea­ D e o c a m d a t ă d o a r g a r a n ţ i i seriile I-II
tură);
HA'
partid din întreprindere lizăm într-un timp record. Africanul —
— acţionează în perma­ Cei peste 1 700 de comu­ (Ur.nore din pog l) frontal cu susţinere indi­ prim-maistrul loan Busi- ierea şi evacuarea separa­ (Dacia) ; I
nenţă pentru mobilizarea nişti, împreună cu ceilalţi viduală, la început cu o cescu ne-au vorbit despre tă a sterilului de cărbune. lumea este a
forţelor de care dispunem lucrători ai întreprinderii, străduim ca pînă la sfîr- producţie de 200 de tone mai multe acţiuni proprii, Această propunere nu este I-II; CALAb
— seriile I-Il
la realizarea sarcinilor de pe deplin conştienţi de şitul acestei săptămîni să pe zi, care va ajunge apoi întreprinse pentru îmbu­ lipsită de interes, avînd tură); SIMEI
miliardr
rin
plan, încheierea semestru­ importanţa sarcinilor reie­ pornim cel de-al doilea a- la 300 de tone, după ce nătăţirea realizărilor. Am în vedere depăşirile frec­ ILIA : Poliţi
lui întîi cu rezultate bune şite din documentele Con­ bataj, care beneficiază tot va fi pusă în exploatare reţinut chiar şi unele pro­ vente înregistrate la ce­ (Lumina); C
Ia indicatorii de producţie, ferinţei Naţionale a parti­ de un complex modem, toată lungimea liniei de puneri în măsură să spri­ nuşa admisă, mai cu sea­ reza (Minepi
în vederea asigurării con­ dului, a cuvîntării secre­ de înălţime mare. front. Avem în vedere să jine îmbunătăţirea activi­ mă în urma deversării
diţiilor optime de muncă tarului general al parti­ — La ce capacitate zil­ intensificăm activitatea tăţii pe întreprindere. De sterilului rezultat din lu­
pe şantiere, încadrării lu­ dului, tovarăşul Nicolae nică va produce al doi­ tuturor brigăzilor. De alt­ pildă, se cere urgentarea crările de pregătire, pe IV RE»
crărilor în graficele de e- Ceauşeseu, la Consfătuirea lea abataj ? fel, sectorul III, iar din a- evacuării utilajelor aflate fluxurile de transport pen­
xecuţie, s-au efectuat ana­ de lucru de la C. C. al — După cîteva zile se va ceastă lună, şi sectorul I, pe galeria de bază de la tru cărbune.
lize la faţa iocuiui cu be­ P.C.R. pC probleme de in­ ridica la capacitatea pre­ depăşesc sarcinile de plan, orizontul 500, unde împie­ La mina Uricani ni s-au Timpul pro
neficiarul şi proiectantul, dustrie şi agricultură sînt văzută, de 1 000 tone de dar nu în măsură să poa­ dică începerea unor im­ prezentat garanţii că din azi, 17 iunie
va fi răcoroa
stabilindu-se în detaliu e- puternic mobilizaţi pentru cărbune pe zi. Prin aceas­ tă acoperi nerealizările portante lucrări pentru această săptămînă vor cu cerul nor
lementele care să condu­ punerea în funcţiune a in­ ta, vom acţiona deja pen­ sectorului II. îmbunătăţirea transportu­ creşte realizările zilnice. cădea ploi
că la o activitate ritmică şi vestiţiilor din acest an, tru recuperarea minusu­ înainte de începerea u- lui minier şi a aprovizio­ Este necesar, întrucît atît ploaie însoţit
des'' treări elf
susţinută, la recuperarea creşterea productivităţii lui înregistrat. nui nou schimb de mun­ nării cu materiale. în pri­ prin dotare cît şi prin ex­ va fcufla mod
restanţelor la obiectivele muncii pe şantiere, redu­ — Ce se întreprinde în că, la sectoarele I şi III vinţa calităţii cărbunelui, perienţa acumulată, aceas­ torul nordic,
urgente. în funcţie de cerea cheltuielilor, buna cadrul celorlalte sectoare ne-a fost confirmată pre­ minerii au propus de mai tă unitate trebuie să se a- le minime vc
priorităţile perioadei ne-am gospodărire a materiale­ pentru creşterea produc­ ocuparea pentru creşterea multe ori ca încă din faza firme zi de zi ca a doua între 5 şi 10 jţ
maxime între
regrupat forţele de muncă lor, pentru creşterea efi­ ţiei fizice ? producţiei fizice. Maiştrii de proiectare a unor lu­ mare producătoare de căr­ de. Dxminea
şl Utilajele, ne-am organi­ cienţei economice în pro­ — La sectorul I va in­ mineri Alexandru Donciu crări de pregătire, să se bune cocsificabil din Va­ văi se va sp
zat activitatea în două şi ducţie. tra în funcţiune un abataj şi Andrei Bcreş, ca şi prevadă soluţii pentru tă- lea Jiului.