Page 6 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 6
fog. 2 DRUMUL SOCIALISMULU
I femei nr. 10 din O.M. a producţiei agricole
k „Mulţumim din inimă partidului deschis expoziţia cu tom Sporirea
bolă cu lucrări de mină (Urmare din pag. 1) valorificarea întregului po şi alte produse la fondul
realizate pentru copii. Timp
pentru copilăria noastră fericită" de trei zile, pe scena ace prinde cu pregnanţă nece tenţial zootehnic de care dis de stat. Cu mult sub posi 10,30
bilităţi se situează livrările
pun. Deşi timpul este mult
luiaşi aşezămint de cultu sitatea de a se acorda o înaintat, se constată întîr- din comunele Baia de Criş, U.00
Sărbătoarea copiilor de de învăţătoarea Viorica Bol- ră, formaţiile de teatru de atenţie deosebită strîngerii zieri la recoltarea furajelor, Şoimuş, Răchitova, Blăjeni, 11,- 0
la 1 Iunie a lost marcată dura. in jurul focului de ta păpuşi de la grădiniţele furajelor şi asigurării unei la strîngerea şi depozitarea Baru şi altele. In ju
şi in judeţul nostru prin bără, montajul literar „Co C.S.H.-3, nr. 2, 3, 4, I.M.H., bune îngrijiri şi hrăniri a acestora. Deoarece sînt uni Important este acum ca
ample şi emoţionante ma piii lumii doresc pacea", 9 şi 5 şi de la casa pio animalelor, realizării efecti tăţi care prelimină deficit la organele şi organizaţiile de
nifestări. Creşele, grădiniţe sceneta ,,Greierele şi furni nierilor şi şoimilor patrie' velor planificate, creşterii unele sortimente, se impune partid de la sate, organele
le, şcolile, parcurile au de ca", cintecele şi poeziile au au susţinut spectacole pen mai puternice a producţiei, să treacă operativ la reali agricole şi conducerile uni
venit adevărate scene de Împrumutat frumuseţi din tru cei mici. în special la lapte şi a greu zarea frunzarelor. Mai multă tăţilor să acţioneze energic
pe care copiii au adus, prin frumuseţea copiilor şi a de © „COPILĂRIE IN ANII tăţii la tăiere. Aceste sar preocupare se cere din partea pentru unirea eforturilor ţără
momente muzical-coregrali- corului natural, rar „Hora DE LUMINĂ". 1000 de pio cini trebuie să fie pe deplin inspectoratului silvic şi între nimii, ale tuturor oamenilor
ce şi alese stihuri, gînd de măştilor“ a etalat fantezia nieri şi şoimi ai patriei din înţelese şi transpuse în prac prinderii de specialitate în muncii din agricultură în
copiilor şi... priceperea pă Petroşani, şi colegii lor din vederea ameliorării pajiştilor vederea îndeplinirii în condi
slavă şi caldă . mulţumire tică de fiecare unitate agri
partidului părinte, tovară rinţilor. clasele l-IV din Vulcan au colă şi comună. Restanţe şi valorificării tuturor posi ţii ireproşabile a întregului 1G,00 '
O „COPILĂRIE FERICI fost, ieri, protagoniştii unor bilităţilor de asigurare a re volum de lucrări care con 1G,05 :
şului Nicolae Ceauşescu, inadmisibile se semnalează, ]
TĂ VEGHEATĂ DE PARTID" apreciate demonstraţii de surselor furajere. Există real diţionează soarta produc
pentru grija cu care ve între altele, la C.A.P. Deva, 1G,30 :
— spectacolul de ieri- dimi aeromodele şi ai unor spec mente condiţii ca fiecare co ţiei agricole, îmbunătăţirea 17,50 1
ghează la creşterea şi for Livadea, Unirea, Bretea
neaţă, de la Casa de cul tacole de poezie şi muzică mună să-şi sporească apor activităţii economico-finan- 20,00 '
marea lor. Română, Izvoarele şi altele, 20,45 .
tură din Hunedoara, a lost tinâră străbătute de fiorul tul la realizarea obiectivelor ciare şi creşterea contribu 21,15 1
© „SINTEM COPIII SOA o emoţionantă manifestare cald al dragostei de pa ceea ce reflectă o insufi din programul de autoapro- ţiei unităţilor agricole şi <
RELUI". Sus, pe o colină a artistică realizată de for trie, partid şi popor, al re cientă preocupare din par vizionare teritorială, asigu- gospodăriilor populaţiei la 21,45 1
satului Dealu Mare (Văli- maţiile Casei pionierilor şi cunoştinţei pentru bucuria tea conducerilor de unităţi şi rînd livrarea unor cantităţi ridicarea calităţii muncii şi «
şoara), elevii şcolii au ve şoimilor patriei din locali de a creşte şi a se forma fermelor respective pentru mai mari de lapte, carne vieţii întregului nostru popor. 22,15 I
nit cu părinţii şi fraţii la tate. Tot ieri, la casa de in anii de lumină ai socia 22,40 r .
sărbătoarea organizată aici cultură de aici, comisia de lismului.
CAMPANIA AG1SCOLĂ DE VÂRĂ
I.M. HUNEDOARA
Praşilele trebuie aplicate ori de cîte ori este nevoie! I-II (
DEV
Ursa
D.^AR
Lucrări de complexitate (Urmare din pag. 1) lui pe cooperatoarea Eleo- nem aceasta, deoarece în Padur
nora Sîrbu. Deşi a înţeles
ziua de 31 mai a.c., cadre
gislul)
cele 1 760 planificate. La printre primii cooperatori le amintite, aşa cum au Polul
executate în regie proprie! cultura cartofilor s-au fă necesitatea de a trece la făcut-o şi tractoriştii Nico ŞANI:
rises'
cut cîte două praşile meca
prăşit, deoarece cultura din
lae Popa şi Ion Bocşeru.
ma
perioadă a anului trecut, nice pe toată suprafaţa — tarlaua respectivă este în- s-au tot foit pînă în jurul PEN*
„Şi în domeniul investiţiilor dispunem de tot fie ca urmare a reorgani 340 ha, iar combaterea gîn- ţr-un grad avansat de îm- orei 11, pentru a lămuri ral) ;
ce este necesar. Acum trebuie sâ trecem la buna zării activităţii d:n acest dacului din Colorado, este buruienare, a tăiat nume situaţia transportului în de Bu
LONE,
peri cu
organizare, la realizarea şi urmărirea zilnică a sector, fie pe baza asigu efectuată pe aproape 300 roase plante de pe rînd, grăşămintelor chimice so TRILA
producţiei, a modului în care se acţionează rării la timp cv documen hectare. diminuînd densitatea şi, site la gară (?). Dacă ma atacă
taţiile
economice.
tehnico
în
cooperatorilor,
joritatea
pentru realizarea lor". Tot în această perioadă s-a Pentru contribuţia adusă implicit, producţia stabili tre care îi amintim pe Sa citorcsi
to Cai
acţionat mai bine pentru la întreţinerea culturilor, tă la hectar. Cooperatoarea (Retez;
NICOLAE CEAUŞESCU „argumenta" că terenul nu bin Rotar, Doinei Hăzulea,
normalizarea deschiderii de merită laude tractoriştii Silvia Frenţoni, Pascu Moi- lan (S
finanţări, operaţie care, a- a fost îngrăşat şi este mai se, Clara Tălăboni şi alţii, BARZi
Anul acesta trebuie să de muncă este totuşi mine nul trecut, nefăcîndu-se la Ion Gheorghinoiu, Ghera- bine ca plantele să fie mai riile I-
fie finalizate lucrările de rească. Dar nu este singu timp, a condus la o reali sim Sicoe, Dumitru Cioro- rare ! într-o altă tarla, nu au ieşit la prăşit cu ope TIE: I
investiţii de la secţia ne ra. Urmărind îndeaproape zare a planului de investi mită de localnici „Băran", rativitate, Alexe Todoroni (Patria
metalifere Zlaşti şi la insta modul cum decurg lucră ţii în procent de numai 83 garu, Valerică Şchiopu, Va densitatea la hectar a fost nu vrea să fie în rînd cu fernul
laţia de măcinare a dolo- rile, oricine îşi poate da la sută (fapt pentru care sile Bărbuţă, Ion Tuculea, mult diminuată datorită e- ei, lăsînd neprăşită sfecla, GIU-B/
mitei, se va pune în func seama de nivelul crescut se mai lucrează şi în acest Ştefan Zigli şi alţii. Efor reziunii de suprafaţă a so care este realmente sufo de cult
ţiune instalaţia de recupe de mecanizare, fapt reflec an la unele lucrări nefina turile lor trebuie să fie lului. Inginerul şef al cată de buruieni. I s-a a- baie i
rare a sterilului din iazul tat în ritmurile de execu lizate la termen) C.A.P., Cornel Nemet, afir plicat o amendă de 500 Iei. Amintii
de decantare la Uzina de ţie din şantiere, în in însă susţinute îndeaproape ma că fenomenul de ero Poate aşa va înţelege să-şi simer:
preparare Teliuc... Şi tot dicatorul productivitatea Totuşi, aşa cum am ară de către cooperatori, ei ziune nu se putea combate îndeplinească obligaţiile (Mureş
anul acesta se lucrează la muncii. tat, lucrările de investiţii fiind chemaţi să acţioneze nici chiar dacă lucrările ce-i revin faţă de C.A.P. tîrzii (1
instalaţia de sfărîmare a — Productivitatea mun se desfăşoară normal (chiar cu toate forţele pentru în Cariera
minereului de fier şi la cii pe şantierele noastre, dacă efortul şi volumul de s-ar fi făcut pe direcţia AŞTEPTĂRI (Mineri
transportorul cu schip de preciza tehnicianul Mircea muncă sînt mai mari), se lăturarea decalajelor exis curbei de nivel, ci numai PĂGUBITOARE
la mina Ghelari (pentru Tarcea, a crescut, datorită recuperează treptat din tente între praşila mecani prin culturi în benzi. Deoa
menţinerea capacităţii de conceperii unui sistem de restanţele anului trecut. că şi cea manuală, care în rece în condiţiile actuale Brigadierele Cornelia
producţie). lucru care să permită un Este în firea lucrurilor sumează peste 700 hectare producţia din tarlaua res Barbu şi Marioara Popa
După cum rezultă din a- grad avansat de mecaniza să se accelereze ritmurile la porumb şi cartofi. pectivă este înjumătăţită, sînt mulţumite de modul
de execuţie tocmai pentru
ceastă introducere în su re. Un colectiv de cercetă a asigura intrarea în func trebuie ca în viitor să fie cum unii cooperatori din • DE
biect, întreprinderea mi tori de la I.C.I.T.P.L.C.I.M. ţiune a tuturor capacităţi GRIJA FAŢA aplicate metodele cele mai Batiz participă la întreţi Casei c
nieră Hunedoara nu duce Deva a venit în sprijinul lor prevăzute în plan. Aşa eficiente de cultură. Inter nerea culturilor, remareîn- Recitalt
cameră
lipsă de lucrări de investi nostru şi de această dată. cum reiese şi din cuvînta- DE CALITATE — locutorul ne spunea că se du-i pe Constantin Panţa, Nova cel
ţii. Toate au drept scop Pentru turnarea betoanelor rea secretarului general DEZIDERAT SUB va trece la completarea Ion Pădureanu, Vesa Ga- — în i
creşterea capacităţilor de la înălţime, ne folosim de al partidului, tovarăşul SEMNUL ÎNTREBĂRII golurilor din culturi, de fia şi alţii. Ca brigadiere, sorilor
Mihaela
producţie, a productivităţii pompe de beton, iar utila Nicolae Ceauşescu, la re oarece acestea sînt destul ele sînt exemplu în mun Napoca.
muncii, reintroducerea în jele de ridicat şi transpor centa Consfătuire de lucru Pe lingă un decalaj de de vizibile şi în tarlalele că şi hărnicie, participînd
circuitul economic a unor toarele au fost adaptate de la C.C. al P.C.R., este aproape 100 hectare între cultivate cu sfeclă. Pentru alături de cooperatori la în de a PE7
stat.
minereuri mai sărace în lucrărilor de investiţii din necesar să scurtăm în mod aplicarea praşilei mecani a evita situaţiile de dimi treţinerea culturilor şi la Bucureş
conţinut, sporirea eficien minerit sau specificului hotărît durata de execuţie nuare a densităţilor la pră alte lucrări. Mai sînt însă turi“ d
ţei economice a unităţii. locurilor de muncă din sec a investiţiilor ce se află în ce şi a celei manuale la şit, este necesar ca şi ca şi unii cooperatori ca Su- cu Olge
Faptul că toate lucrările ţiile şi sectoarele de pro cultura porumbului, la
din
sînt în grafice denotă că ducţie unde se desfăşoară construcţie. Iar acest lucru C.A.P. Nădăştie se consta drele respectiv conducerea sana Toma, Petru Ţîrlea,
nu se poate realiza decît
C.A.P.,
inginerul
Meşca Muntean şi alţii, ca
problema investiţiilor este activitatea de construcţii. printr-o mai bună organi tă că lasă de dorit calita şef, preşedinta Rodica Co- re tărăgănează efectuarea
privită cu multă seriozita în perioada de timp care
te la I.M. Hunedoara, unde a trecut din acest ari, lu zare, printr-o urmărire zil tea unor lucrări. Un exem pilu şi brigadiera Minerva praşilelor, se la mobilizează
anevoios
mai
lucrările
lucrările de investiţii se crările de investiţii s-au nică a producţiei, a reali plu concret ni s-a oferit în Pupăză, să fie prezente
realizează cu forţe proprii. zării lucrărilor de inves tarlaua „Dos“, unde am gă permanent la locurile unde agricole, ceea ce se sol Rezult
desfăşurat incomparabil tiţii. se execută lucrările de în dează, fireşte, cu diminua 2 iun ie,
Inginerul Vasile Teodor, mai bine faţă de aceeaşi DORIN CORPADE sit-o la prăşitul porumbu- treţinere a culturilor. Spu rea recoltei. Ex. I
de la biroul investiţii al » — » — # — « — » — ® — * — » — » — * — # — e. 39. 4.
E.v -
întreprinderii, ne-a expli 13, 31,
cat acest mecanism al lu Ex. a
crărilor în regie proprie: Recondiţionarea plaselor auto - puternic izvor de economii 13, 28.
Ex.
„Am constituit formaţii ăe 19, 31.
lucru complexe şi am asi piese o constituie autoba deplină a materialelor din motorului de „RABA", să bucşe filetate cu dantură Ex. a
gurat baza de mecanizare zele din cadrul întreprin circuitul productiv, la spo reparăm rotoarele de „Sa- de cuplare, folosite la re 36, 22, , 2
Ex.
a lucrărilor, ajungînd la derii de transporturi auto rirea necontenită a eficien viem". Puţine mai sînt pie condiţionarea arborelui pri 39, 9, a 23
ritmuri de execuţie aşa Deva, care ne trimit dife ţei economice. sele care iau drumul fie mar. Căutăm să valorifi Fond i
cum se înregistrează pe rite ansamble şi subansam- — Ce rezultate aţi obţi rului vechi". căm orice bucăţică de me 2 115 900
şantierele specializate. Con ble defecte. Ele sînt şi nut în perioada trecută din Cea mai productivă echi tal, orice piesă cît de ne
ducerea lucrărilor a fost principalii noştri benefi acest an 7 pă este cea condusă de Ni însemnată ar fi ea".
încredinţată unor cadre ciari. Alt izvor de piese, — Planul valoric la re colae Sima, de la cutii vi O mînă de oameni har
de specialitate. Este adevă la care recurgem perma parat agregate auto a fost teză — punţi faţă. 20 de nici de la A.R.A. Brad do
rat, în activitatea noastră nent, sînt maşinile casate. îndeplinit şi depăşit cu muncitori, specializaţi pe o- vedesc, zi de zi, prin tot
am fost sprijiniţi de către La noi se fac toate casă peste 400 000 lei, avem de peraţii, răspund de repa ceea ce fac, că sînt con
Timpul
întreprinderea de construc Atelierul de reparaţii rile care au loc la nivel păşiri şi la ceilalţi indica raţiile efectuate la agrega ştienţi de importanţa acti azi, 2 iu
ţii siderurgice Hunedoara, auto Brad este profilat -pe de întreprindere. Deci, de tori. tul principal al maşinii. vităţii lor, de economiile va fi c;
de întreprinderea de ma recuperarea, recondiţiona- la ambreiaj, cutia de vite în ultima vreme se efec Şeful de echipă ne-a spus: mari care rezultă pentru cu cerul
teriale de construcţii Deva. rea şi refolosirea pieselor ză, transmisia cardanică, tuează cu precădere repa „După dezmembrare se I.T.A. Deva, pentru econo variabil
tul va
Apoi, indiferent de locul şi subansamblelor auto, pe punte faţă-spate, arbore raţii la agregatele din fa constată că unele piese au mia naţională. Muncitorii slab. Te
ocupat în ierarhia între confecţionarea unor repere, cotit, mecanismul de di milia „ROMAN", iar cînd un grad ridicat de uzură. Ioan Trifan, Petru Dobîr- me vor
prinderii, cadrele tehnice strict necesare intervenţii recţie, saboţii pentru frînă autobazele au nevoie, la Dar prin încărcarea cu su cău, Viorel Ivan, Vasile 11 şi 16
s-au preocupat îndeaproape lor la mijloacele auto, cum şi pînă la cabină, — mai cerere — şi cele din fami dură, bucşare, strunjire, Costea, Dumitru Bora, So maxime
grade.
sînt: arcuri, piese pentru
de aprovizionarea tehnico- cutia de viteze, cuplaje de puţin motorul maşinii pen lia „S.R.“. Mecanicul auto, frezare etc., sînt readuse rin Mareş, Cornel Ştefan, La mur
materială, au ţinut legătu compresor, întinzătoare de tru că nu avem condiţii şi Ion Doţ, şef de echipă la la cotele prevăzute şi reu- Alexe Dud, Gheorghe T, relativ fi
ra cu furnizorii pentru a curele pentru motor şi al dotare tehnică — se recu „anexe-motor“, spunea că tilizate o bună perioadă de Bolcu sînt doar cîţiva din mai mult
putea avea necesarul de u- tele. perează şi recondiţionează în urma intervenţiilor pe timp, aducînd însemnate, e- tre cei care materializează dimineaţe
ros după
tilaje sau materiale la da tot ce se poate. Prin aceste care' le face împreună cu conomii întreprinderii". cu succes sarcinile trasate lat vor c
tele prevăzute în contrac — De unde provin aces operaţii, cheltuielile între muncitorii din subordine, Maistrul auto Teodor Gol- privind recondiţionarea pie de ploai
te şi chiar în devans“. te piese, pe care la recon prinderii noastre sînt mult recuperează mai bine de 50 cea a completat: „Din pie selor auto — cale impor nala de
Iată o particularitate în diţionaţi şi cui sînt ele des diminuate, contribuind, tot la sută din anexele vechi. sele mari care nu mai pot tantă de sporire a econo Viului va
slab, cu
regimul de execuţie a u- tinate ? — l-am întrebat odată, aşa cum ne cere se „De aproape un an am în fi recuperate, se execută miilor materiale, de creş în timpul
nor obiective: lucrările sînt pe subinginerul Gheorghe cretarul general al parti ceput să bobinăm şi statoa altele mai mici. De pildă, tere a eficienţei economice. teorolog
considerate unicate, iar Macavei, şeful atelierului. dului, tovarăşul Nicolae rele de electromotor, bobi din arborele secundar, du-- gyak Inii
structura calificării forţei — Sursa principală de Ceauşescu, la valorificarea nele de cuplare ale electro- pă decălire, se realizează V LIVIU BRAICA