Page 62 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.

Bătălia pentru calitate se dă

la fiecare loc de muncă! 11.00 Telex

— în ultimii ani, produc­ continuînd cu măcinarea, lucru de la C. G. al • Cît mai mult • Cît mai bun 11.05 Dhi m.
patriei
ţia Fabricii „Refractara" amestecarea, dozarea şi fa­ P.C.R., tovarăşul Nicolae 11,25 Film Si
din Atl
din Baru a crescut conti­ sonarea produsului. De a- Ceauşescu, secretarul gene­ dul 5
nuu şi s-a diversificat. Rea­ semenea, am organizat fil­ ral al partidului, sublinia 3000 tone de cărbune pe zi 12.05 Ora de
lizăm astăzi, alături de că­ tru de control dimensional că deşi s-au realizat unele 12.45 Noi, iu
rămizi refractare, plăci ter- înainte de operaţiile de Us­ lucruri bune şi în ce pri­ 13.00 La sfir:
nă
moizolante, prafuri exoter- care şi ardere, iar după veşte calitatea produselor, (Urmare din pag. 1) ga pe săptămînă echivalen­ acelaşi scop este necesară 17,35 Profil
me şi, mai nou, podurile aceea, o echipă specializată mai sînt însă multe de fă­ tul unui schimb prelungit asigurarea de către prepa- 17.45 Săptăm
de turnare pentru oţelării- efectuează controlul de ca­ cut şi insista ca în fiecare — De pildă, odată cu şi în fiecare zi vom asi­ raţie a numărului de va­ 18.00 Tclespo
siuni c
le din combinatele side­ litate al produselor finite. unitate, în fiecare sector, trecerea la fluxul continuu gura mai buna valorifica­ goane la nivelul realizări­ tive :
rurgice Hunedoara, Galaţi Procedînd astfel, nu am să se ia măsuri ferme pen­ vom aplica şi o nouă or­ re a timpului de lucru. lor din carieră. Din grafi­ Univers
• Chii:
şi Tîrgovişte. Dar tot în primit nici o reclamaţie de tru a se asigura realizarea ganizare a schimburilor. Alte măsuri avute în ve­ cul producţiei pe întreprin­ — Spoi
această perioadă — subli­ calitate de la oţelari. în cele mai bune condiţii După cum se ştie, noi lu­ dere la Cîmpu lui Neag se dere se constată uşor că 19,50 1001 d<
niază Marcu Lazăr, secre­ Cam în acelaşi mod se şi la cel mai înalt nivel crăm în doUă schimburi nivelul realizărilor este 20.00 Telejur
tea in
tarul comitetului de partid procedează şi la fabrica­ tehnic a întregii producţii. prelungite. Pe fiecare referă la creşterea capaci­ influenţat în mod direct 20.15 ltitm ş
al fabricii — exigenţa be­ rea celorlalte sortimente Noi înţelegem — releva se­ schimb, lucrările de puş- tăţii de încărcare a utila­ de numărul mai mare sau muzică
neficiarilor faţă de produ­ fizice. Aveam să ne con­ cretarul comitetului de care la front determinau jelor, reducerea timpilor mai mic de vagoane puse 20.45 Teleenc
sele noastre a sporit tot vingem stînd de vorbă cu partid — că aceste îndem­ stagnări de cîte două ore. de încărcare şi manevra­ 21.15 Film s
mai mult, fapt ce ne face lucrători din echipele con- nuri ne-au fost adresate în Vom efectua aceste puşcări re, organizarea unui nou la dispoziţia carierei. vardul
sodul 1
să acordăm o atenţie deo­ primul rînd nouă, comuniş­ după terminarea schimbu­ program de lucru în gara La Cîmpu lui Neag se 22.05 Telejur
sebită calităţii. Iată de e- FABRICA tilor, care trebuie să fim lui I şi vom decala înce­ Bărbăteni, unde se execu­ înregistrează zilnic depă­ 22.15 Şlagăre
xemplu „podurile de tur­ un exemplu permanent perea schimbului II cu mai tă lucrări de încărcare şi şiri de plan şi sînt între­
nare". Pînă nu demult se „REFRACTARA" pentru ceilalţi oameni ai mult de două ore, pentru chiar de alegere a şistului prinse în continuare -mă­
aduceau din import. Le-am BARU muncii, să-i mobilizăm în a efectua în bune condiţii vizibil. Conducerea carie­ suri pentru creşterea reali­
asimilat noi şi le-am intro­ realizarea ritmică a sorti­ atît puşcarea fronturilor, rei a făcut demersuri pen­
dus în fabricaţia de serie. duse de Traian Izidor, Ioan mentelor fizice planificate, cît şi unele reparaţii a uti­ zărilor. Cu alte cuvinte, BUCUREŞ'
Sînt construite din elemen­ Petre şi Petru Leliuga, e- dar nu oricum, ci de cea lajelor din carieră. tru creşterea parcului activ acest harnic şi priceput dioprogramu
te complexe cu refractari" chipe specializate în pro­ mai bună calitate. în acest al mijloacelor de transport colectiv răspunde prin a- La ordinea
tate înaltă şi se utilizează ducerea prafurilor exoter- sens, în cadrul organizaţii­ — Ne puteţi vorbi des­ şi dotarea cu noi bascu­ devărate fapte de muncă tură; 7,00 R
panoul
La
la turnarea oţelurilor spe­ me, sau cu membri ai for­ lor noastre de bază, pro­ pre avantajele acestei mă­ lante, pentru a face faţă, chemării patriotice de a muncii; 8,00
ciale, înalt aliate, cu ca­ maţiilor conduse de Viori­ blema calităţii se dezbate suri ? începînd din luna iulie, u- extrage, pentru economia 8,10 Curier
racteristici superioare. Deci, ca Dea teu şi-Aurica Bînă în adunările generale, în — Practic, prin elimina­ nei producţii zilnice de naţională, cît mai mult 9.00 Buletin ri
Audien|.a
lucru foarte pretenţios, la care, de regulă, execută timpul momentului econo­ rea stagnărilor vom cîşti- 3 000 tone de cărbune. în cărbune cocsificabil. letin de ştii
parametri maximi de cali­ plăcile termoizolante. A- mic şi chiar în discuţiile literară radi
tate. Pentru a răspunde ce­ flăm astfel că respectarea individuale cu membrii de tra de im
„Banatul" i
rinţelor beneficiarilor am strictă a pi'escripţiilor la partid. întrucît ştim că pre­ 11.00 Buletir
luat o serie de măsuri teh- materiile prime introduse gătirea profesională temei­ Un univers
dan; 11,35 P
nico-organizatorice menite în lucru este una din o- nică a lucrătorilor concură Buletin dc
să ducă la eliminarea ori­ bligaţiile de căpătîi ale direct la creşterea nivelu­ tias cultural
cărei abateri de la standar­ fiecărui lucrător din acest lui tehnic şi calitativ al moara foii
dele de calitate. în primul sector. Orice derogare de producţiei, toţi lucrătorii Avanprcmic;
13,0'
y la
rînd le-am încredinţat spre la granulometria prevăzu­ din fabrica noastră sînt Me. a eh
execuţie unor echipe for­ tă, orice depăşire a indice­ cuprinşi la cursurile de tin de ştiri;
mate din muncitori bine lui de umiditate stabilit perfecţionare, care se des­ de muzică ]
d
Selecţiiuii
pregătiţi profesional, con­ poate duce la deprecierea făşoară cu regularitate o mărită fete
ştiincioşi, exigenţi cu mun­ calitativă a .unei „şarje" dată pe săptămînă. Produ­ Grigoriu; 1’
ca lor, care aplică cu stric­ întregi de plăci termoizo­ se de calitate se obţin cu ştiri; 17,05
cial-cetăţenf
teţe autocontrolul şi nu fac lante sau prafuri exoter- utilaje bine puse la punct dianclc cil
rabat la calitate. Este vor­ me. De aceea, pentru a şi de aceea acordăm în­ Fotbal min
ba de formaţiile conduse veni în sprijinul lucrători­ treaga atenţie întreţinerii 20.00 Orele
jurnal ★ Se
de Ana Neamţu, Olga’ O- lor, pentru a elimina ris­ şi reparării acestora la ter­ Protagonişti
prean, Fineta Dinuţ, Vasi- curile oricărei abateri de menele planificate. Toate ★ La suges
le Necş şi Ioan Baboni. A- la parametru tehnologici — aceste măsuri se conjugă Radiojurnal
pai, am luat măsuri care sublinia inginerul Valentin permanent cu hotărîrea co­ de dans; 2
ştiri;
23,30—
să permită o sortare cores­ Jitea, directorul unităţii — muniştilor, a întregului co­ muzical.
punzătoare a materiei pri­ s-a introdus aparatura de lectiv de a-şi spori efor­
me, respectarea riguroasă urmărire a temperaturii de turile în producţie, pentru
a reţetei de fabricaţie, eli­ uscare în uscătoarele tu­ obţinerea unor produse tot
minarea impurităţilor de pe nel. mai bune din punct de ve­
flux, începînd de la depo­ — în cuvîntarea rostită dere calitativ. C.S.V. Călan. Turnătoria I. Aspect de la turnarea elementelor de răcire pentru furnale.
zitarea materiei prime şi la recenta Consfătuire de MIRCEA LEPADATU Foto: VIRGIL ONOIU DEVA
ardelenii (I
(Arta) ;
Cafe expt
Confruntări etice m Confruntări etice Realizarea Năpasta
Cursă infe
Calculatorul
o
s t r u
n
frunzarelor ( C TROŞANI:
Pru - ' • pe
22 de ani la şcoala brigadă Iacob. Dar sînt trian să intre în mină în- nii ;rr
muncii în mină bucuros că nu-mi este rUr tr-o stare atît de gravă de (Urmare din pag. 1) Cap.___ /a (C
CAN : Corr
Gheorghe Iacob a fost, şine să privesc în urma beţie ? rul); LON
pînă nu demult, miner la mea. Aceasta,' pentru că Oare şeful său de forma­ supravegherea personalului Homo Sapi
întreprinderea minieră Hu­ mi-a plăcut să muncesc, ţie de lucru, maistrul, şe­ silvic, cu prioritate acţio- ANINOASA
nedoara. Un nume cunos­ să ascult cu drag chema­ ful de secţie ori de schimb nîndu-se în parchetele de Bucureşti
URICANI:
cut şi rostit cu respect de rea adîncului, să învăţ şi ce au de spus ? Cum şi-au refaceri-substituiri şi în riile I-ll
minerii din Poiana Ruscăi. să conving şi pe alţii să făcut datoria la intrarea parchetele comunale fără BRAD-: In
schimbului în mină ? Ce
facă la fel. Sînt mîndru
(Steaua
Un om harnic, înfrăţit cu că pe piept îmi strălucesc au făcut dînşii în controlul restricţie. în vederea obţi­ Secvenţe roş
(F
mina, devotat meseriei a- Medalia Muncii, Ordinul întreprins la locul de mun-‘ nerii unor frunzare de ca­ ra (Flacăra
lese. Un bărbat care timp Muncii clasa a Il-a, 18 ste­ că al acestui muncitor, nu litate, după tăiere se va fa­ BAI : Piedo
de 22 de ani a stat mereu luţe de „Fruntaş în între­ ce zvîntarea şi apoi stivui- seriile I-II H/
tură);
în avanposturile muncii, cerea socialistă" şi alte dis­ numai în noaptea de 9/10 rea acestora. Procedînd în Africanul -
februarie 1983, ci şi ante­
mina est a secţiei Teliuc tincţii. Toate le-am cîştigat rior, mai cu seamă că din acest mod, în anul trecut (Dacia) ;
fiindu-i locul unde s-a for­ prin muncă, printr-o conti­ la C.A.P. Ciula Mare s-au lumea este
mat ca om şi corpunist. Nu caracterizarea întocmită de realizat 110 tone frunzare, I-II; CALA
— seriile M
şi-a schimbat niciodată lo­ nuă luptă cu mine, prin conducerea Exploatării mi-, substituindu-se aproape tot tură); S. 4.'
cul de muncă, pentru că autodepăşire, subteranul niere Ghelari rezulta că atîtea tone de fîn. Iată de rin miliari!
îi plăcea să perforeze roca fiindu-mi o adevărată şcoa­ aproape nu există zi în ca­ ce este necesar ca în a- ILIA : Polii
(Lumina).
şi să scoată la iveală mi­ lă a muncii, a vieţii. (Ion re acesta să nu consume ceastă perioadă să fie în­
nereul. Vlad, corespondent). băuturi alcoolice, că a fost treprinse măsuri energice
A început mineritul ca Unde a fost simţul pus deseori în discuţia în scopul realizării unor
muncitor necalificat, ajun- de răspundere al unor grupei sindicale pentru a- cantităţi cît mai mari de 11^ Ol
gînd ulterior ajutor de mi­ celaşi motiv. frunzare. «Si. „jTSBnc;
factorii
Socotim
ner, artificier, mecanic de conducători de formaţii răspundere, că începînd de Din prevederile progra­ Rezultatele
cu
utilaje, miner, apoi, de 20 de lucru ? şeful de echipă şi cu mais­ mului lunii iunie — 6 500 17 iunie 191
de ani încoace, şeful bri­ Fiind ziua de naştere a trul de sector, dar nu nu­ tone frunzare — doar la Extr. I :
găzii nr. 62 A. Anii au tre­ fiului său, Petru Bistrian cîteva cooperative agricole, 41, 15, 46, •
cut şi tîmplele nu i s-au a consumat în ziua de 9 mai aceştia, ci chiar cole­ între care cele din Roşcani,
înzăpezit. Dar minerul Ia­ februarie 1983 mai multă gii de echipă ai vagoneta­ Dobra, Ilia, Jelcdinţi, Şoi-' Extr. a 1!
cob a trebuit să-şi pună ţuică, atît la bufetul din rului Petru Bistrian nu muş,, Bunila şi altele, s-a 29, 21, 1, CI
Silozurile de ciment de la I.L. Chişcădaga. ultima semnătură în con­ Topliţa, cît şi la locuinţa şi-au făcut datoria, căutînd declanşat acţiunea, rezul­ Fond tota
acopere
nelegală
dica de prezenţă acolo în sa din Cernişoara Florese, să ortacului, fapta permiţîn- tatele fiind însă departe 1 003 372 lei,
lor,
a
147 867 lei.
subteran, unde se plămă­ pînă cînd a ajuns în stare du-i astfel să persevereze de a oglindi preocuparea
desc cel mai bine carac­ de ebrietate. Seara, fiind în rău. necesară din partea consi­
terele, înmînînd ştafeta de serviciu, vagonetarul liilor populare şi conduce­
săptămînă activităţilor muncii, a demnităţii mine­ P. Bistrian s-a prezentat la întrucît prin fapta sa, rilor unităţilor agricole
TEHNICO-ŞTIiNJIrlCE reşti, cea de şef de briga­ locul său de muncă, în Petru Bistrian a încălcat pentru a-şi îndeplini sarci­
dă, unui tînăr tot destoi­ subteran, la E.M. Ghelari, dispoziţiile cu caracter pe­ nile stabilite. Nici consilii­ Timpul pi
In oraşul Brad se desfăşoară, în această perioadă, „Săp­ nic pe care el însuşi l-a ‘nefiind stingherit de nici nal ale Decretului nr. 400/ azi, 18 iunii
tămâni activităţilor tehnico-ştiinţifice". Organizată de Consi­ 1981, acesta a fost trimis le unice agroindustriale nu se menţine
liul orăşenesc de educaţie politică şi cultură socialistă Brad, format ca bun meseriaş şi, unul dintre factorii de răs­ în judecată, urmînd să răs­ au manifestat răspunderea instabilă cu
in cadrul acţiunii a fost deschisă expoziţia de creaţie teh- anume, lui Anton Tămaş. pundere dirT'unitate, fiind cuvenită pentru a determi­ acoperit. V<
nico-ştiinţifică a elevilor şi cadrelor didactice din unităţile De fapt, sub mina mineru­ depistat — tot sub influen­ pundă pentru nesăbuinţa pitaţii mode
de lnvăţămînt ale oraşului, ale cărei lucrări relevă locul pe de care a dat dovadă. na conducerile C.A.P. să de. ploaie
care cercetarea şi creaţia il ocupă în activitatea de pregă­ lui Iacob s-au format mulţi ţa băuturilor alcoolice — acţioneze în vederea asi­ pijaie. Vint'
tire a tinerel generaţii. tineri, azi oameni de nă­ abia în dimineaţa zilei ur­ în ce fel vor răspunde gurării cantităţilor planifi­ derat din n
.. Interesantă şi utilă s-a dovedit sesiunea de comunicări dejde ai minei : Traian Si- mătoare, Ia ieşirea din mi­ conducătorii procesului de licări pînă
ştiinţifice prin lucrări ca „Aplicaţiile laserului" (prof. Tra­ producţie, vinovaţi de a fi cate de frunzare cu care Temperaturi
ian Fodor — liceul „Avram Ian cu"), „Studiul hidrologic ăl mulei, Gheorghe Silvestru, nă, de către inginerul şef, să completeze balanţa fu­ II cuprinse
Crişului Alb iu cursul superior" (prof. Viore! Jurca — şcoa­ Vasile Platon, Mihai Ama- cînd îmbibaţia alcoolică permis acestuia să intre rajeră. Se impune ca res­ grade, iar e
la generală, nr. 1 Crişcior) etc. riei. stabilită era încă ridica­ beat în mină ? Aşteptăm, tre ii şi 1
La biblioteca orăşenească s-a deschis expoziţia de carte tanţele să fie grabnic înlă­ cantităţile d
cu tema „Cartea — in sprijinul progresului tehnic şi al creş­ — îmi pare rău că mă tă, de 1,52 grame la mie. ŞTEFAN ZAPOTINSCHI turate, urmărind ca fiecare 24 de ore
terii eficienţei economice", care pune la indemina cititorilor despart de mină, de ortaci Ne punem întrebarea fi- „ procuror şef adjunct unitate să realizeze inte­ 1/mp. (Meti
cele mal recente noutăţi în domeniu. — ne spunea cu glasul tre­ rească: cum a fost posibil la Procuratura locală gral cantitatea de frunzare viciu : lulii
murând de emoţie şeful de ca muncitorul Petru Bis­ Hunedoara planificate.