Page 65 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 65
RĂSPUNSUL PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE
PROLETAR? DIN TOATE TARILE. UNIŢI
ROMÂNIA, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU,
f< \
LA MESAJUL PRIMULUI MINISTRU AL GRECIEI,
S O C I A L I S M U L ANDREAS PAPANDREU, CU PRIVIRE LA ORGANIZAREA
UNEI REUNIUNI DE EXPERŢI Al ŢĂRILOR BALCANICE
multilaterale
între
perări
Ministrul
ex
afacerilor
Balcani.
terne al României, Ştefan nei zone denuclearizate în ţările balcanice, în dome
Andrei, a înmînat însărci în răspunsul trimis de niile economic, tehnico-
natului cu afaceri a.i. al preşedintele României se ştiinţific, cultural şi alte
Greciei la Bucureşti, Elis arată că ţara noastră acor le ; se subliniază apoi că,
Olis, răspunsul preşedinte dă de mulţi ani o atenţie deşi în Balcani există ţări
lui Republicii Socialiste deosebită situaţiei din Bal cu orînduiri sociale diferi
România, tovarăşul Nicolae cani, transformării acestei te, este necesar să fie fo
Ceauşescu, la mesajul ce regiuni într-o zonă a păcii losită experienţa dobîndi-
i-a fost adresat de primul şl bunei vecinătăţi, a în tă şi să se asigure o con
ministru al Greciei, Andre- crederii şi colaborării, lipsi lucrare reciproc avantajoa
as Papandreu — mesaj tă de arme nucleare, de să între ţările balcanice,
privind ţinerea la Atena, baze militare şi trupe străi să fie depăşite şi soluţio
pînă la sfîrşitul anului, a ne. Totodată, se reamin nate toate problemele care
unei reuniuni de experţi al teşte că şi pînă acum s-au mai există între unele sta
te din regiune.
• Cit mai mult • Cît mai bun ţărilor balcanice; reuniu obţinut unele rezultate po Este, totodată, posibil şi
atît
în
dezvoltarea
zitive
nea ar putea avea ca unul
din obiective examinarea raporturilor bilaterale, cît
propunerii de creare a u- şi în extinderea unei coo (Continuare in pog. o 4-a)
Preparaţia Lupani aşteaptă cărbune
mai mult, de calitate corespunzătoare w * v&iaiw * ^ a Ha * m vn • m# wsjîwJmi
In urma unor măsuri nieră. Lucrările pentru du tivi de preparare; întări URGENTE FE OGOARE
concepute şi înfăptuite de blarea capacităţii în spălă rea echipelor de interven
colectivul uzinei, în ulti torie au fost executate în- ţie şi îmbunătăţirea asis
mul timp la Preparaţia Lu- tr-un timp record, cu con tenţei tehnice pe toate
peni a crescut capacitatea tribuţia directă a benefi schimburile, ele fiind co Condiţiile climatice schimbătoare şi pentru executarea cu operativitate şi în
acesteia de preluare şi spă ciarului — uzina de pre ordonate din aceste zile timpul înaintat impun ca în toate unită cele mai bune condiţii a întregului vo
lare a cărbunilor proveniţi parare — care a preluat o de către ingineri prepara ţile agricole să se acţioneze cu toate for lum de lucrări pe ogoare.
de la minele Lupeni, Băr- tori. Toate aceste măsuri ţele, în spirit de ordine şi disciplină.
băteni, Uricani şi cariera se regăsesc în realizările
Cîmpu lui Neag. După cum Reporteri ai ziarului preparaţiei. te, astfel îneît semănatul să se efectueze
ne-au informat ing. Tudor pe magistrala — în prezent, supunem Organizare judicioasă cu maximă operativitate. Este necesar să
Geamănu, directorul uzinei zilnic spălării, în medie şi operativitate maximă se ţină o evidenţă corectă'*a producţiei,
şi Gheorghe Pană, secre Valea Jiului - 11 700 tone de cărbune şi însoţind fiecare transport de documente.
tarul comitetului de partid, uzinele de cocsificare în urma procesului tehno la recoltarea cerealelor păioase Livrarea şi depozitarea recoltei se va face
preparaţia este pregătită (V) logic de preparare obţi cu operativitate, luînd măsuri pentru a XV
să recepţioneze zilnic o nem, tot în medie, 3 200 Toate mijloacele mecanizate trebuie să evita orice sustrageri. O atenţie deosebită
masă minieră de peste tone de cărbune cocsi.fica- fie concentrate pentru strîngerea fără se impune la recoltarea orzului pentru V
14 000 tone. Pe fluxul teh bună parte din sarcinile bil, ne-a declarat directo pierderi a întregii recolte de orz, existînd sămînţă. Depozitarea recoltei se va face
nologic de preparare au constructorului. rul uzinei. realmente condiţii ca secerişul să fie efec cu grijă deosebită, în straturi subţiri, pen
fost aduse îmbunătăţiri Alte măsuri prin care s-a — Cum se prezintă aces tuat în cel mult trei zile bune de lucru tru a putea fi lopătată şi uscată în bune
substanţiale şi se acţionea asigurat creşterea potenţia te cifre faţă de realizările în cîinp. Specialiştii din unităţi să urmă
ză în continuare pentru lului productiv al uzinei se lunii mal ? rească starea lanurilor şi să indice intra condiţii. întreaga cantitate de paie şi
creşterea siguranţei şi a se referă la: realizarea de noi — Media realizărilor zil rea la recoltat chiar şi cu forţe manuale, pleavă va fi strînsă şi depozitată în ve
lectivităţii în funcţionarea circuite şi repunerea în nice la producţia de căr folosind fiecare oră bună pentru seceriş. derea completării bazei furajere.
instalaţiei. Cu o lună în funcţiune a benzilor spre bune special pentru cocs a Combinele vor lucra în formaţii mari, des- Culturi duble pe toate suprafeţele
urmă, a fost dublată capa stocul de rezervă, cu aju crescut cu 150 de tone. Au făşurîndu-se in flux şi celelalte acţiuni —
citatea de alimentare a spă torul cărora se asigură con fost însă şi zile cînd creş balotatul paielor, transportul, pregătirea planificate
lătoriei prin punerea în tinuitatea recepţiei pentru terea a fost mai mare, de terenului, fertilizarea şi semănatul cultu Semănatul porumbului trebuie făcut
funcţiune a unor benzi şi toate minele; introducerea rilor duble de porumb şl legume. Condu după tehnologia culturii pentru boabe, în
noi utilaje care asigură unor utilaje moderne de IOAN MUSTAŢA, cerile unităţilor agricole vor avea răs teren bine pregătit şi fertilizat, asigurînd
condiţii chiar şi de spăla centrifugare, pe această DORIN CORPADE punderi concrete pe lucrări. La arături
re separată a cărbunilor li cale obţinîndu-se îmbună să fie organizat lucrul şi pe timp de noap (Continuare în pag. a 2-a)
vraţi de fiecare unitate mi tăţirea parametrilor calita (Continuare în pag. a 2-a)
Ziua aripilor româneşti
Acea zi de naştere a a- mîndrie că ne numărăm
viaţiei naţionale — din mie printre. puţinele popoare
zul de iunie a anului 1910, ale lumii care şi-au adus
cînd inginerul constructor, o substanţială contribuţie
inventator şi pilot hunedo- la ideea înălţării omului in
rean Aurel Vlaicu• s-a înăl spaţiu.
ţat in întiiul zbor pe pă- Urmaşii acestor iluştri
mintul patriei - esfe sărbă creator! români înscrişi in
torită astăzi in întreaga ţa cartea de aur a aeronauti
ră. Cea de-a treia dumi cii mondiale sînt intilniţi
nică a lunii iunie a devenit
azi in fabricile, de avioane,
sărbătoarea aripilor româ
in institutele care Împlinesc
neşti, ziua aviaţiei naţiona
pe planşete contururile a-
le.
vioanelor româneşti, în mo
Ideea de zbor a români derne secţii care dau naş
lor este veche. Încă in se tere la motoare şi echipa
colul al XVI-lea Conrad mente de bord.
Haas din Sibiu şi Ioan Ro . De la zborurile lui Vlaicu
mânul din Alba lulia des şi Vuia s-au construit in
criau, în premieră mondia România mai mult de 80
lă, rachetele formate din de tipuri de avioane, din
mai multe trepte şi expe
care 70 de concepţie pro
rimentau diferite pulberi prie, la care se adaugă 30
I.M. Lupeni, sectorul IV. Inginerul Gheorghe Cotormani, şeful de sector, examinează, Împreună cu minerii din explozive pentru mişcarea
brigada lui Aurel Manda, locul de muncă din abatajul mecanizat. lor. In 1881 Alexandru de tipuri de planoare şi
motoplanoare.
Ciurcu a propus instalarea
— _ «f _ W _ „Rombac-ul 1-11" de azi
buteliei reactive pe un ae — aeronava modernă, situa
primul
Preocupări stăruitoare pentru onorarea la termen a contractelor rostat, fiind propulsiei dintre tă prin caracteristicile teh
prin
vizionarii
nice la nivelul performanţe-'
reacţie. De la Troian Vuia
Anul 1983 — se aprecia derea îmbunătăţirii activi celule de flotaţie şi mori sarcinile au fost îndeplini — cel care a realizat pri lor mondiale actuale - nu
ză la Uzina de utilaj mi tăţii de producţie la cele de măcinare a minereuri te în proporţie de 100,8 la mul zbor mecanic din lume a apărut, aşadar, pe un te
nier şi reparaţii Crişcior — trei secţii, insistând îndeo lor. De asemenea, am e- sută, la producţia netă de cu mijloace proprii la bord ren gol. Ea incumbă tradi
a fost pînă în prezent un sebi asupra modului în ca xecutat şi executăm în 103,2 la sută, utilaj minier — la temerarul Aurel Vlai ţia românească în construc
an cu rezultate bune în re s-a acţionat pentru rea continuare confecţii meta (tone) 115,4 la sută, piese cu — care a impresionat ţia de avioane şi măiestria
producţie, planul fiind în lizarea la termen a produ- lice (stîlpi şi culoare benzi) forjate 101,2 la sută, vago întreaga Europă prin evo generaţiei actuale a con
deplinit ritmic lună de lu neţi minieri 154,3 la sută, luţiile sale spectaculoase — structorilor români care
nă. Nu se poate spune că piese de schimb 114,8 la dau viaţă .îndrăzneţului pro
în cele cinci luni. şi jumă PRODUCŢIA FIZICĂ - REALIZATĂ RITMIC, sută, cu depăşiri şi la alţi de la Henri Coandă — că gram aJ partidului, îndem
tate, aici n-au existat nea LĂ ÎNALT NIVEL CALITATIV indicatori. Preconizăm să ruia omenirea ii datorează nurilor secretarului său, ge
junsuri care au îngreunat încheiem primul semestru construirea şi experimenta neral, tovarăşul Nicolae
activitatea oamenilor, di- selor prioritare lansate în pentru obiectivul minier al anului cu realizări cel rea în zbor, în 1910, a pri Ceauşescu, de dezvoltare a
minuîndu-le realizările la fabricaţie în această pe Valea Morii-Brad şi trei puţin la nivelul celor din mului avion cu reacţie — tehnicii şi ştiinţei, de pro
unele sortimente fizice. A- rioadă. ciururi vibratoare,- care pî prezent. la Herman Oberth din Me gres. Realizările de azi ale
cestea au fost, însă, înlătu — Pe lîngă sarcinile nă la finele lunii iunie se Cu excepţia pieselor tur diaş - prin ale cărui lucrări aeronauticii româneşti ne
rate printr-o mobilizare e- noastre curente arăta in vor termina, pentru Pre nate din fontă şi oţel — (in 1912) s-a anticipat ra dau odată cu izbînziJe
xemplară a colectivului, terlocutorul — o atenţie paraţia Petrila. nerealizate din lipsă de cheta cu combustibili lichizi tehnice de prestigiu şl sen
sub conducerea organiza sporită s-a acordat reali — Cum aţi încheiat lu materii prime şi electrozi, drept singurul aparat de timentul adine patriotic al
ţiilor de partid. zării pieselor de schimb nile trecute din acest an zbor pentru călătorii spa acelora ce duc pe cerul
Tovarăşul Ioan Oprişa, pentru unităţile din ca la principalii indicatori de L1VIU BRAICA ţiale, toate mărturiile ne lumii faima aripilor româ
' directorul uzinei, a î-elie- drul Ministerului Minelor, plan ? îndreptăţesc să spunem cu neşti.
fat unele preocupări în ve în special pentru vagoneţi, — La producţia marfă (Continuare in pag. a 2-a)
