Page 66 - Drumul_socialismului_1983_06

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

CAMPAN8A AGRICOLA DE YARA COCSIFIC ABIL Preocupări stăruitoare pentru
«Cit mai mult-♦ Cit mai bun
Urgenţe pe ogoare onorarea la termen a contractelor 8.00 Consulta
DUMINICă
> Preparaţia Lupeni aşteaptă ferindu-se la faptul că lu­ miterea
tul supe,
(Urmare din pag. 1) necesar să fie mobilizate (Urmare din pag. 1) 8.30 Almanah
toate forţele la cosit. Este dar şi dintr-o insuficientă nă de lună s-au achitat de 9.00 De straj
sarcinile
le-au
ce
revenit,
o densitate corespunzătoa­ indicat ca fînurile cosite şi cărbune mai mult, preocupare şi mobilizare a Viorel David, şef de echi­ 10.00 Viaţa sa
9.30 Bucuriile
re de plante la hectar şi prinse de ploi neadunate colectivului turnătoriei —, pă la „lăcătuşi 1“ — for­ 11,43 Lumea <
calitate ireproşabilă a lu­ din cîmp să fie însilozate de calitate corespunzătoare oamenii muncii de la maţie specializată în repa­ 13.00 Album 0
crărilor. Programul de în- sau date în furajare pen­ U.U.M.R. Crişcior au ob­ raţii capitale la locomoti­ * Telex
* Melodii
tru a nu se deprecia. După (Urmare din pag. 1) tive de către minele' Lu­
sămînţare a culturilor du­ ţinut, aşadar, realizări bu- vele de mină şi în execu­ * Umor şi
ble trebuie realizat integral cosit să fie fertilizate su­ peni, Bărbăteni şi Uricani - ne în producţie. O contri­ ţia pieselor de schimb pen­ * Sub cupi
* In paşţ i
şi în structura prevăzută prafeţe cît mai mari, spo­ 400—600 tone şi chiar peste care de la începutul lunii buţie însemnată la derula- tru instalaţiile de prepa­ + Cascad. r'
rind astfel producţia la re­ această cifră. Acest fapt iunie, au rămas datoare cu
pentru fiecare unitate agri­ dovedeşte că dacă primim aproape 20 000 tone de căr­ : rea normală a producţiei rare a minereului — ne-a * Roman
voie b
colă. Ploile care au căzut colta următoare.'în fieca­ şi-au adus colectivele celor spus : „Ne încurcă un lu­ 14.30 Desene
re unitate agricolă să exis­ suficient cărbune şi de ca­ bune brut. Pe locul doi se trei secţii ale uzinei. în cru. Muncim în plin de-
au refăcut în bună măsu­ te grijă pentru asigurarea litate corespunzătoare sîn- situează problema calităţii. cadrul secţiei I s-au exe­ abia începind cu decada a * Şoimii
* Semna]
ră deficitul de apă din sol din producţie proprie a tem în măsură să-l supu­ Cu greu vor fi îndeplinite cutat lucrări complexe, de II-a, din lipsa unor mate­ * Telespc
şi sînt condiţii pentru reu­ cantităţilor necesare de să- nem în întregime prepa­ sarcinile de plan actuale mare importanţă pentru riale. Propun ca lansarea 17.00 Film s
piinea“
şita deplină a culturilor mînţă de trifoliene. Strîm- rării. de către preparaţie dacă multe întreprinderi din ţa­ comenzilor şi pregătirea * Teatru
duble, care trebuie însă- gînd şi depozitînd cu grijă — Care este nivelul sar­ cele trei colective de mi­ ră, dar cu productivitate producţiei să se facă pînă 18.20 Curier
18.30 Micul t
mînţate imediat după re­ toate resursele de furaje cinilor actuale ? neri, conducerile lor teh­ scăzută. Aici, însă, după în data de 25 a lunii cu­ mici.
este posibil ca fiecare uni­ — Conform unui pro­ nice nu îşi vor intensifica rente pentru luna viitoare, Sud. I
coltarea orzului -şi griului, gram elaborat recent tre­ preocupările pentru ca la cum ne spunea Victor Al-
în acelaşi timp sînt nece- tate să-şi asigure integral buie să primim zilnic preparaţie să ajungă căr­ măşan, secretarul comite­ în aceste condiţii, altele Festiva
al filn:
sarea eforturi susţinute nutreţurile pentru întreg 13 600 tone de cărbune, cu bune curat. Depăşirile mari tului de partid al uzinei, vor fi şi rezultatele noas­ Dii —
efectivul de animale. Un ac­ s-au luat măsuri operati­ tre". 19.00 Tfiîcjui
pentru încheierea recoltă­ cent de seamă să fie pus un indicator de calitate la la cenuşa admisă, la umi­ ve pentru aprovizionarea — Pe deplin conştienţi 19.15 Cintari
rii mazării în toate unită­ cenuşa admisă de 48 la ditate şi mai ales oscila­ la timp cu materiale, piese 20.00 Tclccir
ţile agricole cultivatoare. şi pe realizarea frunzarelor, sută, astfel ca noi să pu­ ţiile realizărilor de la o zi de importanţa sarcinilor re­ pilul 1
existînd mari restanţe fa­ tem obţine 4100 tone de la alta, dovedesc că înce- de schimb, cît şi pentru ieşite din cuvîntarea tova­ 21.20 Varicti
micră
Ceauşescu
Lucrări de întreţinere - ţă de programul stabilit. cărbune special pentru pînd din abataje şi apoi pe întărirea asistenţei tehnice răşului Nicolae de lucru 22.00 Tclejui
Consfătuirea
pe schimburi, secţia reali-
la
cocs. Rău este că la ora fluxul de extracţie nu se 22.20 Avanp:
continuate cu insistentă ! în sectorul zootehnic - actuală, cele trei mine de acţionează corespunzător zîndu-şi, la termen, lucră­ de la C.C. al P.C.R. din LUNI,
în
lansate
rile
fabricaţie.*
la care primim cărbune nu pentru alegerea sterilului 26—27 mai a.c., colectivele 15.00 Telex
sarcinile îndeplinite Şeful echipei de lăcătuşi din uzina noastră desfăşoa­
După ploile ce au căzut, se încadrează nici în indi­ din cărbune. din cadrul acestui colectiv, 15,05 Emisiu
în unele culturi prăşitoa- integral J catorul cantitativ şi nici în Mai sînt şi greutăţi de­ Nicolae Ruda, ne spunea ră o activitate susţinută maghii
ritmică
realizarea
pentru
re au început să apară ma­ cel calitativ. De la cariera spre care — la nivelul de că a lucrat la realizarea a sarcinilor economice la 17.30 1001 di
20.00 Teleju:
siv buruienile. Iată de ce în toate consiliile unice Cîmpu lui Neag am primit dezvoltare şi gradul de me­ unor motoare pneumatice toţi indicatorii de produc­ 20.15 A nat
emisiu
se impune să se treacă cu şi unităţile agricole se im­ cărbune mai mult, dar cu canizare la care au ajuns îmbunătăţite (din care pri­ ţie — sublinia tovarăşul versur
* toate forţele manuale la e- pune să fie acordată aten­ o mare depăşire la cenuşa minele — nu ar mai trebui mul lot a fost terminat, iar Victor Almăşan. Comite­ 20.30 Panori
fectuarea praşilelor unde ţie deosebită realizării de­ admisă. După cum se ştie, să se vorbească. De pildă, al doilea este în execuţie) tul de partid, consiliul oa­ 21.00 Tczaui
lui
cărbunele
de
Cîmpu
este nevoie, în special la fectivelor de animale pla­ la mina Lupeni, deşi a- şi la realizarea perforatoa­ menilor muncii, factorii răs­ 21.30 Novaci
— rep
nificate, creşterii în conti­ Neag are şi un grad de
legume, cît şi la smulgerea cocsificare mai scăzut. ceastă modernă unitate dis­ relor contractate cu I. M. punzători de soarta pro­ 21,45 R.omar
rile sj
acestora. Trebuie organizat nuare a producţiei de lapte ...Uzina de preparare în- pune de un pontator auto­ Baia de Arieş. A remar­ ducţiei sînt antrenaţi în 22. 'U.tnui
şi trecut neîntîrziat la şi carne, cît şi a livrărilor tîmpină o seamă de greu­ mat, care ar asigura corec­ cat aportul tehnicianului procesul de creare a con­ 22,. eleju
smulsul buruienilor din la­ la fondul de stat pentru a- tăţi în procesul tehnologic, titudinea recepţiei între Ştefan Malic la organiza­ diţiilor propice de lucru la
nurile de cartofi. De ase­ ^ sigurarea autoaprovizionă- In realizarea planului. Pe rea producţiei, precum şi fiecare secţie în parte, în
rii teritoriale. In taberele mină şi preparaţie şi as­ contribuţia sa, prin solu­ urmărirea şi coordonarea
menea, să se acorde aten­ de vară să existe o preo­ primul loc situăm neînde- ţiile tehnice date şi dispo­ întregii activităţi economi­
ţie sporită în continuare plinirea sarcinilor cantita- tăzi numărarea vagonetelor zitivele concepute, la creş­
cupare deosebită pentru e- ce şi mobilizarea formaţii­ BUCURE!
combaterii bolilor şi dău­ fectuarea montelor prevă­ se face cît se poate de ar­ terea calităţii şi randa­ lor de muncă pentru înde­ lctin de şt
nătorilor, intervenind cu zute şi ridicarea indicelui Subansamble şi piese haic, dind posibilitatea u- mentului motorului pneu­ plinirea'ritmică a sarcini­ tul dimine
tatca în 60
tratamente eficiente ori de de natalitate. Se cere un de schimb nor decontări greşite. matic fabricat în uzină. Re- lor de plan. Radioprogri
cîte ori este nevoie. control şi o îndrumare zil­ peste prevederi Magazin di
nică a activităţii din tabe­ Colectivul secţiei meca­ toate penti
diojurnal;
Atenţie deosebită rele de vară, deoarece se nice nr. 2 din cadrul Com­ din „Con
constată oscilaţii inadmisi­ binatului siderurgic Hune­ în deveniri
strîngerii şi depozitării bile la producţia de lapte doara de executat In planu­ folclorice;
plus
a
prevederile
faţa
sclă; 14,30
furajelor marfă. Totodată, se impu­ lui, în an, perioada trecută din gărului r
subansamble
acest
şi
ne o atenţie deosebită la Concert
piese do schimb, In va­ 15,00 C ‘i
Cantităţile de furaje îngrijirea animalelor, evi- loare de peste 7 mili­ Buletin di
Remarcabil
oane
este
lei.
strînse şi depozitate pînă tînd ieşirile din efectiv. faptul că aceste reali­ manah so:
acum, în special în unită­ Păşunatui să fie făcut ra­ zări suplimentare le-a ob­ magazinul
Divcrtismc
ţile agricole din consiliile ţional, pe tarlale, punînd ţinut în condiţiile economi­ Buletin di
accentul pe fertilizarea a- sirii a 49 000 kWh energie blicitatc;
unice agroindustriale Ha­ electrică, 2 630 mc gaz me­ pentru toţ
ţeg, Toteşti, Călan şi alte­ cestora în scopul creşterii tan şi recondiţionării a 26 nai; 20,15
de
piese
le sînt departe de a oglin­ producţiei de masă verde. tone cei care schimb. Prin­ afirmare
detaşează
se
tre
Programul de investiţii şi Turneul
di o preocupare la nivelul modernizările trebuie efec­ prin hărnicie şi dăruire in Consemnă
se
cerinţelor. Deoarece mai e- tuate în toate unităţile a- muncă Laurian numără comu­ jurnal ;
Stănilă,
Va-
niştii
xistă cantităţi apreciabile gricole, acestea condiţio- sile Meszaroş, Viorel Bo- sp—tiy;
Titu
Ştefan,
de furaje cultivate şi în­ nînd realizarea sarcinilor diş, Nicolae Nicolae Ichim ) m. ucaS,
Copăceanu,
deosebi de fîneţe naturale ^de dezvoltare a sectorului şi alţii. (Vasile Grigoraş,
care trebuie recoltate, este 'zootehnic. corespondent).
T.C.M.M. Cluj — Iotul I.P.S.R.U.M. Deva. Echipa de lăcă­
tuşi montatori condusă de Dumitru Iacoban montează utilajele
de prelucrări mecanice in hala de reparaţii utilaj minier. DEVA :
Pentru unii—moment de destindere, ■ ardelenii
(Arta) ;
Cate e.s
Năpasta
pentru alţii—un lucru care... nu-i priveşte lîlame şi ... mame Cursă in
Calculatoi
— A lua grebla, mătu­ menea aspecte în raidul pe împrejmuirile grădinilor tari ai oraşului, să-şi spu­ Priviri curioase, minuţe rodul muncii lor : comisiile (C o n s 11
TROŞANI
ra, hîrleţul sau stropitoa­ care l-am efectuat pe cî- din spatele blocurilor A, nă părerea despre cum întinse şi rostirea repetată de femei de la Întreprin­ Prune di,
rea în mînă pentru a face teva străzi în oraşul Si- B şi C dau o notă de dez­ cred că ar trebui să arate mereu şi mereu a cuvin- derea de tricotaje tip lină, nii (7 Noi
curate trotuarele şi străzi­ rneria. Ele fac dovada sim­ ordine străzii. în faţa aces­ locul unde ne petrecem tulul atit de scump : mamă. de la fabrica de încălţă­ Capcana
CAN : C
le şi a îngriji florile şi iar­ ţului civic, a spiritului de tor blocuri era curăţenie, cea mai mare parte din Emoţionante, mişcătoare şi minte, I.C.S.A.P. şi din alte rul); LC
ba pe care le-am sădit în ordine, a dragostei sime- dar în spatele lor rigola şi timpul nostru — casa pline de candoare manifes­ unităţi. Un lucru care ne-a Homo S;
primăvară constituie în rienilor pentru strada, pen­ trotuarul n-au mai fost noastră, scara noastră, par­ tări... impresionat profund pe toţi A.N1NOA-
fond şi un moment de re­ tru oraşul în care trăiesc măturate de multă vreme. curile, grădinile, spaţiile Erau Îmbrăcate frumos in cei care am fost la Lea­ Bucureşti
URICANI
laxare — ne spunea cu şi muncesc. Deşi zona din preajma ce le înconjoară. Părerile acea zi fiinţele plăpinde ce gănul din Hunedoara în riile I-
convingere pensionarul Ilie Nu peste tot însă îşi fa­ scărilor B şi C a blocului au fost unanime în apre­ sînt ocrotite la Leagănul acea zi, a fost gestul de o BRAD :
(Steaua
Vasiu, continuînd să cure­ ce simţită prezenţa spiri­ nr. 8, strada Fabricii, era cierea că este o datorie din Hunedoara. Personalul încărcătură emoţională a- BARZA :
ţe zona verde din faţa ca­ tul gospodăresc. Pe Aleea marcată doar de nişte bu­ civică să facem curat, să de aici, mai ales educatoa­ parte, al unui grup de ti­ I—II (Mii
sei. menţinem ordinea sau cel rele, au muncit mult pen­ nere femei de la laborato­ Secvenţe
Ne oprisem în faţa imo­ ORAŞUL CUM LE puţin să respectăm ceea ce tru ca, în / acea zi, puii de rul C.T.C. al Întreprinderii ra (Flacl
BAI : Pie
bilului de la nr. 16, din CARTIERUL gospo­ alţii au făcut prin trudă om să se manifeste intr-un de lianţi Chişcădaga, in seriile I-
str. C. D. Gherea — Sime- NOSTRU şi participare. Ne între­ spectacol in care se vor­ frunte cu şefa lor, ing. A- tură);
ria, pentru a admira bu­ BLOCUL dărim ! băm — în acest caz — bea despre copilărie, des­ driana Stratulat, şi Caroli- Africanul ;
(Dacia)
jorii, trandafirii, gherghi­ ;r""" — unde este iniţiativa pre soare şi pace, despre lumea et
nele încadrate de gardul Cîmpului, stradă mai lă­ ruieni, deşi pungi şi bu­ proprie a locatarului din primăvară şi lumină... na Popa, responsabilă cu LAN: D
sociale
biroul
viu, tuns de curînd. turalnică, locatarii au gră­ căţi de hîrtid erau împrăş­ bloc ? De ce trebuie să Erau cu toţii fericiţi in probleme sindicale. în Impresio­ riile I-II
ră) ; SII\
grupei
Pe strada Mureşului — dini şi curţi îngrijite. Zona tiate în jur, nici una din­ vină tot timpul cineva să acea zi. Şi cum să fie alt­ nate ca orice om de suflet rin mili
adevărate explozii de dintre trotuare şi Ştradă tre femeile care se odih­ cheme, să îndemne, să or­ fel cind, pe lingă „mame­ de existenţa acestor copii, ILIA : P
(Lumina)
trandafiri, de clematis alb este însă lăsată în paragi­ neau, sau croşetau pe ban­ ganizeze o acţiune ? Este le“ care-i Îngrijesc zilnic ele au venit cu sacoşele pli­ om trăir
şi albastru îmbracă pere­ nă. Chiar dacă drumul se ca din faţă nu se sinchi­ atît de greu să culegem cu dragoste şi devotament, ne cu dulciuri, au trecut de ncrul).
ţii exteriori ai celor mai află în modernizare, hîr- sea. „Noi am săpat, am din iarbă resturile ce o au fost din nou alături de la unul la altul pînă cind
multe imobile, gardurile tiile şi alte resturi n-au ce semănat iarbă, dar au ieşit împiedică . să crească, să ei cu daruri - dulciuri şi au golit tot conţinutul lor.
sînt vopsite, iarba dir) zo­ căuta pe iarbă, pe trotuar. buruieni. Apoi, cînd se săpăm şi să îngrijim o jucării femeile acelea ini­
nele cuprinse între trotua­ Multe clădiri — ca ace­ organizează acţiuni de în­ floare, să măturăm aleea moase, minunatele femei din Se pot oare găsi cuvin­
re şi drum — cosită, flo­ lea de la nr. 3 şi 4 de pe frumuseţare nu participă de lîngă bloc ? Toate a- comisia de sprijin (preşe­ tele potrivite pentru tot ce Timpul
rile — proaspăt săpate şi str. Mihai Viteazu au ten­ toţi. Cei mai mulţi se în­ ceste lucrări pot fi şi de dintă Valeria Marinescu), s-au gindit atitea femei să azi, 19 ii
udate. cuiala faţadelor căzută, iar chid în casă şi nu răs­ fapt sînt momente de re- peptru a le dărui şi de a- facă pentru copiii de la va îl r:
— Este o zi plăcută şi imobilele în care funcţio­ creere, aşa cum au susţi­ ceastă dată căldură din leagăn ? Se pot oare găsi noros.
ploi şi
am ieşit să mai primenesc pund" — ne spune Minerva nut mulţi dintre cei pe căldura inimilor lor, aşa cuvintele potrivite pentru Vîntul v
iarba. Florile, cîte le ve­ nează magazinele metalo- Ruşescu. „Cînd asociaţia care i-am întîlnit în gră­ cum o fac periodic de ani mamele adevărate, cele ca­ di.i secte
deţi în curtea noastră şi chimic şi cel de mobilă organizează acţiuni de în­ dinile şi parcurile din de zile. re le-au dat viaţă, dar ca­ râturile
prinse ii
în rondul de la poartă le-a sînt degradate. în contrast frumuseţare noi răspun­ curte, ori în zonele din fa­ Au fost mulţi oaspeţi in re n-au venit nioiuna in a- iar cele
sădit soţia mea. îi sînt ta­ cu faţadele caselor aşeza­ dem" — o susţine Ana ţa casei, oameni ce-şi iu­ ziua aceea şi toţi au ţinut cea zi de sărbătoare să-i şi 22 gr
re dragi — ne mărturiseşte te de-a lungul unei părţi Nagy. besc strada şi oraşul. să le ofere acestor copii o vadă ? cal se
(Meteorc
Teofil Crişan. a străzii C. D. Gherea, In acest raid am invitat floare sau cite o fă rimă din CATINCA BUSUIOC Ludovic
Am surprins multe ase­ este aspectul de vizavi i mai mulţi cetăţeni, loca­ E. SÎNA