Page 67 - Drumul_socialismului_1983_06

964 • DUMINICĂ, 19 IUNIE 1983 pag. 3

VIZIUNE Omagiu LICEUL PEDAGOGIC DEVA
Pentru candidaţii la treapta a ll-a industrie
Se împlinesc, în acest
19 IUNIE alimentară, care vor susţine diferenţe, Liceul pe­
fii pentru ad- iunie, două decenii de
în învăţămin- cînd cea mai fascinantă dagogic Deva organizează consultaţii la : chimie
rior agricol voce, izvorîtă din sufletul / U h analitică şi microbiologie şi biochimie în zilele
ul familiei neamului nostru s-a stins
ţ patriei de marţi şi joi, de la orele 16, începînd din 23
"uzicii din viaţă la numai cinci­
•a zeci de ani - Maria Tă- iunie a.c., la sediul liceului.
ilor nase.
tinical :
Printre serele de flori
strumentale şi legume de sub Dealul
nuzică Mărţişorului, pe uliţa Li­ care are parte tirgul ola­ ŢESĂTORIA DE MĂTASE DEVA
a circului M U Z I C A rilor, să zicem. Sau expo­
e dans vada cu Duzi, îşi încerca ziţia chinologică. Sau cu­ recrutează absolvenţi a 10 clase pentru în­
rîsului zborul primilor paşi cea
şi cîntece de care avea să devină tare şuşanea pentru sub­ scriere la Şcoala profesională M.I.U. - Hune­
i „Omul care nu are mu­ pe optzeci de mii de de­ dezvoltaţi, cu care ne mai doara, pentru calificare în meseriile :
nimate Doamna Cîntecului Ro­ zică într-însul/ Şi nu-i miş­ veni au avut cunoştinţă de fericeşte din cind in cînd
reportaj mânesc, Pasărea Măias­ Capitala (şi nu numai ea). © ţesător mecanic întreţinere
tră a acestei glii. cat de-a sunetelor armonie/ acest festival care, pe par­
E-n stare de trădare, de cursul a peste două săp- Dincolo de publicitate, mai - 36 locuri fete
ii : „Vinul şi Flăcăi şi fete veniţi din perfidii şi jafuri“. A spus-o tămini, a cuprins nouă con­ e insă şi problema edu­ © reglori şi ajutori maiştri
diferite zone ale ţării,
sel pentru a-şi încerca noro­ Shakespeore, iar cele a- certe de o ţinută artistică caţiei muzicale, a iniţierii - 36 locuri băieţi
tăţcnesc proape patru veacuri care demnă de marile centre şi cultivării gustului pentru
in pentru cel cul în Cetatea lui Bucur, au trecut de atunci n-au muzicale ale ţării. Întreba­ muzica aşa-zisă „grea". Durata şcolarizării este de 1 1/2 ani. Se asi­
! lingă Polul angajaţi de Ion Tănase, Căci fără educaţie artisti­ gură loc de muncă la Ţesătoria de mătase Deva.
î premiat la la munca grădinăritului, făcut decit s-o confirme. rea e retorică, răspunsul se
internaţional Mi-am amintit de aceste cunoaşte. Să fie de vină că, implicit muzicală, omul Informaţii suplimentare, la sediul întreprin­
ii pentru co- au fost primii dascăli în­ cuvinte luni, cu prilejul con­ lipsa de publicitate ? Unul nou spre care năzuim cu
ano ’82 tru interpretare ai Măriei derii din Deva, str. Dorobanţilor 34, telefon
1 Oi Tănase. Aceştia au im­ certului de inchidere a ce­ dintre muzicieni mi-a mărtu­ toţii, va fi oleacă infirm, 21542, int. 30.
României lui de al doilea Festival al risit că nu agreează publi­ lipsindu-i una dintre di­
ateca : „Co- plantat în sufletul copilei citatea zgomotoasă şi că e mensiunile fundamentale
Polly". Prc- dorul, jalea, bucuria, obi­ muzicii de cameră de la
ţară da şi năzuinţele întregului Deva. Susţinut de orches­ ale omenescului. Cine s-o
muzicalo neam. Maria Tănase ni tra de cameră a sindica­ facă insă, şi cum ? Poate ÎNTREPRINDEREA JUDEŢEANĂ
I. Sport tului invăţămint, sub ba­ forurile culturale in drept
licră tv. le-a transmis nealterate, DE TRANSPORT LOCAL DEVA
neatinse decît de harul gheta profesorului Octavian ii vor reuni odată pe oa­
IUNIE geniului, al talentului şi Negreanu, precedat de alo­ menii de artă ai munici­
•l-t cuţiunea introductivă com­ piului, care cunosc răspun­ str. Depozitelor, nr. 2
in limba al interpretării. mulţumit dacă işi poate Începînd cu data de 15 06 1983 execută,
Maria Tănase cînta cu petentă, exactă, a profe­ sul. Ei ştiu cum se face şi
;ri sufletul în primul rînd şi soarei Ana Bohancu, con­ profesa arta in faţa unui educaţia muzicală, şi cea contra cost şi cu materialele clientului, următoa­
I apoi cu vocea-i de aur. certul a cuprins lucrări de public oricit de modest nu­ cinematografică, şi cea rele lucrări :
cinstire — A iubit cîntecul popular, Vivaldi, J. S. Bach, Haendel meric. Modest, modest, dar plastică. Ar avea propu­
de cintece şi dar nici chiar aşa. Şi apoi nu neri concrete foarte intere­ © spălat autovehicule
dar nu numai cîntecul ci, şi Paul Constantinescu. Pu­
c economic în aceeaşi măsură, a iu­ blicul din sala mare a Ca­ e nevoie de publicitate zgo­ sante şi. chiar proiecte pen­ @ înlocuire ulei din motor, cutie de viteză
Icloric sei de cultură era format motoasă, ci eficientă. Per­ tru înfăptuirea acestor de­ şi diferenţial
oamenii Iul bit oamenii şi ţara din
U care făcea parte. Ţara în in covirşitoare majoritate ceptibilă în aşa fel, incit ziderate educative pe plan ® completat lichid de frînă în instalaţia de
lileton: „Ma­ care s-a născut, în care din copii, E minunat cind un asemenea festival mu­ local. E nevoie doar ca frînare
nte" a trăit modest, din cîn­ copiii umplu sălile de con­ zical să devină o sărbă­ munca lor să fie respec­
nuzi'' tată iar ei să fie ascultaţi, @ reparat camere auto, moto, biciclete.
I. tec. Ţara în care a tre­ cert, pentru a asculta o or­ toare, un .eveniment artis­
cut în nefiinţă, rămînînd chestră de ales profesio­ tic al municipiului. Iar mu­ înţeleşi, ajutaţi. Va avea Lucrările se execută zilnic între orele 7,00-
vie în sufletele noastre. nism. E excelentă, de ase­ nicipiul să fie mindru de oare cine să-i asculte ? În­ 15,00 în strada Depozitelor, nr. 2 Deva.
Multe oferte incred'bil menea, ideea de a prece­ trebare care nu se vrea o
de avantajoase i s-au pro­ da astfel de manifestări de el, de orchestra pe care o critică disimulată la adre­
pus în străinătate, dar cite o concisă punere in are şi pe care multe mu­ sa cuiva■ anume, ci, pur şi
I : G,00 Bu- nicipii şi-ar dori-o. Mani­ simplu, o sugestie avansa­
6,05 concer- inegalabila artistă nu a temă, căci - să nu ne pi­
7,00 Actuali- putut fi transplantată. Ea tim după deget — ea prin­ festări de genul acesteia ar tă cu credinţa că întot­
minutc; 8,00 era a noastră, era a gliei merita neîndoielnic o pu­ deauna e loc pentru mai
1 satelor; 9,30 de bine nu numai copiilor. bine.
lical; 12,00 De I care a zămislit-o. De a- Chestiunea e insă alta: mă blicitate cel puţin la fel de
oţi; 13,00 Ra- 1 ceastă glie s-a simţit le­ întreb ciţi dintre cei aproa- abundentă ca aceea de RADU CIOBANU
L5 Selecţiuni gată prin fire nevăzute.
ul şlagărelor
13,30 Varietăţi Avea rădăcini aici în
)0 Unda ve- Transilvania ca şi în Gorj.
rsţe ale şla- In Bucureşti îşi avea co­
ncsc ; 14,45
nromenadă ; pilăria şi tinereţea. Nimic Sin casa !B ucmas
V jr; 16,00 şi nimeni nu o putea
in; 16,05 Al- rupe de realitate. Glasul
17.00 Radio- părintească ai luminii sînt
meilor ; 17,30 străbunilor o chema pre­
’olcloric; 18,00 tutindeni. Astfel cutreiera I. M. BARZA-BRAD
iri; 18,05 Pu­ sate şi cătune culegînd Din casa părintcască-ncepe Ţara Vine din munţi adiere de vişini in
ţi Muzicotcca piese folclorice originale floare ÎNCADREAZĂ DE URGENŢA :
0,00 Radiojur- Şi Ţara ne e casă părintească !
in cîntec la şi de mare expresivitate, Dinspre sate luminate de oase din rîu
stică ; 21,00 redîndu-le apoi aureolate Aici începe cîntul scump de mamă Pe colină urma zăpezii întinde ştergare © muncitori necali'icaţi pentru subteran
idiilor ; 21,30 de geniul interpretării. Fiinţa neamului să o rodească.
22.00 Radio- Ce se topesc destrămate de tînărul © zidari-dulgheri pentru suprafaţă.
0 Panoramic Personalitatea artistică i-a grîu
10 Mi— ; că de fost recunoscută pe dife­ Prin voievozi mai vezi spre cer Iarba aduce miroaznă de ţară străveche Condiţii de încadrare : vîrsta între 18-40
> i stop rite continente, dar Ma­ C-apar mari urme dup-o vreme, De foşnetul norilor înfiorată şi grea ani.
rele Premiu Internaţional Pe unde zimbrii au trecut, Arhaice semne-s aceste flori la ureche
i-a fost decernat postum. Ca să-şi împlînte capu-n steme. Spunînd că ulciorul inimii se va Pentru necăsătoriţi se asigură spaţii de ca­
Ultimul spectacol l-a adăpa... zare la căminele de nefamilişti din Gurabarza.
susţinut cu Taraful Gorju- Vino şi curgi, Apă Vie, locuitoare I
lui, la 1 mai 1963 aici, Aici e bine să fii-n rînd cu toţi Pomii frumos peste noapte izbucniră Retribuirea în condiţiile Legii nr. 57/1974.
telul, aurul şi în judeţul nostru, în Hu­ In Templul Faptei să te simţi mulţime, în plîns
ria); Cîinele Informaţii suplimentare la serviciul personal-
HNEDOARA : nedoara, în mijlocul mi­ Să te clădeşti frumos între nepoţi Alboare şi fast, ale spumei de floare,
s (Flacăra); nerilor şi al siderurgiştilor. Kcvărsaţi-vă-n cîntecul meu neînvins ! retribuire, zilnic între orele 7,00-15,00, telefon
iderurgistui) ; Să cinstim cum se cu­ Şi Ţara să o prelungeşti prin tine. Scoarţele aspre de-al iernii răgaz întru
ală (Arta) ; moarte 1140, 1142.
mărturiseşte vine, memoria, geniul, ta­ Din pragul casei tale părinteşti
t o r u l ) ; pe- lentul şi vocea aceleia ce lată, se crapă, fisurîle-s pline de
Dba (Unirea); a fost, este şi rămîne Pa­ Cu vulturii de veghe la fruntarii, flamă...
Dlul. ;şi ardele­ sărea Măiastră a aces­ Mîhnirea ce ieri bîntuia e acuma
ne); LUPENI: Să creşti mereu, Legendă, şi să creşti
tural); VUL- tei ţări, Doamna Cîntecu­ departe,
îra (Luceală- lui Românesc — Maria Tă­ Cum creşte ncamu-n seminţii, Stejarii. Bucuros al luminii sînt... Fericit îi
t: Qvo vadis dau vamă !
s (Minerul) ; nase.
Buletift. de LUIZA LANDT AUGUSTIN JUSTIN EUGEN EVU
Muncitoresc) ;
ipillon — se-
(Retezatul) ;
irşiţa nopţii o carte care se adresează nu politan este in permanenţă
ie); GURA- numai specialiştilor, ci tutu­ urmărit pentru că vinde ca­
:rpico seriile fea fără autorizaţie. Rareori
) ; ORAŞTIE: ror cititorilor, constituind un am putut vedea o atit de
cu­
ria); Fronlie- mod plăcut şi util de unor pronunţată apropiere de o-
şi
noaştere
a
asimilare
GEOAGIU- noţiuni necesare omului con­ poziţia dintre omul mărunt,
i Africanul — temporan. aservit şi mecanismul strivi­
Casa de cul- PAVEL MUREŞAN : rii la. adulţi. Importanţa a- tor al puterii. Nanni Loy —
EG : Piedone cestora pentru procesul de DUMITRU HURUBĂ situîndu-se de partea celor
seriile I-II perfecţionare continuă a pre­ oprimaţi — surprinde in- a Pierdut legitimaţie de
ÎAZI : Toată „ÎNVĂŢAREA gătirii", în cuprinsul căruia tr-o poziţie lipsită de orice serviciu, pe numele Naina Si-
mea ; CA- atrag atenţia „Peniodizări ale CAFE EXPRESS echivoc o relaţie antagonică mion, eliberată de C.S. „Vic­
•ţirea — se- PERMANENTĂ SI virstei adulţilor", „Memoria", Turnat in 188U, filmul „Ca­ tipică prezumtivei democra­ toria" Călan. o declar nulă.
sa de cultu- PERFECŢIONAREA * „inteligenţa şi vîrsta", „Vîrstă le express" de Nanni Loy a ţii de tip burghez, ceea ce (1008)
A : Nea Mă- şi creativitate" etc. Cap. II: fost distins in acelaşi an cu ii prilejuieşte amare consta­ a Pierdut legitimaţie de
(Mureşul) ; CADRELOR" ..Metodologia activităţii de două premii Nastro d'argen- tări pe marginea condiţiei u- serviciu nr. «4637, pe numele
tul ghinionist perfecţionare", cu cîteva sub­ to ; unul pentru scenariu mane în societatea de con­ Bâileşteanu Alexandru, elibe­
3ELARI: Un In colecţia „Ştiinţa pentru titluri la fel de interesante: (scris în colaborare cu El- sum. VlNZ ARI-CUMPĂR ARI rată de E.M. Ghelari. o declar
î viitor (Mi- toţi" a Editurii ştiinţifice şi „Etapele determinării cerin­ nulă. (c. I)
enciclopedice" a apărut „În­ ţelor individuale de perfec­ vio Porta), celălalt pentru Nino Manfredi zugrăveşte a Vind apartament trei ca­
credit
lui
văţarea permanentă şi per­ ţionare", „Metode şi mijloa­ cel mai bun actor protago­ cu mult Făcînd portretul din mere (ocupabil imediat), eta­ a Pierdut legitimaţie de
Michele.
parte
adică
Manfredi,
Nino
Pa-
BBSBtBMBll fecţionarea cadrelor" .de lăcînd ce moderne perfecţionare a partici­ nist, îndoială una dintre mar­ familia marilor clowni uni­ jul I, ’ cărămidă. Haţeg, tele­ serviciu, pe numele Cirlan E-
active,
fără
mil, eliberată de C.S. Hune­
Mureşan.
Autorul,.
vel
(1012)
fon 70181.
pative
de
ca­
cantele
personalităţi
IEAS dovada unor calităţi deose­ drelor" ş.a. In ultimul capi­ nematografului italian ale ci­ versali, cu Manfredi se ochii identi­ doara. o declar nulă. (c. 14)
ro­
fică
.personajul;
dc
bite în ceea ce priveşte ex­ tol, Pavel Mureşan se opreş­ a Cumpăr apartament trei o Pierdut legitimaţie de
punerea de motive, folosin- te asupra tendinţelor şi o- azi. tunjiţi de o spaimă funcia­ camere, garaj sau garaj se­ serviciu, pe numele Iakab Mi-
du-se de un bogat material Nanni Loy a preferat un. ră, gesturile şi surîsul cris­ parat la bloc. Deva, telefon hail, eliberată de G.S.M.C.
oabiî utru rientărilor actuale în orga­ pate, purtînd pecetea incon- 22359. (1009)
1983 l vremea bibliografic, supune atenţiei nizarea sistemelor de perfec­ demers regizoral onest, in­ fundabilă a fricii provocate „Vulcan" Bucureşti. O declar
asă cu cerul cititorului cîteva „mecanis­ ţionare, probleme de-o strin­ teligibil şi profesional, fără de hăituire, ca stare exis­ nulă. (c. 13)
it vor cădea me şi posibilităţi de învăţare gentă. necesitate în relaţia focurile de artificii ale expe­ tenţială, toate vin din inte­ PIERDERI © 'Pierdut legitimaţie de
vizavi
perfecţionare",
de
şi
riscante.
;e de ploaie, „învăţăminl-cercetare-practi­ rienţelor programului El rămîne riorul de mare sensibilitate serviciu. pe numele Matei
său
fidel
regi­
de
fia moderat uriaşa explozie care date in­ că", în ansamblul educaţiei zoral şi in „Cale express", al unui actor de excepţie. o Pie4% t legitimaţie de Gheorghe, eliberai ă de C. S.
formaţionale
„năvăleş­
3045,
pc
ordic.Tempe- te" spre omul zilelor noas­ permanente. Amintim şi din dar avem toate motivele să Michele este cei mai bun rol serviciu’nr.' Mugurel, eliberată numele Hunedoara. O declar nulă.
Diaeonu
de
ne vor fi cu- tre. Fenomenul ca atare este acest capitdl „Tendinţe noi credem că cineastul ne pro­ al lui Nino Manfredi, ceea I.M.c. Deva. O declar nulă. (c. 13)
I şi 13 grade, dezbătut socio-psihologic. De în diversificarea şi diferen­ pune cel mai izbutit film al ce explică cu prisosinţa dis­
ime între 17 notat cele trei capitole care ţierea formelor şi programe­ său, in care critica socială tincţia la care ne-.am refe­ (1011) DIVERSE
Dimineaţa lo- constituie osatura cărţii : lor de perfecţionare". e abia disimulată de comi­ rit in preambulul cronicii a Pierdut legitimaţie do
roduce ceaţă, Cap. I : „Particularităţi dle „învăţarea permanentă şi cul incitant al situaţiei de noastre. serviciu, pe numele Boboc Ma­ a Familia îgna urează fami­
de serviciu : dezvoltării psihice şi învăţă­ perfecţionarea cadrelor" este bază ; Michele, şomerul na- AL. COVACI rin, eliberată de Secţia Hune­ liei Păcurar Iulian, din Deva,
icenco). doara a întreprinderii „Vidra" cu .prilejul aniversării unui an
Orăştie. O declar nulă. (1013) de căsătorie, „La mulţi ani 1".