Page 68 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 964 • DUMINICĂ, 19 IUNIE 1983

RĂSPUNSUL PREŞEDINTELUI REPUBLICII SOCIALISTE DummiCAL* Dummicâ

ROMÂNIA, TOVARĂŞUL NICOLAE CEAUŞESCU, COLECŢIA MUZEALĂ DIN DOBRA URME ÎN PAŞII VORBEI

LA MESAJUL PRIMULUI MINISTRU AL GRECIEI, Din pasiune pentru arta Mica industrie de odinioa­ fost pasul hotăritor. încercare, a
lui ae
Piatra
•
populară, dornic de a păs­ ră este reprezentată prin te ajută. Adevărul te loveşte, dar
A
tot
de
ilus­
ANDREAS PAPANDREU, CU PRIVIRE LA 0R6ANIZAREA tra pentru urmaşi acestor ce locuri, scaunul dantelă cizmar, piesele » nu s-a ridicat pe piciou-
pentru
trează
hai­
manuală,
istoria
Gheorghe Cosma Lugojan, nele de catifea, colecţia de reie lui, s-a ridicat pe ume­
rii altora.
şi
tablouri
cea
pentru
atelierul
de
tim-
la
muncitor
rame
linie
•
UNEI REUNIUNI DE EXPERŢI Al ŢARILOR BALCANICE plărie al Cooperativei de de cuiere. Colecţia mai este poia A mers in stejari", dreuptâ
după
la
„rrei
producţie, achiziţii şi desfa­ completată cu diferite picturi aceea a luat-o in zig-zag. vaiun, şi-a
•
Aflinau-se
pe
cerea mărfurilor din Dobra, vechi şi lotografii inlăţişind mincat colacul de salvare.
(Urmare din pag. 1) xamineze aspecte vizînd ganizarea unei reuniuni a căutat şi a adunat cu gri­ portul popular de pe raza • L-a lovit in onoare şi n-a
întreprinderea de noi paşi interbalcanice la nivel de jă numeroase obiecte etno­ simţit nimic.
necesar — se arată în me­ în direcţia depăşirii unor experţi, care să aibă ca u- comunei Dobra la începutul o Nu este greu aâ întrebi, e
sajul de răspuns al tova­ probleme existente, a dez­ nul din obiective discuta­ grafice, lucrări de artă şi re­ secolului, corul din locali­ greu să răspunzi. ciţi rostesc „bon-
toţi
«
Nu
răşului Nicolae Ceauşescu voltării încrederii şi bunei rea căilor şi posibilităţilor licve istorice pe care le-a tate in diferite perioade, re­ jour" ştiu şi franţuzeşte.
— să sc întreprindă paşi vecinătăţi, a cooperării pe de creare a unei zone de- grupat intr-o expoziţie mu­ numitul hotei „ai Husarilor", • Pe lingă timpul probabil
pe calea securităţii şi păcii multiple planuri, a trans­ nuclearizate în Balcani. O zeală. Astfel, în expoziţia liceul „Avram lancu" şi al­ anunţat de meteorologi, mal
exista şi timpul pierdut.
în Balcani, pentru transfor­ formării Balcanilor într-o asemenea reuniune, se su­ organizată la căminul cultu­ tele. • Gunoiul n-a dat nioicind
comună,
marea regiunii balcanice zonă fără arme nucleare. bliniază în mesajul de ral din vedea animale vizitatorul Pe un ştergar ţesut in cu­ perle.
poate
mari­
Cu
•
bărbăţie
într-o zonă lipsită de arme O asemenea întîlnire, care răspuns, s-ar înscrie ca o ne pietrificate, o scoică ma­ lorile tricolorului sint broda­ femeile drepturile. şi-au cucerit
nucleare, ca o parte inte­ trebuie, desigur, temeinic acţiune importantă în pro­ sivă, o creangă de copac te frumoase versuri in dia­ • Prin oameni vorbeşte Pâ-
grantă a întăririi securită­ pregătită, se înscrie ca un cesul de pregătire a unei pietrificată de mii de ani, lect popular: „Ea-n priveşce nuntul.
ţii şi înfăptuirii dezarmării act pozitiv în viaţa între­ întîlniri la nivel înalt a flori de mină, un vas de colo-n vale/ Printre Hori şi tele. • Roadele vorbelor sint fap­
în Europa şi în lume. gului continent în lupta statelor din zonă. în ceea cristal reprezentind vechiul vesel joc/ Cum se-nvirte hora • Mărimea unui om nu de­
Este apoi relevată semni­ pentru dezarmare şi pace ce o priveşte, România mare/ Horă veselă, cu loc". pinde de înălţimea lui.
e
Pegasul
•
ficaţia propunerii Români­ în Europa şi în lume. sprijină această iniţiativă, burg al Sibiului ş.a. poetul arată a mîrţoagă. frumos, doar
ei, a preşedintelui Nicolae In acest spirit, este a- la care doreşte să partici­ Vizitatorul este plăcut im­ Sectorul ceramicii şi olă­ e Ciocanul şi cleştele fie
Ceauşescu privind pregăti­ preciată ca binevenită pro­ pe cu hotărîrea de a-şi a- presionat de exponatele cu ritului' este, de asemenea, cum or fi, însă pila să fie de
rea şi organizarea unei re­ punerea primului ministru duce întreaga contribuţie caracter vînătoresc. Peste reprezentat prin numeroase calitate...
a Rîsul şi plînsul ? O me­
uniuni la nivel înalt a sta­ al Greciei, Andreas Pa- la desfăşurarea ei cu suc­ 200 de trofee de vinătoare exponate, dintre care remar­ dalie cu ayei-s şi revers.
telor balcanice, care să e- pandreu, cu privire la or­ ces. (coarne de ţap, dinţi de mis­ căm urna funerară scoasă a Cu dîra lăsată de melc nu
treţ, colţ de urs, pinteni de din fundaţia fostului hotel asfaltezi alei.
•
cocoş de munte) se găsesc al Husarilor, la care au tras un punct. şi virgulele merg pînă la
in cadrul colecţiei. cindva Nicolae lor ga, in că­ • Nu mi-e frică de clini, ci
lătoriile sale memorabile şi de căţei.
Numeroase obiecte ilustrea­
poetul Octavian Goga. a Cu domiciliul este in oraş,
ză portul locuitorilor din zo­ cu comportarea în comuna
nă, obiceiurile şi meşteşugu­ In activitatea sa, Gheorghe primitiva.
•
impămintenite
pe
rile
a
ŞEDINŢA PLENARĂ A ADUNĂRII tare Centrale a R.P. Chi­ meleaguri. Costumele aceste Cosma Lugojan partea primit spri-‘ dicat, A uitat do unde s-a ri­
insă
ştie
co­
cine
l-a
şi
din
organelor
jin
de
NAŢIONALE A REPREZENTANŢILOR neze. miri ornate cu tricolor, un locale din Dobra, care — ne coţat. Nu capul epigramei face
•
' POPULARI A R.P. CHINEZE în funcţia de preşedinte costum din comuna Bătrina asigura Eugenia Lazăr, pri­ parale, ci coada el.
al Republicii Populare Chi­ « Ca să te ungi cu toate a-
BEIJING 10 — Trimisul ales, sîmbătă prin vot se­ neze a fost ales tovarăşul cu vechime de peste un se­ marul comunei - va li mai lifiile, nu-ţi trebuie reţetă.
Agerpres, Mircea S. Iones- cret, preşedintele şi vice­ Li Xiannian, membru al col, o ladă de zestre picta­ consistent in continuare, • După ce ţi-a ieşit vorba,
cu transmite: în şedinţa preşedintele Republicii Comitetului Permanent al tă cu o vechime de 200 de pentru folosul, in primul rind zadarnic te mal baţi peste
gură.
plenară a primei sesiuni a Populare Chineze, membrii Biroului Politic al Comite­ ani, farfuriile din lemn, ciu­ ai obştii. Sprijin pe care co­ • Doi clini nu pot mînca
celei de-a Vl-a legislaturi Comitetului Permanent al tului Central al P.C. Chi­ rul din piele cu margine de lecţionarul din Dobra şi au­ dintr-un ciolan.
Cu
•
eforturi
a Adunării Naţionale a Re­ Adunării Naţionale a Re­ nez. Ca vicepreşedinte a şiadriiă pentru cernutul au­ torităţile locale ii solicită şi face lucruri mari. mici nu poţi
prezentanţilor Populari a prezentanţilor Populari şi fost ales tovarăşul Ulanhu, rului, plaştile de nuntă, câu- din partea Muzeului jude­ • Foarte puţini sînt cel ca­
R.P. Chineze deputaţii au preşedintele Comisiei Mili- membru al Biroului Politic cele de băut apă originare ţean, acesta fiind, desigur, re se supără şi pe ei înşişi.
Zi de zi se străduieşte să
•
al C.C. al P.C. Chinez. din Dobra şi Oltenia, puti­ deosebit de preţios pentru piardă noapte de noapte.
Bătrina,
SESIUNEA CONFERINŢEI NAŢIUNILOR UNITE Preşedinte al Comitetu­ nele din comuna smintină, întemeierea in localitate a rile vieţii... de mari sînt nimicu­
a
Cit
vasul
pentru
ţinut
organizata
expoziţii
du­
PENTRU COMERŢ Şl DEZVOLTARE lui Permanent al Adunării zdrobitorul de fructe, scalele unei toate regulile muzeogra­ • Muzica ? Cea mai plăcută
pă
BELGRAD 18 (Agerpres). internaţională. Declaraţia Naţionale a Reprezentanţi­ pentru făină şi cereale ates­ fice. limbă universala. are mai multe
•
Dragostea
— în cadrul celei de-a de la Buenos Aires, adop­ lor Populari a R.P. Chine­ tă modul de organizare a MIRCEA LEPÂDATU, inimi şi mai puţine capete.
Vl-a sesiuni a Conferinţei tată do ţărije membre ale ze a fost ales tovarăşul gospodăriilor inaintaşilor. ION coyoi ION MARINESCU
Naţiunilor Unite pentru grupului, evidenţiază hotă­ Peng Zhen, membru al Bi­
Comerţ şi Dezvoltare rîrea acestora de a acţio­ roului Politic al C.C. al ŞTIAŢI CĂ... ...apa potabilă disponibilă transformarea „deşeurilor nu­
pentru
insuficientă
este
cel
(UNCTAD) s-au încheiat na cu ’ toată vigoarea, îm­ P.C. Chinez. Preşedinte al ...17 la sută dintre italieni 115 000 000 de locuitori ai celor cleare" într-o importantă sur­
combustibil
La­
atomic.
dezbaterile generale asupra preună cu celelalte state, Comisiei Militare Centrale poartă mustaţă şl 7 la sută 3 500 de insule nipone ? Ca a- să de permite eliberarea izoto­
serul
î
barbă
situaţiei economice mon­ pentru depăşirea crizei e- a R.P. Chineze a fost ales poartă un sondaj După cum a- tare, în 20 de oraşe din Japo­ pului uraniu 235, aflat în can­
rată
efectuat
de
introduse
diale din punctul de vede­ conomice mondiale. tovarăşul Deng Xiaoping, Institutul „Doxa“, cel mai in­ nia au dc fost raţionalizare o diferite tităţi roduse în minereul de
a-
măsuri
Sistemul
uraniu.
„clasic"
de
re al dezvoltării. Este imperativ, să se ac­ membru al Comitetului teresant fapt a reiese din „aria pel. separare (prin centrifugare) a
ihus-
răspîndlrii
geografică"
Vorbind în numele „Gru­ ţioneze prompt şi efectiv Permanent al Biroului Po­ tăcloşilor şl bărboşilor ita­ ...trecînd o rază laser prin- acestui izotop, necesar pentru
pului celor 77“, Abdillahi pentru soluţionarea proble­ litic al C.C. al P.C. Chinez. lieni. S-a stabilit, astfel, că tr-un minereu de uraniu, oa­ funcţionarea reactorlior nu­
au
a
de
permite
Said Osman, reprezentan­ melor dezvoltării şi pentru La propunerea preşedin­ procentajul acestor persoane menii optimă ştiinţă scădere stabilit o cleari, treimi din separarea de
cale
de
a cos­
conţinutul
două
tul permanent al Somaliei a aduce schimbările struc­ telui R.P. Chineze, în func­ este mai ridicat în mediul ur­ tului producţiei la combusti­ uraniu 235 din minereul de u-
ban. Cu două decenii în urmă,
pe lingă Oficiul Naţiynilor turale necesare în sistemul ţia de premier al Consiliu­ un sondaj similar a relevat bilul nuclear necesar centra­ raniu. In schimb, sistemul la­
Unite din Geneva, a spus economic internaţional. A- lui de Stat â fost desem­ un procent mai ridicat la sa'te. lelor atomoolectrice ? „inter- ser permite separarea unei
printre altele : „Grupul ce­ cest imperativ decurge din nat tovarăşul Zhao Ziyang, Barba şl mustaţa sînt, pare-se, naţional Herald. Tribune" scrie cantităţi de izotop 235 cu 20
că această metodă permite
la modă. ’
ia sulă mai mari.
lor 77“ a venit la Belgrad considerentele asigurării e- membru al Comitetului
animat de un spirit de coo­ chităţii, justiţiei, păcii şi Permanent al Biroului Po­ „ C I R £ S A R " ce se încheie în luna iunie. — A scris poezia „Dimineaţă
perare şi de solidaritate progresului în lume. litic al C.C. al P.C. Chinez. VERTICAL : 1) Poetă român­ de iunie" (Nicolae: 1919—1972);
ORIZONTAL : l) Poet arde­ că (1916—1944), autoarea poe­ 11) Culege roadele învăţăturii
lean (1886—1954), autorul unor ziei „Noapte de iunie" (Mag- la finele lunii iunie — Zodia
„Cintece de iunie" (Emil) — da) — Frate mai mic al pur­ lunii iunie (neart).
„...de Sinzlene", nuvelă de Mir­ tătorilor cravatelor roşii, a că­ Dicţionar: ERCE, IAC. ULIE.
2)
Ieri în divizia A cea Eliade (neart.); căruia Mare ror la se serbează 2) anul Ambalaj PETRU PARDAU
aces­
zi
ta
(1880—1961),
19
scriitor
îi
iunie;
aparţine povestirea „Nopţile de textil — Autorul piesei de cenaclul rebusist „Dacia
Sînziene" (Mihail); 3) La do­ teatru „Vremea cireşelor" Hunedoara
3—1 (1—1). Cînd, în min. 29 a POLI, IAŞI — F.C.M. miciliu — Pulpa cireşelor (Aurel: 1913—1979); 3) îi apar­
Popescu a deschis scorul pen­ BRAŞOV 1—0 (0—0). Final (bot); 4) Pictor german (1880— ţine povestirea: „Dimineaţă de DEZLEGAREA CAREULUI
B DINAMO — UNIVERSI­ tru F.C. Olt, greu mai sperau de... infarct : in aşteptarea 1916), autorul pînzei „Cireşe" iunie" (Sergiu) — Scriitor ro­
TATEA CKAIOVA I—1 (0—0). orădenii intr-o victorie. Şi fluierului ce urma să consem­ (Franz) — Uşor ■ de-ntors; 5) mân de expresie maghiară, APAIIUT ÎN ZIARUL NR. 7958
Deşi alternativei cu cele de la totuşi... Filip (min. 36), Grosu neze punctul-oxigen al braşo­ Introduse-n robă ! — Scriitor autor al romanului „Cireşe l. Mentalităţi; 2. Arşic —
Rîmnicu Vilcea, secvenţele te­ (min. 54, din penaltl) şi din venilor, Ursu înscrie şi... (1906—1937), autor al nuvelei tomnatice" (Andras); 4) Mun­ Motan; 3. RG — Lămpi — JŢ;
—
Iar;
Gal-Par
Anima­
5.
4.
levizate din marele derbi au nou Filip (min. 63) au stabi­ H S.C. BACAU — F.C. AR­ „Ploaia din iunie" (Alexanr citori din ' mediul rural ce in­
convins că meciul fruntaşelor lit scorul final. GEŞ 5—2 (3—0). Severă înfrîn- dru); 6) Locuitori germani din tră în activitate încopînd cu litate; G.R. — Bar — Cot — V;
şi-a meritat calificativul. Lip­ O PETROLUL — F.C. CON­ gerea lui Dobrin. C. Solomon ţara noastră — Oraş care ani­ luna iunie — Comună în Fran­ 7. Inegalitate; 8. Tar — Tun —
siţi de Ştefănescu şi Bălăci, STANŢA 4—0 (3—0). Toma ('23), Şoiman (’27, '54 şi ’GO) versează centenarul dezvelirii ţa; 5) Anotimp ce începe cu Cod; 9. AV — Rodaj — Pe;
craiovenil s-au dăruit jocului, (’3), Simaciu (’26) şi Pancu şi Penoff (’45) au înscris pen­ statuii ecvestre „Ştefan ’ cel luna iunie — „...intră' în iu­ 10. Rotar — Tenor; 11. Edifi­
catori.
dînd o replică dirză domină­ (’28 şi ’72) au fost autorii go­ tru băcăuani, Iovănescu (’48) Mare", la 5 iunie 1983; 7) Trup nie", poezie semnată de Aurel
rii dinamoviste. Dragnea a lurilor. şi Nica (’74) pentru Argeş. din trup ! — Armă primitivă Rău (neart.) —Radu Tudor; 6) MAT ÎN 3 MUTĂRI
reuşit, după cîteva bune faze B STEAUA — CORV1NUL H A.S.A. — C.S. TlRGOVIŞ- — Uzinele textile Arad (abr.); Simbolul neonului — îi apar­
ofensive ale bucureştenUor, să 1—0 (1—0). Deşi au dorit mai TE 2—0 (2—0). Fanici (’ll) şi 8) Cultivă cireşe (pl.) — Poet ţine ciclul de volume intitu­ Controlul poziţiei :
deschidă scorul în min. OG. mult, hunedorenii au părăsit Uie Costel (’44) au semnat român, ce semnează poezia lat „Cireşarii" (Constantin) ; Alb : Rb3, Td7, Nb7, CcG.
După 1—0, Orac a tras în ba­ terenul învinşi, prin golul victoria. „Cireşul" (Tiberiu); 9) Se pre­ 7) Cîntee pe lac — Mamifer Negru : Rb6.
ră, dar în final, Moraru n-a marcat de Majartj, în min. 32, B CHIMIA — SPORTUL zintă la superiori — Comună în Tibet — Siglă pentru „E- SOLUŢIA PROBLEMEI
reţinut mingea ia şutul lui din lovitură de la 11 metri. STUDENŢESC 3—2 (2—2). Dis­ inclusă în' raza municipiului ficacitate biologică relativă"; DIN ZIARUL NR. 7958 :
Bica, respingîn8-o in piciorul ■Altfel, cine ştie, cu loniţă în pută strînsă, adevărată cursă Hunedoara; 10) Ion Gălan — 8) Varietate de cireşe — Insu­ 1. Dc8 — cG Ral — b4
Iui Cirţu şi, în min. 90 : 1—1, zi excelentă, Corvinul s-ar fi de urmărire pentru bucureş- Crustacel — Pune capăt la lă din Arhipelagul Caroline- 2. Dc6 — ci ,_________
ca intr-un adevărat derbi... teni : min. 8 — Carabageac toate !; 11) Pictor francez lor; 9) Neprihănită — Ca să­ 3. Del — a3 mat
Dinamo : Moraru — Movilă, revanşat. : loniţă — Rednic, 1—0 ; min. 16 — Lala 1—1 ; (1832—1883), căruia îl aparţine geata (pl); 10) Fluviu ale cărui 1............................. Ra4 — a5
Corvinul
Alexandru, Dinu (Stănescu), Dubincluc, Gâlan, Bogdan, min. 18 — Alexandru 2—1 ; tabloul „Băiatul eu cireşele" ape cresc 100 de zile pe an, 2. Ra2 — b3
Dragnea, Augustin, Mulţescu, Petcu, Mateuţ, Andone, Klein, min. 4p — Munteanu II 2—2 ; (Edouard) — Final fotbalistic începînd cu ziua de 20 iunie 3. DcG — a8 sau a 4 mat
Custov, Ţâlnar (Iordaclie), Ghiţă, Gabor. min. 47 — Iovan 3—2.
Văetuş, Orac.
Univ. Cralova : Lung —
Ncgrilă, TUihoi, Ciupitu, Un- CLASAMENTUL
gureanu, Ţicleanu, A. Fopes- 1. Dinamo 32 16 .14 2' 59--25 46 Etapa viitoare
cu, Irimescu, Geolgău (Bica),
Cămătaru, Cirţu. 2t „U" Craiova 32 19 6 7 59--24 44 (sîmbătă, 25 iunie):
H POLI. TIMIŞOARA — 3. Sportul stud. 32 17 8 7 46--27 42 Poli. laşi — F.C. Bi­
JIUL 0—0. Punct 'important 4. F.C. Argeş 32 17 5 10 49--34 39
obţinut de elevii lui L. Vlad, hor; Chimia - C.S.
care, iată, demonstrează că în 5. Steaua 32 13 10 9 42--36 36
întreruperea campionatului s-au 6. Corvinul 32 12 8 12 41--33 32 Tîrgovişte ; Univ.
pregătit serios pentru finalul 7. F.C. Olt 32 13 5 14 43--33 31 Craiova — Steaua;
competiţiei. Să notăm că în 7 13 36--36 31
min. 18, la şutul lui Stana, 8. A.S.A. 32 12 Jiul - F.C.M. Bra­
localnicii au acordat, corner, 9. Jiul 32 11 9 12 32--42 31
după executarea căruia Dina 10. S.C. Bacău 32 12 6 14 41--44 30 şov; S.C. Bacău -
a reluat puternic, de la peste 11. Poli. laşi 32 10 10 12 31-34 30 Dinamo; F.C. Con­
20 de metri în stîlpul porţii.
O altă mare ocazie de gol a 12. F.C. Bihor 32 11 8 13 53--58 30 stanţa - Poli. Timi­
avut şumulanschi în min. 60. 13. Chimia 32 11 7 14 31--39 29
Bravo, Jiul ! 32 9 11 12 33--41 29 şoara; F.C. Argeş
Jiul : Caval — .Popa, Rusu, 14. C.S. Tîrgov. Petrolul; A.S.A. —
.Vizitiu, P. Grigore, Mula, M. 15. Petrolul 32 13 3 16 36- -54 29
Marian, Dina, Stana, Dosan 16. F.C.M. Bv. 32 10 7 15 35-36 27 Corvinul ; Sportul
(Şumulanschi), Ciorăscu (Bă- 17. Poli. Timiş. 32 8 6 18 31--60 22 stud. - F.C. Olt.
luţă).
■ F.C. BIHOR — F.C. OLT 18. F.C. Const. 32 6 6 20 28-61 18
COLEGIUL DE REDA'CTIE : Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate ('edacto' şef). Lucia Elena Lîciu, Gheorghe Panel (redactor şef adjunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tircob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA; 2 700 Deva. *tr. Dr. Petro Groza, nr. 35 Telefoane) 11275, 11583, 12157. Telexi 72288. TIPARUL) Tipografia Deva, itr. 23 August, nr. 257.