Page 69 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 69
araitoiNîi M. 3aaed - 3a«3
'AIA Df UICTUKA
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
fs^ Tot satul să iasă la prăşitul porumbului!
.... im PROLETARI DIN TOATE TÂRILE. UNITI-VĂ!
unităţilor
Majoritatea Consiliul u- manuală pe toată suprafa le agricole din Batiz, Nă-
agricole
din
dăştie,
Boşorod
şi
altele
ţa. S-a încheiat, de ase
S O C I A L I S M U L lan au agroindustrial prăşitoa- menea, cel gîndacului doilea unde praşila a Il-a meca
Că-
nic
de-al
culturi
nică s-a efectuat pe nu
tratament la cartofi pentru
din
re bine dezvoltate, fapt ce
combaterea
mai circa jumătate din su
prafaţă.
în
unităţile
se datorează preocupării ce
Colorado. în prezent se
res
se manifestă — în lumina
orientărilor şi indicaţiilor pective, imediat ce vremea
va permite, trebuie să se
In Consiliul unic
ORGA* Al COMITETULUI JUDEŢEAN HUNEDOARA Al P C. cuprinse în cuvîntările tova agroindustrial Căîan treacă la finalizarea acestei
P U L A R J U D E Ţ E A N răşului Nicolae Ceauşescu, lucrări, întrucît ploile că
zute în ultima vreme fa
secretarul general al parti
dului, la Consfătuirea de face — la C.A.P. Sîncrai vorizează creşterea buruie
lucru de la C.C. al P.C.R. şi Strei — cel de-al treilea nilor. La praşila manuală
Anul XXXV, nr. 7 965 MARJI, 21 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani şi la şedinţa comună a tratament. se înregistrează mari dife
Consiliului Naţional al Praşila a doua mecani renţe de la o unitate la
Oamenilor Muncii din In că s-a încheiat ia porumb alta. Dacă la C.A.P. Bre
dustrie şi Consiliului Naţio în cooperativele agricole tea Strei şi Gînţaga, de
nal al Agriculturii — pen din Strei (pe 241 ha), Bre pildă, această lucrare s-a
tru realizarea la timp şi tea Strei (101 ha), Sîncra: efectuat pe aproape toată
de calitate a lucrărilor de (91 ha), Bretea Română
întreţinere. (82 ha) şi Gînţaga (32 ha). TRAIAN BONDOR
La sfeclă s-a efectuat
m Cît mai mu lt • ■Cît mai ^ bun praşila a Il-a mecanică şi Rămîneri în urmă se în (Continuare în pag. a 2-a)
registrează la cooperative
Preparaţia Coroeşti Restanţele cantitative
şi calitative să fie recuperate
Chiar dacă la prepara tităţii de cărbune cocsifi- trului chiar. începînd de
ta Coroeşti se aduce un cabil. acum, trebuie materializa
cărbune mai slab cocsifi- — Pentru a face faţă te unele măsuri şi în pre
cabil, încă trei întreprin cererii mari de cărbune paraţie.
deri miniere din Valea special pentru cocs, noi — Acţionăm pentru asi
Jiului — Vulcan, Paroşeni trebuie să livrăm zilnic gurarea nivelului cerut
şi Aninoasa — trebuie 3 877 tone cărbune spre prin creşterea ponderii cla
să-şi găsească de urgenţă selor ..mărunte" la produc
cadenţa, să ajungă la ni ţia pentru cărbune cocsi-
velul noilor sarcini de Reporteri ai ziarului ficabil, prin extragerea u-
plan, să-şi îmbunătăţească pe magistrala nor cantităţi de cărbune
ferm calitatea producţiei special din sortul „supra-
extrase. Minusurile acumu Valea Jiului - -granulaţie", care pînă a-
late în preparaţie la masa uzinele de cocsificare cum era dirijat spre pro
minieră depăşesc 200 000 (VI) ducţia de brichete. De ase Ferma legumicolă a I.A.S. Simeria. Se lucrează tic zor la pră.şitul culturii de to-
tone cărbune. Mai mult menea, funcţionînd cu trei mato.
de jumătate din această linii de flotaţie la două li
cantitate n-a fost livrată combinatele siderurgice,
spălare,
clasa
de mina Aninoasa (aproa preciza inginerul Silviu nii de mm, vom la extrage Cimentul fabricat la Deva poate şi trebuie
0—0,5
pe 124 000 tone), iar alte Constantinescu, şeful pre- din apele de spălare mai
aproape 57 000 tone cărbu paraţiei. însă trebuie să mult şlam „A" cocsificabil.
ne n-au sosit de la Paro ţinem cont că avem de să ajungă ritmic ia beneficiarii externi
— Nu ne-aţi spus nimic
şeni. Restul, aparţine Vul recuperat şi unele restan despre calitatea cărbune
canului. Cele peste 200 000 ţe. Ca atare, producţia
tone cărbune restanţă, da noastră zilnică va fi de lui, mai ales că siderur- Cimentiştii de la între cute de la începutul anu form reţetei de fabricaţie,
că ar fi fost totuşi livra 4 000 tone. giştii hunedoreni au unele prinderea de lianţi Deva lui, la care se mai adăuga a morilor cu materiale ce
te, ar fi asigurat produc — 4 000 tone zilnic nu obiecţii la marfa ce le-o au livrat, de la începutul încă 5 000 tone realizate intră în componenţa pro
ţia la preparaţie pe mai este o producţie mult prea livraţi, pentru că nu se anului, la export peste suplimentar pînă la jumă dusului finit, obţinînd un
bine de o jumătate de lu mare pentru posibilităţile încadrează in procentele 65 000 tone de ciment. Es tatea lunii iunie. Ne con plus de precizie in proce
nă, în condiţiile noilor sar preparaţiei ? de cenuşă şi umiditatea te o cantitate apreciabilă, centrăm toate eforturile — sul tehnologic, sporind ca
cini dc plan. — Am mai realizat ase admise. dar nu la nivelul preve subliniază inginerul Secula ratele de calitate.
Am amintit aici mereu menea vîrfuri. Planul este — Ca şi colegii noştri derilor de plan. în mijlo — pentru a asigura ritmi Deci, de la mori-ciment,
despre noile sarcini de realizabil, instalaţia este de la Lupeni şi noi ne cul colectivului am căutat citate producţiei şi în acest produsul finit curge ritmic
plan. In urmă ou cîteva aptă să preia şi să prelu să aflăm, fireşte, cauzele sens acordăm atenţie ma în silozuri. Ce se întîmplă,
zile şi la preparaţia Co creze cantitatea de brut. IOAN MUSTATĂ, nerealizărilor şi, mai ales, ximă bunel funcţionări a totuşi, de n-a ajuns în a-
roeşti s-a elaborat un pro Cărbune să fie ! DORIN CORPÂDE ne-a interesat modul în ca- morilor, celorlalte utilaje. ceeaşi măsură la benefi
gram special, menit să — Am intrat în ultima ciarii externi ? Un prim
contribuie la creşterea can decadă a lunii, a semes (Continuare în pag. a 2-a) răspuns ni-1 dă Aurel Dan-
ACTIVITATEA DE EXPORT ciu, directorul comercial
al întreprinderii s
calitate » dinamism » eficienţă — Restanţele acumulate
la livrări pentru export se
re se acţionează în momen Efectuăm reviziile, şi repa datorează şi faptului că in
ÎN ZIARUL DE AZI:
tul de faţă pentru recupe raţiile la termenele plani primele patru luni nu am
rarea restanţelor. ficate şi de calitate. Res avut accepH.l portuar pen
• Se impune perseve pectăm procesul tehnologic, tru expedierea cimentului
renţă şi fermitate în Am început documenta morile funcţionînd la pa la Constanţa. Acum, după
activitatea echipelor rea de la atelierul mori-ci- rametrii optimi. Ca urma ce am început să-l livrăm,
de control al oame ment, adică de la locul în re, numărul opririlor acci avem probleme cu vagoa
nilor muncii care se încheie ciclul de
fabricaţie a cimentului — dentale la acestea a scăzut nele, pe care nu le primim
© Sărbătorirea Zilei a- acesta urmînd, în continua considerabil faţă de anul în mod ritmic şi deseori
viaţiei re, să ia drumul diferiţi trecut, iar indicele de func au o stare tehnică necores
e SPORT * I-'otbal : lor beneficiari interni şi ţionare şi productivitatea punzătoare. Este însă foar
te adevărat că şi la noi
Rezultate, comentarii, externi. De la inginerul muncii au crescut cu 20 la mai persistă o serie de ne
clasamente Matei Secula, şeful atelie sută în acest an. Ne-a pre ajunsuri în cadrul activi
rului, aflăm că sectorul ocupat şi ne preocupă în
• Agenda : Din progra respectiv, deci implicit şi continuare calitatea ci tăţii de însăcuire-expediţie.
mele dc televiziune, mentului. Pînă acum, de Aici se „gîtuie“, de fapt,
radio, cinema şi vre întreprinderea, şi-a reali cînd exportăm, nu am a- fluxul productiv, datorită
mea zat, ba chiar depăşit sar vut nici o reclamaţie la lipsei de personal munci
cinile dc plan cu 30 000 tor pentru echipele de în-
tone în cele cinci luni tre- calitate. De curînd, am
montat la fiecare moară MIRCEA LEPĂDATU
dozatoare, care asigură a-
COMITETUL EXECUTIV limentarea constantă, con (Continuare în pag. a 2-a)
AL CONSILIULUI POPULAR
AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
I.M.M.R. Simeria, sectorul II, Maistrul Antone Vintza, COMITETUL EXECUTIV
împreună cu lăcătuşul Liviu Eianca, verifică rulmenţii pen In temeiul dispoziţiilor Legii nr. 57/1968, de orga
tru osiile tle vagon. • Foto: V1RGIL ONOIU AL CONSILIULUI POPULAR
nizare şi funcţionare a consiliilor populare, AL JUDEŢULUI HUNEDOARA
D E C I D E : în temeiul dispoziţiilor Legii nr. 57/1968, de orga
Economii de energie electrică Art. unic. — Convoacă Consiliul popular al jude nizare şi funcţionare a consiliilor populare,
ţului Hunedoara în sesiunea a XIII-a din cea de a
Prin urmărirea în cipalii indicatori au fost opta legislatură pentru ziua de 24 iunie 1983, ora 9,00, D E C I D E :
deaproape a tuturor îndeplinite in proporţie în Sala de festivităţi a Consiliului popular judeţean, Art. unic. — Convoacă ADUNAREA CETĂŢENI
consumatorilor energe de 121 la sută la revizii, cu următorul proiect al ordinii de zi : LOR din judeţul Hunedoara, pentru ziua de 24 iunie
tici, întreţinerea în sta 108 la sută la exploatări 1. Măsurile luate pentru aplicarea noului meca 1983, ora 9,00, în Sala de festivităţi a Consiliului popu
re cît mai bună a reţe şi 126 la sută la repa nism economico-fiinanciar, întărirea autoconducerii lar judeţean, cu următoarea ordine de zi :
lei şi aparaturii dc dis raţii. O contribuţie în muncitoreşti, a autogestiunii şi autofinanţării, perfec 1. Raport al Consiliului popular judeţean şi al
tribuţie, colectivul de semnată la aceste reali ţionarea planificării şi conducerii activităţii econo Comitetului executiv cu privire la executarea lucră
oameni a muncii de la mice şi financiare, dezvoltarea democraţiei muncito rilor edilitar-gospodăreşti, întreţinerea şi gospodări
Centrul de distribuţie a zări şi-au adus-o comu reşti în unităţile administrativ-teritorîale. rea fondului locativ, repartizarea locuinţelor, asigura
niştii Viorel Turcu, Au
energiei electrice din rel Popa, Gheorghe De- 2. Informare privind măsurile luate pentru apli rea aprovizionării populaţiei, soluţionarea propuneri
Hunedoara â reuşit să carea indicaţiilor date de secretarul general al parti lor, sesizărilor şi reclamaţiilor, precum şi modul în
economisească în peri du, Vasile Leocuţa, Flo- dului la Conferinţa pe ţară a preşedinţilor consiliilor care au fost aduse la Îndeplinire hotărîrile şi măsu
oada trecută de la înce rea Petre, Valerica Be- populare cu privire la activitatea de sistematizare. rile adoptate.
putul anului peste 1,2 tenaru, Pavel Ilieş şi
milioane ltYVh. De ase alţii. (Vasile Grigoraş, RADU BĂLAN, NICOLAE STĂNCULESCU, RADU BĂLAN, NICOLAE STĂNCULESCU,
menea, sarcinile la prin corespondent). preşedinte secretar preşedinte secretar
