Page 70 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 70
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
Se impune perseverenţă şi fermitate CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
în activitatea echipelor de contrei
ii kt 11.00 Telex
ai oamenilor mut Îl,05 Almai
11.35 Roma
rile s
A trecut un an de la re tul că o bună parte dintre tar nr. 4, unităţile Agro- soclul
organizarea echipelor de acestea s-au făcut împreu coop nr. 1 şi C.L.F. nr. 8, 12.05 Panor
control al oamenilor mun nă cu lucrători ai miliţiei, magazinul „Avicola" din 12.35 Desen
cii, conduse şi îndrumate ai inspecţiei comerciale de cartierul „Dacia", autoser vestiri
de consiliile teritoriale ale stat şi ai centrului sanitar virea „Sarmis", patise verde
Frontului Democraţiei şi antiepidemic. Trimestrial, ria „Doina" şi altele, or 16.00 Telex
Unităţii Socialiste. Ce au cu sprijinul unor specia dinea şi curăţenia se men 16.05 Eslrac
întreprins — şi cu ce re lişti în domeniu, au fost ţin necorespunzătoare zile 16.20 Clubu
zultate — în acest interval organizate instruiri temati la rînd. în altele se prac 17.00 Viaţa
cele 105 echipe din muni ce şi metodice, punîndu-se tică reţinerea mărfurilor 17,50 1001 c
cipiul Deva ? O recentă a- accent pe cunoaşterea ac pentru servire preferenţia 20.00 Teleji
naliză iniţiată de comisia telor normative care regle lă. Pentru un asemenea 20.20 Aetna
municipală de profil a mentează această categorie gest, gestionara Elena Trif, că
Consiliului municipal al de activitate. de la magazinul nr. 44 20.35 Video
F.D.U.S. a pus în evidenţă Tot în perioada care a „Sanda" din cartierul „Mi nală
ceea ce este caracteristic trecut de la reorganizare, cro 15" a fost sancţionată, 21.05 Pagin
în activitatea acestora. sub îndrumarea biroului e- în mai multe unităţi ale roisni
50 de
Principala concluzie ce se xecutiv al Consiliului mu rea C
desprinde arată că activi nicipal al F.D.U.S. au fost C.L.F., între care nr. 8 din nai j
Mecanizatorul Ioan Filimon {ace lucrări (le întreţinere a culturilor pe ogoarele
tatea echipelor s-a îmbună organizate două întîlniri „Dacia", se dosesc mărfuri, C.A.p. Rapoltu Mare. 21,25 Creaţ
tăţit, atît sub raportul cu de lucru între echipele de în altele se pun în vînza- mare
prinderii, cit şi sub cel al control şi conducerile uni re sortimente de calitate 21,45 La zi
cundc
insistenţei cu care ele lu inferioară la preţuri supe 21,55 Tcatr
crează pentru perfecţiona tăţilor supuse controlului, rioare. Pentru obţinerea unor recolta sporite de legume de L
rea muncii în unităţile su în cadrul cărora s-a anali O problemă des sesizată 22,30 Telcj
puse controlului, a lucră zat modul în care se ac de echipele de control se Ferma de legume a Coo din 22 cooperatoare din legumicultorilor de aici es
torilor din sfera servirii' ţionează pentru soluţiona referă la proasta întreţine perativei agricole de pro sat — care muncesc cu te de a realiza planul pe
rea propunerilor şi suges
populaţiei. O importantă re a instalaţiilor sanitare ducţie din ITărău are cul hărnicie în grădină, zi de acest an, a cărui valoare
tiilor prezentate de echipe
contribuţie au adus-o în a- cu prilejul controalelor e- din unităţile comerciale, tivate cu varză, cea zi. Printre cele mai vred se ridică la 1,3 milioane Pi
ceastă direcţie consiliul chestiune nesoluţionată în pă, rădăcinoase şi alte nice se numără Valeria lei, ferma legumicolă a
municipal al sindicatelor, fectuate. multe unităţi nici în pre sortimente 100 hectare. Malea, Ana Preda, Elisa- C.A.P. ITărău adueîndu-şi
comitetul municipal al Utilizarea unei game bo zent. Deşi ferma a intîmpinat beta Jimbetean, Silvia Jo- astfel o contribuţie sub BUCURI
U.T.C. şi comitetul muni gate de forme şi metode Multe din lipsurile sem serioase dificultăţi din cau san, Silvia Olar, Maria Se- stanţială la înfăptuirea au- dioprograi
La
ordine
cipal al femeilor. în sprijinul echipelor de nalate au la origine fap za secetei de la începutul beştean şi altele. în peri toaprovizionării teritoriale. tură; 7,00
control a determinat îmbu
Reţine, de asemenea, a- tul că în unităţi se desfă acestei veri, plantările s-au oadele de vîrf, la întreţi La panou
muncii ;
tenţia faptul că echipele nătăţirea activităţii şi efi şoară o slabă muncă de e- desfăşurat în mod cores nerea culturilor, participă S'' 8,10
de control se bucură de un cienţei lor. în primele cinci ducaţie în rîndurile lucră punzător, folosindu-se, atît la muncă şi alţi coopera La pirâşitut *1,00
real sprijin din partea co luni din acest an au fost torilor, precum şi exigenţa pentru pregătirea terenului tori din sat, mobilizaţi de ^ Răsp
misiei municipale şi a bi efectuate 102 acţiuni de scăzută de care dau dova în vederea plantărilor, cit conducerea fermei şi a porumbul! rilor; 10,01
Forn
10,05
roului executiv al Consi control, cu care prilej uni şi pentru a asigura creş cooperativei agricole. Cîte Din cînte
liului municipal al F.D.U.S., tăţilor controlate le-au fost dă conducerile întreprinde terea culturilor, sistemul o zi pe săptămînă, în aju (Ur.nare din pag 1) popoareloi
rilor
Neajunsuri
comerciale.
care şi-au repartizat mem prezentate 05 de propuneri, de irigaţii care a funcţio torul fermei vin şi oameni ştiri; 11,0!
nicrilor;
brii pe echipe, însoţindu-le vizînd mai frecvent neafi- similare se întîlnesc şi în nat, în anumite perioade, ai muncii de la Grupul în suprafaţa, la unităţile a- 12.00 Bule
permanent în acţiunile în şarea preţurilor, întreţine unităţile prestatoare de zi şi noapte, fără întreru treprinderilor de gospodă gricole din Batiz s-au pră Tribuna i
;
treprinse. în acelaşi t mp, rea necorespunzătoare a u- servicii, aparţinînd coope pere. Sîmbătă, 18 iunie a.c., rie comunală şi locativă din şit doar 90 ha din cele comoara
Avanpreir
pe lingă echipele de con nităţilor, comportarea ne rativelor „Mureşul" şi au fost plantate ultimele Deva, participînd la efec 234 cultivate cu porumb, la 13.00 De
trol din cartiere au fost cuviincioasă a unor lucră „Progresul". fire de varză. tuarea lucrărilor care con cea din Strei 68 ha din Clubul cu
repartizaţi deputaţii consi tori faţă de cumpărători, Analiza întreprinsă s-a în această perioadă se diţionează soarta recoltei. 120. în cooperativele a- letin de
ce din fo
liului popular municipal, dosiri de produse, vînzări soldat cu măsuri menite să munceşte intens la efec La ora actuală, mai ales mintite şi în altele se im ran; 1G,1!
ceea ce le a întărit capaci preferenţiale etc. contribuie la perfecţionarea tuarea celei de-a Il-a pra- după ploile căzute în ulti pune să se mobilizeze la lui; 16,20
tatea de soluţionare a pro Multe din lipsurile sem activităţii echipelor de con şile la ceapă, vinete şi ar ma vreme, culturile grădi sapă, în ferestrele dintre eîntece d<
blemelor ivite. Pe de altă nalate au fost înlăturate, trol al oamenilor muncii. dei. Ferma şi-a alcătuit o nii de legume din Hărău ploi, toate forţele satelor diogazeta
Buletin d
parte, calitatea controalelor după cum altele persistă echipă permanentă de le arată bine, lucrările sînt şi să se încheie lucrarea în tica noas
■;-a îmbunătăţit prin fap- încă. La magazinul alimen- CORNEL ARMEANU gumicultoare — compusă efectuate la zi. ITotărîrea cel mai scurt timp posibil. ţa radio:
20.00 Radi
moria păi
20,40 La
O zi înti
dio jurnal
nr. 2 în
pentru pi
Ludwig
& Cit mai mult ® Cit mai bun 23,30—5,00
cal.
R@stanl©S© cantitative <0!!
şi calitativ© sâ fi©
DEVA
X-II (Pal
recuperat© lield (Ar
Despărţii
căra); C
dunică (S
(Urmare din pag 1) dacă ajung la 12—13 la dul vărg
sută, mult prea „depărta roşu (C<
te" de sarcina noastră de TROŞAN
confruntăm cu aceeaşi sta de zile (
re de fapt: minele conti 32—33 la sută. Noiembr
(Cultural
nuă să trimită la supra Şi la Coroeşti, ca şi la valorii tc
faţă cărbune cu un pro preparaţia Lupeni, con (Luceaţi
cent foarte ridicat de ce cluzia este una singură : NOASA
pi dul 34
nuşă. Spre exemplu, în ca se întîmpină, din partea (Muncite
zul nostru, Paroşeniul „ne întreprinderilor miniere, Intimplâ
Yun !
dă peste cap" recuperarea o serie de greutăţi în ceea BRAD:1
din cărbune, ne deterio ce priveşte realizarea can in ceaţă
rează şi instalaţiile. în ul titativă şi calitativă a pla Cimentul fabricat Ia Deva poate şi trebuie RAŞTIE
(Patria)
tima perioadă de timp, nului de producţie. Restan cpstel ■“
mina ne-a livrat cărbune ţele, depăşirile mari la ce sa alungă ritmic la beneficiarii externi GlU-BAl
(Casa de
cu o depăşire de 17 punc nuşa admisă şi la umidita Portretui
te peste procentul de ce te dovedesc că nici' la Vul (Dacia);
nuşă admis. Cărbunele so can, Aninoasa şi Paroşeni (Urmare din pag. 1) tarul general al partidului, Bădi.n, şeful atelierului în- re a cimentului pentru ex fiu prim
ţă cu ei
seşte plin de argilă şi foar nu se acţionează cores sublinia importanţa reali săcuire-expediţie, am reţi port ; utilajele se predau tură); S
te umed. Din 2 500 tone. punzător în abataje, pe căicare, precum şi anumi zării ritmice şi de calitate, nut nu doar cauzele, subi de la un schimb lş celă fără nurr
lalt pe bază de proces ver
de
tor piese de schimb pentru
fiecare
către
ective şi obiective, care au
colectiv,
tt ne livrează ritmic mi fluxul de extracţie pentru utilaje (electrotamburi, pi- a sarcinilor Ia export, ară- condus la restanţele amin bal. Datorită acestor mă Caseta
(Lumina
ja, noi abia putem scoate livrarea spre preparaţie a nioane, coroane dinţate tînd şi cîteva din căile de tite la export, ci şi cîteva suri am ajuns deja la o
tone cărbune cocsifi- unui cărbune curat şi în ş.a.), dar şi unor cazuri de acţiune în această direcţie. dintre principalele măsuri medie de încărcare de 850
sbil. în aceste condiţii re- cantităţile solicitate de £- nerespectare a discipline De aceea noi — releva, în luate în ultima vreme în tone pe zi, faţă de 500 to
1
uperările posibile de conomia naţională, de si tehnologice şi a muncii, continuare, George Grozav, cadrul atelierului în vede ne, cît încărcăm anul tre
realizat în preparaţie abia derurgie în special. care au dus la defectarea secretar adjunct al comite rea îmbunătăţirii radicale cut. Au fost perioade In
benzilor de măcinare, a tului de partid — am cău a activităţii de însăcuire şi care am reuşit să încăr
Timpu
maşinilor de însăcuit. De tat să întărim schimburile expediere a cimentului la căm şi 1 200 tone de ciment azi, 21
VARIETATE DE PRODUSE ARTIZANALE aceea, atenţia prioritară a de la rampa de încărcare beneficiarii externi. „Este pe zi, ceea ce dovedeşte că va {i ră
conducerii întreprinderii şi în vagoane. Astfel, am mai vorba — sublinia inginerul posibilităţi avem. Indicele noaptea
Pe strada Horia din oraşul Brad, cooperativa de produc a comitetului de partid este constituit o echipă de în Bădin — despre măsurile intensiv la maşinile de în rul va
ţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor din localitate a deschis cărcători, formată din mun vizînd buna funcţionare a săcuit a ajuns la 75—80 de Local Vi
o secţie de artizanat textil. Ea oferă, atît pieţei interne cit îndreptată spre acest sec ţii slabt
şi exportului, o mare varieta te de produse de artă popu tor, în vederea asigurării citori de la celelalte secţii utilajelor din dotare, adu tone pe oră, faţă de 30 to ploaie,
lară şi de artizanat. între acestea se numără obiecte desti condiţiilor tehnico-organi- şi ateliere ale întreprinde cerea acestora la parame ne în anul precedent. Ne caracter
nate înfrumuseţării interiorului locuinţelor (cuverturi pentru zatorice menite să ducă la rii. în acelaşi timp, comi trii optimi de lucru. Amin am propus ca începînd cu va sufla
pat, feţe de pernă şi de masă, prosoape, mileuri), obiecte de derat.
îmbrăcăminte (piese de port, lenjerie, rochii, bluze gen ie desfăşurarea constant bună tetul de partid sprijină în tesc mai întîi faptul că re semestrul viitor să ne men nlme vc
brodate manual), costume populare specifice diferitelor lo a activităţii de însăcuire- mod deosebit activitatea viziile şi reparaţiile se fac ţinem cu o medie zilnică 9 ş.î 15
calităţi şi zone etnofolclorice de pe valea Crişului Alb, di expediţie. organizaţiei de bază din a- la termenele planificate, de la însăcuire-încărcare-li- xime In
verse accesorii deosebite, atît prin formă cît şi prin modul calitate, apoi că am întărit
de prezentare (trăistuţe, baticuri, eşarfe ornamentale), pre — în cuvîntarea rostită cest atelier în acţiunile sa vrare de 1 000 tone pe zi. La m
cum şi alte numeroase obiecte. Se pune accent pe decora la şedinţa comună a Consi le menite să ducă la întă echipele de lăcătuşi care a- Este o medie care ne va roasă, c
rea produselor noi realizate, ţinîndu-se cont de particulari liului Naţional al Oameni rirea disciplinei şi ordinii sigură aâistenţă tehnică în permite să recuperăm res o»dea p
mă de
tăţile satelor de unde provine modelul şi pe costume popu lor Muncii din Industrie şi în muncă, la creşterea res schimburi; şeful de schimb tanţele acumulate în primul
lare pentru copii, produse ca re se găseau destul de greu. vea şl
(Meteor
Cupoanele ce rezultă din materiale sînt refolosite la reali Consiliului Naţional al A- ponsabilităţii fiecărui lucră supraveghează şi răspunde semestru din acest an, să Vrasgya
zarea unor produse adecvate. (Ion Coţoi, corespondent). griculturii, tovarăşul tor în producţie. în mod special de opera ne realizăm ritmic sarci
Nicolae Ceauşescu, secre De la inginerul Victor ţiile de ambalare şi livra nile în continuare".