Page 73 - Drumul_socialismului_1983_06

Ieri, în prima zi însorită după o perioadă de ploi

A ÎNCEPUT SECERIŞUL ORZULUI

atelaje cu tracţiune ani­
Folosind din plin orice clipă de timp prielnic, mală.
pregătind în cele mai bune condiţii utilajele, organi- — Care este viteza zil­
zînd bine munca, lucrătorii ogoarelor hunedorene au nică de recoltare şi în cî-
declanşat ieri, în prima zi însorită după o perioadă te zile încheiaţi secerişul
de ploi, campania de recoltare a cerealelor păioase. la orz ?
Iată, din această primă zi de seceriş al orzului, rela­ — Lucrăm cu o viteză
tări din Consiliul unic agroindustrial Ilia. zilnică de aproape 150 hec­
tare, astfel că în maximum
patru zile bune de lucru în
Şi în judeţul nostru a dustrial Ilia. cîmp vom strînge recolta
început de ieri ampla bă­ — Am aşteptat cu ne­ de pe toate cele 474 ha
Anul XXXV, nr. 7 966 MIERCURI, 22 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani tălie pentru a strînge în­ răbdare această zi — ne cultivate cu orz. Am orga­
tr-un timp cît mai scurt spunea tovarăşul Nicolae nizat bine munca şi în­
şi fără pierderi cerealele Nicula, inginerul şef al treaga activitate Se desfă­
păioas.e. Primii care au in­ consiliului unic. Cum au şoară în flux continuu.
ŞEDINŢA COMITETULUI POLITIC la secerişul orzului sînt făcut frumos am şi intrat Imediat după combine vin
trat cu combinele în lanuri
încetat ploile şi timpul s-a
presele de balotat, mijloa­
mecanizatorii Octavian imediat la seceriş. La strîn- cele de transport care eli­
Şindea, Remus Bolea şi gerea recoltei de orz lu­ berează terenul de paie. iar
EXECUTIV AL C.C. AL P.C.R. Petru Burza la C.A.P. Gu- crăm cu 29 de combine apoi şi seamănă ară, dis-
traâtoarele
Ioan
„Gloria" C 12, care sînt
la
Dehelean
rasada,
culturile
cuie
C.A.P. Burjuc, Ioan Crişan grupate în opt formaţii de duble de porumb — 1 141
la C.A.P. Sălciva, precum lucru.' La balotatul paielor ha, porumb în amestec cu
Sub preşedinţia tovarăşului Nicolae dă 1981—1985, într-un ritm mediu anual şi cei de la Bretea Mure- avem 19 prese, iar trans­ floarea soarelui — 275 ha
Ceauşescu, secretar general al Partidului de 9,8 la sută. şană, Dobra, Lăpuşnic şi portul recoltei din lanuri şi legume — 90 ha.
Comunist Român, a avut loc, marţi, 21 In domeniul nivelului de trai s-a men­ alte unităţi cooperatiste în hambare îl facem atît N. BADIU
iunie, şedinţa Comitetului Politic Execu­ ţionat că propunerile de plan reflectă din Consiliul unic agroin­ cu mijloace auto, cît şi cu T. BONDOR
tiv al C.C. al P.C.R. preocuparea constantă a partidului şi sta­
Au participat, ca invitaţi, membri ai tului, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu
guvernului, cadre de conducere din mi­ pentru crearea tuturor condiţiilor de creş­
nistere şi instituţii centrale, specialişti din tere permanentă a bunăstării materiale şi
diferite domenii de activitate. spirituale a întregului popor. în acest
La primul punct al ordinii de zi, Co­ sens, s-a apreciat că prevederile pentru
mitetul Politic Executiv a dezbătut şi a- 1984 şi 1985 asigură majorarea veniturilor
probat Raportul cu privire la proiectul populaţiei, îmbunătăţirea aprovizionării
planului naţional unic de dezvoltare eco- cu mărfuri şi servicii, continuarea pro­
nomico-socială a Republicii Socialiste gramului construcţiei de locuinţe.
România pe anii 1984—1985. Subliniind că prevederile de plan pe
Comitetul Politic Executiv a subliniat anii 1984—1985 trebuie considerate ca mi­
că propunerile referitoare la dezvoltarea nime, că există încă mari rezerve pentru
economico-socială pe ultimii doi ani ai depăşirea acestora, Comitetul Politic Exe­
cincinalului au fost elaborate sub îndru­ cutiv a cerut ministerelor şi organelor c- jjJP
marea directă a tovarăşului Nicolae conomice centrale să ia toate măsurile în
Ceauşescu, care a orientat lucrările de vederea folosirii cît mai bine a capaci­
fundamentare a planului în direcţiile de­ tăţilor de producţie, a întreţinerii şi efec­
terminante pentru înfăptuirea neabătută tuării la timp şi în bune condiţiuni a re­
a liotârîrilor Congresului al Xil-lea şi paraţiilor maşinilor şi utilajelor, a func­
Conferinţei Naţionale ale partidului. ţionării acestora la parametrii proiectaţi, Combine în lanurile de orz ale C.A.P. Ilia, brigada Brîznic.
Analizind prevederile de plan, Comite­ astfel îneît să se asigure realizarea ritmi­
tul I’olitic Executiv a evidenţiat rolul că a planului, să sporească într-o pro­
hotărîior al tovarăşului Nicolae Ceauşescu porţie mai mare producţia la mia de lei
în stabilirea şi înfăptuirea întregii poli­ fonduri fixe, să se asigure în toate ra­
tici a partidului şi statului, pentru creş­ murile economiei naţionale creşterea gra­
terea continuă a forţelor de producţie şi dului de valorificare a materiilor prime
dezvoltarea intensivă a economiei naţio­ şi materialelor.
nale, pentru gospodărirea judicioasă a tu­ S-a subliniat că un factor hotărîtor îl
turor resurselor materiale şi financiare constituie creşterea mai accentuată a pro­
ale ţării, in vederea sporirii susţinute a ductivităţii muncii şi, în acest sens, s-a
venitului naţional şi ridicării permanente, stabilit să fie introduşi indicatori fizici de
pe această baza, a nivelului de trai al productivitate în toate ramurile economiei M\mm ritmică şi de cantate a cărbunelui
întregului popor. naţionale, inclusiv în construcţii şi agri­
Potrivit proiectului de plan, producţia cultură.
industrială urmează să sporească în 1984 In acelaşi timp, s-a indicat ministerelor, de Valea Jiului duse ia creşterea
şi 1985 intr-un ritm mult mai înalt decît centralelor, întreprinderilor să pună în
in primii doi ani ai cincinalului, astfel continuare un accent sporit pe proble­
ca pe întreaga perioadă 1981—1985 ritmul mele de calitate, de ridicare a nivelului costurilor de producţie fa cocsificare
mediu anual de creştere să fie de 11,8 tehnic al producţiei şi creştere a fiabili­
la sută ia prouucţia netă şi de 6,9 la sută tăţii produselor, pe reducerea cheltuieli­
la producţia marfă. în perioada trecută din bia de ajunge de la o zi nusul respectiv ne-a încăr­
lor materiale şi a costurilor de fabrica­ la alta. cat costurile de producţie.
In domeniul agriculturii şi industriei ţie, în vederea sporirii generale a eficien­ anul 1983, uzina nr. 1 coc- — Şi totuşi, tovarăşe di­ De mai multă vreme ne
alimentare prevederile actuale au în ve­ ţei economice. sochimică de la C.S. Hu­ rector Cornel Gherghel, u- confruntăm cu aceste greu­
dere măsurile stabilite prin Programul de S-a stabilit ca fiecare minister să ana­ nedoara a întîmpinat greu­ tăţi. De fiecare dată însă
autoaprovizionare teritorială şi de sarci­ tăţi din cauza nerespectă-
lizeze şi să clarifice într-un timp cît mai rii indicatorilor de calita­ conducerile minelor se an­
nile rezultate din programele suplimen­ scurt toate problemele legate de asigu­ te la cărbunele special pen­ Reporteri ai ziarului gajează, iar preparatorii ne
tare aprobate de conducerea partidului şi rarea îndeplinirii în bune condiţii a pla­ tru cocs livrat de prepa-' confirmă că ne vor asigu­
statului. pe magistrala ra mai mult cărbune spe­
nului pe următorii doi ani ai cincinalului raţiile din Valea Jiului Valea Jiului -
in ceea ce priveşte ^investiţiile, preve­ şi să elaboreze programe concrete de mă­ (Lupeni şi Coroeşti). Neres- cial, dar în realitate lucru»
derile de plan pe anii 1984 şi 1985 asigu­ pectarea indicatorilor de uzinele de cocsificare rile se petrec altfel. Şi am
ră continuarea eforturilor pentru termi­ suri, care să fie dezbătute, împreună cu calitate a cărbunilor (umi­ (VII) să şi exemplific. Dacă ap
prevederile de plan, în adunările gene­
narea cu prioritate a obiectivelor care rale ale oamenilor mun'ii din toate ra­ ditate, cenuşă, aglutinare nul trecut Preparaţia Lfi-
contribuie la dezvoltarea bazei proprii de murile economiei naţionale. — cocsificare) şi neritmici- peni a avut un minus tje
materii prime şi energetice, la sporirea lalea livrărilor au condus zina nr. 1 cocsochimică a- livrare de 60 000 tone, în
Totodată, Comitetul Politic Executiv a re un plus la producţia de
exporturilor şi reducerea importurilor, trasat ca sarcină guvernului, ministerelor, la schimbarea frecventă a acest an, numai în prime­
precum şi la intensificarea valorificării centralelor industriale şi unităţilor eco­ reţetelor de fabricare a cocs de aproape 6 000 tone. le cinci luni, minusul a a-
materialelor recuperabile şi refolosibile. cocsului, cu mari influen­ — Avem acest plus pen­ juns, aşa cum am arătat,
nomice ca în perioada imediat următoare tru că am folosit mai mult
 fost evidenţiat faptul că, în concor­ ţe asupra constanţei cali­ la 40 000 tone... Noi ne stră-
să ia măsuri hotărîte în vederea contrac­ tăţii acestuia, fapt ce a cărbune de import pentru
danţă cu creşterea producţiei şi cu redu­ tării producţiei anuiui viitor pentru piaţa a suplini lipsa celor peste
cerea prevăzută a cheltuielilor materiale cauzat numeroase dereglări IOAN MUSTAŢĂ
internă şi, îndebsebi, la export. S-â in- de funcţionare la furnale. 40 000 tone de cărbune ce DORIN CORPÂDE
în produsul social, venitul naţional ur­ De mai multă vreme sto­ nu ne-au fost livrate de
mează să sporească, pe întreaga perioa­ (Continuare in pag. □ 4-a) cul de cărbune indigen a- Preparaţia Lupeni. Iar mi­ (Continuare în pag. a 3-a)
Magazin sătesc
la Valea Momorodului A INTRAT ÎN PRODUCŢIE PRIMA LINIE
A NOII PREPARAŢII A CĂRBUNELUI
Duminică, numeroşi cetăţeni
din satele Coaja şi Certej au
participat la darea in folo­ DIN PETRILA
sinţă a magazinului sătesc
din Valea Homorodului, ce va In Valea Jiului s-a consemnat intrarea în funcţiu­
deservi aceste două sate din
comuna Vorţa. ne a unui important obiectiv de investiţii din mine­
Realizat prin contribuţia în rit : prima linie de producţie a noii preparaţii a căr­
bani şi în muncă a cetăţeni­ bunelui din Petrila, mater ializîndu-se astfel o im­
lor din satele Coaja şi Certej, portantă sarcină trasată de secretarul general al parti­
magazinul cuprinde sală de dului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, în vederea creş­
servire, magazie, pivniţă şi
terasă, valoarea lucrărilor e- terii producţiei de cărbune cocsificabil şi energetic.
fectuate depăşind 100 000 lei. Prin intrarea în producţie a primei linii tehnolo­
în timp de mai puţin de un gice a noii preparaţii a cărbunelui din Petrila, se va
an — cît a durat construc­ rezolva mai bine aprovizionarea cu cărbune a meta­
ţia —, s-au evidenţiat în lurgiei. Utilajele, instalaţiile şi tehnologia de lucru
muncă cetăţenii Aurel Tîrsa,
Silviu Miclea, Moise Petrcscu, ale noii preparaţii constituie creaţii proprii ale spe­
Vergii Dane, Ileana Şerban, cialiştilor şi constructorilor de maşini din România.
Norica Crişan, Filimon Dane, Noua linie tehnologică asigură creşterea gradului de
Viorel Dane, Ionel Marian, recuperare din masa minieră cu 21 de procente, iar
Manole Marian, Ion Marian, cantitatea de cărbune prelucrată creşte cu 1 600 tone
Jenica Dane, Partenie Rado- C.S.V. Călan — turnătoria nr. 1. Echipă de turnători-formatori, condusă de Iosif
vlci, Iulian Marian, Trandafir Szabo, execută forma pîlnio de turnare pentru oţelării. Foto: VIRGIL ONOIU pe zi.
Sorinca, Aurelia Dane şi alţii.