Page 74 - Drumul_socialismului_1983_06

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 9<

h l

16.00 Telex
16,05 Tribuna t
16,25 Viaţa cui
B u c u r e ş c i — o comuna cu posibilităţi largi în 16.55 Rezult, ici'
pronoexpr
9 17.00 Universul
înfăptuirea autoaprovizionârii teritorial® 20.00 Telejurnal
17,50 1001 «le s
20,20 Actualitati
că
Obiectivele privind 20,35 Melodii şl
„Aplicarea programului de autoconducere şi autoaprovizio- 20.55 Stop-cadri
mond
nare teritorială înseamnă că fiecare unitate agricolă, fiecare gos­ Cîteva date dezvoltarea sectorului 21,10 Film artii
podărie ţărănească, fiecare cetăţean care deţine, sub o formă sau generale nul Taxi“
pe ţară.
alta, pămînt agricol trebuie să-l muncească, să producă pentru zootehnic vor fi realizate 22,30 Telejurnal
a-şi asigura necesarul oropriu de consum, cît şi contractarea cu • Comuna Bucureşci
cuprinde cinci sate: Aşa cum sublinia tova­ Oprean, Petru Demian (Ro­
statul si livrarea la fondul de stat sau desfacerea pe piaţă". Bucureşci, Rovina, Cu- răşul Nicolae Ceauşescu vina), Avram Nicşa, Miron
NICOLAE CEAUŞESCU rechiu, Merişor şi Şe- la Conferinţa Naţională a Circo (Şesuri) cresc clte
suri, are 688 de gospo­ partidului, trebuie să ac­ 5—7 bovine fiecare, porci,
dării, iar circa 800 de ţionăm în aşa fel îneît păsări. Iosif Sîrbu are 110
cetăţeni muncesc în mi­ fiecare gospodărie ţără­ oi, iar Liviu Haneş şi Vio­ BUCUREŞTI
nerit sau în alte unităţi nească să aibă cel puţin o rel Guga au clte 80 oi fie­ dloprogramul di
Ea ordinea zile
Acţionăm responsabil pentru buna economice din Brad şi vacă, să crească porci, oi, care. Avem însă 12 gospo­ tură; 7,00 .Radii
împrejurimi. păsări, pentru acoperirea dari care, deşi au posibi­ La panotu de
muncii ; 8,00 I
folosire a pamîntului, creşterea • Terenul comunei se necesităţilor proprii de lităţi, nu ţin animale. în­ sei; 8,10 Curiei
împarte în arabil — 660 consum cît şi pentru a tre aceştia se află Aron lor; 9,00 Buleti
9.05
Răspunden
ha, păşuni — 1 836 ha, dispune de cantităţi cît Costina (Bucureşci), Gheor­ rilor; 10,00 Bule
numărului de animale şi sporirea fineţe — 1 243 ha. Co­ mai mari de produse în ghe Circo (Şesuri), Grigore 10.05 Interpreţi
lor
valorificării
popular;
Maria
muna arc 6 ha livezi şi vederea sistemul de contrac­ Ciobescu, şi alţii. Dolog lui socialiste; 10,
1<
Ie
prin
(Curechiu)
Am
livrărilor la fondul de stat peste 35 000 pomi fruc­ tări şi achiziţii sau pe pia­ stat şi vom sta de vorbă registrărilc corn
tiferi.
mus;
11,00 «tule
ţă. Marea majoritate a ce­ cu fiecare, insistând mai 11,0» Radiocaru
• încărcătura de ani­ tăţenilor comunei au înţe­ mult pentru a înţelege şi lor; 11,35 Publi
— Aşa cum prevăd do­ a crescut de la 1 243 la male pe familie este: Buletin de ştiri:
cumentele de partid şi de 1 603, iar la ovme de la 2,5 bovine, din care 1,6 les aceste imperative ma­ ei să fie în rînd cu consă­ ţa secolului XX
Interviu cu
stat, cum se subliniază şi FLOAREA GIURGIU, 2 250 la 3 726. în creştere vaci şi juninci, 5,5 ovi­ jore şi cresc în gospodă­ tenii lor. Deşi, în medie, limbii romăne;
premieră
Radio
riile lor un mare număr
realizate
avem
mult
mai
în cuvîntările tovarăşului este şi efectivul de porci­ ne, 1,5 porci. de animale. Unii au şi de o vacă pe gospodărie, De Ia 1 Ia 3 ;
Nicolae Ceauşescu, secreta­ primarul comunei ne şi păsări. Aproape fie­ 2—3 vaci cu lapte. Alţii 1,5 porci, 5,6 oi etc., vom invitaţilor; 16,00
rul general al partidului, care gospodărie ţărănească deţin un mare număr de insista ca fiecare gospodă­ ştiri; 16,05 Rei
la Consfătuirea de lucru înţelegere şi iniţiativă în are vacă cu lapte, oi, porci oi. Iată cîteva exemple : rie să aibă vaca şa cu lap­ ric; 16,: 'fătul
de la C.C. al P.C.R. şi la rîndul oamenilor şi astfel şi păsări. Prietenii Ioan Faur, Aron Nicula, te, să ţină oi, să crească 16,25 Fi de .tscţil
ci
program
şedinţa comună a Consi­ am reuşit ca în acest an — Ţăranii din comuna Petru Nicoară, Ioan Oprişa porci, iepuri, păsări. Coordonate ecou
liului Naţional al Oameni­ să sporim suprafaţa ara­ dumneavoastră situată în albinelor (Curechiu), Lazăr Ghilean, Fotbal minut
lor Muncii din Industrie şi bilă cu 50 de ha, prin des­ zona necooperativizată cresc Petru Tebieş, Petre Oprean VIOREL DEMIAN 20,00 Radiojurna
Consiliului Naţional al A- ţelenire. Am asigurat pro­ în gospodăriile lor multe (Bucureşci), Nicolae Borza, vicepreşedinte tagonişti ai şlag
griculturii, trebuie să se a- ducătorilor seminţe selec­ vite şi, deci, sînt chemaţi in Bucureşci apicultura Gheorghe Demian, Viorel al biroului executiv al O zi într-o orii
corde o deosebită grijă fo­ ţionate, în scopul obţinerii să livreze la fondul de stat are mulţi prieteni. Printre Demian (Merişor), Iosif consiliului popular comunal diojurnal; 23,00
losirii integrale a fondului unor recolte bogate şi în produse animaliere. Care ei se numără Avram Ma­ vidiu"; 23,30—5,0
funciar, toţi deţinătorii de zona de deal. Am distri­ este contribuţia comunei rian, Petru Lupaş, Gheor- muzical.
pămînt fiind obligaţi să-l buit 30 tone grîu, 10 tone la înfăptuirea autoaprovi- ghe Toma, Petru Guga şi
cultive şi să obţină pro­ porumb, 4 tone orzoaica ş.a. zionării teritoriale ? alţii, ce au fiecare intre Microîermă şcolară
ducţii agricole tot mai — Locuitorii din satele — în acest an vom livra 30-40 de stupi. Cei de
mari. Cum acţionează con­ comunei sînt buni crescă­ la fondul de stat — aşa mai sus şi alţi posesori de Aurel Badiu, directorul La ora actuală culturile de dBSUlGBVnS
s
siliul popular pentru în­ tori de animale, cu tradi­ cum prevede planul in albine valorifică mie­ Şcolii generale din Bucu­ roşii, ardei şi vinete sînt
făptuirea acestor sarcini ? ţie, experienţă şi posibili­ profil teritorial — peste rea şi celelalte produse reşci, ne spunea : foarte frumoase şi promit I-II DEVA : Zorrc
(Patria);
B
— Am discutat cu cetă­ tăţi largi în acest dome­ 130 tone carne, 1 200 lil ale stupilor prin interme- — Am hotărît de comun o recoltă bună. Pe lotul field (Arta); 1-IU
ţenii în cadrul adunărilor niu. Cum sînt îndeplinite lapte de vacă şi 80 hl lapte ■■diul cooperativei de pro­ acord cu colegii mei ca din apropierea primăriei Despărţire temp pc
Cîntcc
căra);
populare săteşti,precum şi prevederile planului în de oaie, 55 226 ouă şi alte ducţie, achiziţii şi desfa­ şcoala să contribuie în mă­ am semănat porumb, do- Uunică (Siderurţ
cu fiecare gospodar în par­ profil teritorial privind produse. Am contractat pî- cerea mărfurilor, lată o sură mai mare la înfăptui­ vleci, fasole ş.a., iar pe o Uul vărgat >' '■
te cu prilejul stabilirii pla­ creşterea efectivelor de a- nă acum 155 bovine, 310 dovadă : faţă de 400 .kg rea autoaprovizionării teri­ roşu (Consti^-v.
TROŞANI;
Annr
nului de producţie pe fie­ nimale ? oi, 61 porci, 1 200 hl lapte miere de albine, cît re­ toriale. în acest scop am porţiune de teren din de zile (Unirci
care familie, pe anul în — Avem creşteri la toa­ de vacă şi 20 hl lapte de prezintă sarcina la achi­ construit un solar în su­ curtea şcolii am semănat (7 Noiembrie) ;
curs. In acest cadru am te categoriile şi speciile de oaie. Avem toate condiţii­ ziţii in 1983, pină in mo­ prafaţă de 60 mp în care morcovi, lucernă şi varză Abba (Cultural);
teuton
insistat pentru sporirea su­ animale. Astfel, în perioa­ le şi acţionăm în conti­ mentul de faţă au fost am cultivat o mare varie­ pentru crescătoria de ie­ Cavalerii (Luceafărul;
I-II
prafeţelor cultivate în toa­ da trecută de la recensă- nuare pentru a ne onora încheiate convenţii pentru tate. de legume. Pină în puri a şcolii. Avem deja 30 Tatăl meu Alfc
te satele unde sînt aseme­ mîntul făcut la începu cui obligaţiile privind livrări­ 413 kg. prezent, din solar am li­ de iepuri. Am stabilit un rul); PETRILA
nea posibilităţi. Am găsit anului, numărul de bovine le la fondul de stat. vrat salată şi ceapă verde. grafic concret de muncă rea ci Ţiului
resc);
NOAS
pentru fiecare clasă, în
ţii noctcili (Mi
care am înscris ce lucrări URICANI: Colos
Ţăranii cu gospodărie teresul să folosesc cît mai pă ce am rămas la pen­ mind peste 14 000 lei. oi... Eforturile ne sînt în­ se fac în fiecare zi, cine dos — seriile I-
tul);
BRAD
:
individuală din satele a- bine pămîntul, îl îngraş sie am venit în satul na­ Mai am de predat în lu­ să răsplătite. Pe o vacă le execută şi este o ade­ steaguri (Stea
cestei comune înţeleg ce­ cu gunoi, îl lucrez cum tal, la Şesuri.Noi, cei ca­ nile septembrie şi noiem­ şi un viţel ce le-am pre­ vărată întrecere între cla­ GU.R ABATIZA:
(Minerul)
rloase
rinţele care se pun de trebuie şi la timp. Pri­ re locuim la sate avem brie două juninci şi un dat la contract am înca­ se pentru executarea unor Fumul patriei (P
către conducerea partidu­ măria ne-a ajutat cu se­ datoria — aşa cum a su­ porc. Din veniturile rea­ sat 11 000 lei. în acest lucrări de calitate şi la tercle de la cat
lui şi statului în faţa tu­ minţe de grîu, porumb, bliniat în repetate rîn- an am mai contractat o ra); GEOAGIU-
—
turor producătorilor agri­ pomi fructiferi, iar pen­ lizate din contractarea ş! junincă şi 800 1 lapte din timp. în această primăva­ lanşa cultură); seriile
HA
de
coli şi acţionează cu răs­ tru a avea animale mai duri tovarăşul Nicolae livrarea animalelor şi care am şi predat 600 1“. ră am plantat 450 duzi ti­ lan (Dacia); BR
pundere pentru a-şi înde­ bune ni se asigură repro­ Ceauşescu, secretarul ge­ produselor animaliere am neri necesari asigurării hra­ infernală; CALA
plini cu cinste înaltele ducători de rasă, asisten­ neral al partidului — să cumpărat un autoturism „Munca - izvorul nei pentru crescătoria de profesorului (Ca
îndatoriri patriotice şi ţă veterinară. Lucrez pă­ cultivăm pămîntul, să ARO pe motorină. viermi de mătase pe care tură); SIMERIA
despre
dragoste
cetăţeneşti ce le revin. în vieţii şi al bunăstării am şi amenajat-o. în acest ILIA: Caseta
discuţiile purtate cu cîţi- noastre" an avem sarcina să obţi­ Medicis (Lumiiu
va dintre gospodarii de Bunii gospodari se cunosc după nem 75 kg gogoşi de mă­
frunte ai comunei — pe — Am ieşit la pensie tase şi ne vom îndeplini
care le redăm pe scurt în din mină, dar nu rn-am planul. [VREME
rîndurile ce urmează — cum îşi lucrează pămîntul, după dat la odihnă — ne spu­
au fost evidenţiate preo­ nea Ioan Barbu din sa­
cupările lor actuale şi tul Curechiu. Omul cît Timpul; proba
azi, 22 iunie 191
viitoare, privind mai bu­ animalele ce le cresc trăieşte trebuie să mun­ Tot mai multe va fi în genert
na folosire a pămîntului, cească, pentru că munca să, cu cerul va
creşterea numărului de este izvorul dătător de soîarii noros după-ami;
cădea
animale şi a contribuţiei şi produsele ce le livrează viaţă şi bunăstare, de vor ploaie, avert
însoţ
de
personale la înfăptuirea bucurie şi satisfacţie. In comună există 36 descărcări elecl
principiilor autoconduce- Mama Sofia, la cei 83 solarii, un număr mult tul va sufla m
Tei
rii şi autoaprovizionăfii mîntul şi îngrijesc cele creştem animale şi pă­ „Hărnicia oricărui om de ani, nu se lasă mai mai mare ca în anii tre­ nord-vest. vor fi e
minime
teritoriale. cinci bovine — am o pe­ sări, să ne acoperim in­ de la sat se măsoară prejos decît noi, cei mai cuţi. in solarii gospodarii tre 9 şi w grad
reche de boi cu care ar tegral necesarul de con- tineri. Nevastă-mea, Floa­ şi-au plantat o mare di­ maxime între 21
„Este în interesul şi fac transporturi, o va­ ,> sum şi să valorificăm în ce produce rea, lucrează din zori pî- versitate de legume, asi- de. Ceaţă locală
în
întregime
gurindu-şi
nostru să lucrăm că cu lapte şi o junincă, surplusul pe piaţă şi la şi cît vinde la stat" nă-n noapte, alături de necesarul de consum. La munte, vre
mai bine pămîntul, să precum . şi un viţel. Am contract. Tot pămîntul pe Ioan Faur ne spunea: mine în grădina de le­ Ioan Jurca, Ioan şi Patru în general inslai
rul mai mult n<
şi două^capre, păsări. în
vi
producem mai mult" acest an predau la con­ care-1 deţin (2,5 ha ara­ „Sînt pensionar şi locu- gume, în solar, la sapă, Faur din Curechiu, Ioan amiază, de pion
cînd
averse
tract o junincă, un viţel ' iese împreună cu soţia şi la cositul şi strînsul fi­ Ancuţa, Gheorghe Micu şi de descărcări
— Toţi locuitorii sate­ şi lapte. bil) îl cultiv cu porumb, doi din cei trei feciori în nului, la îngrijirea vite­ şi Nicolae Tomuş din sa­
lor — ne spunea Aurean cartofi, grîu, ovăz, legu­ satul Curechiu. Pămîntul lor. Ţinem cinci bovine, tul Bucureşci, Ioan Popa Pentru următo
Irimie — participă activ „Avem datoria me şi plante de nutreţ. din Şesuri şl mulţi alţii zile : Vremea va
la conducerea treburilor îl lucrez împreună cu doi porci, oi, păsări. A- se numără printre cei ce neral frumoasă,
mal
variabil,
nu
nul trecut am îngrăşat şi
Ioan şi Vi orei care, cînd
obşteşti, la realizarea pla­ să contribuim cu toţii Cresc în gospodărie 7—8 au solarii şi se ocupă cu în cursul după
nului de dezvoltare eco- la dezvoltarea bovine, doi porci, 15 vin de la întreprinderi, predat cinci tăuraşi, în- dragoste de cultivarea lor. cînd izolat vor e î
se
de
ploaie,
nomico-socială în profil schimbului de mărfuri găini ouătoare şi livrez ară, seamănă, prăşesc, co­ casînd 45 000 lei. Sumă Exemplul lor poate servi descăr^ri electr
teritorial, la înfăptuirea între sat şi oraş" în fiecare an la contract sesc, văd de vite, fac tot frumoasă. In acest an drept îndemn şi pentru va suna modera
autoaprovizionării. Eu de­ ce trebuie în gospodărie. livrez' un porc şi trei alţi cetăţeni ai comunei. şi nord-vesti 7
ţin trei hectare de pă­ — Am lucrat ani mulţi 4—5 animale. Anul aces­ Munceşti mult, ai mult. tăuraşi, iar prin sistemul rile minime vor
se între 0 şi 14
mînt pe care le cultiv cu în minele de cărbune din ta am predat, în februa­ Pentru că nu-i uşor să de achiziţii voi valorifi- cele maxime îiY
Diminc
grîu, porumb, cartofi, le­ Valea Jiului şi în alte rie, un tăuraş în greuta­ lucrezi patru hectare de Pagină realizată de 26 grade. ceaţă Ic
produce
gume şi obţin fîn pentru întreprinderi — ne spu­ te de 420 ltg şi, în mai, pămînt, să îngrijeşti şi să N. ZAMFIR şi teorolog de sen
animale. îmi dau tot in­ nea Toan Pop.» •— iar du­ o junincă de 350 Rg, pri­ hrăneşti şapte vite, porci, cereale, fructe ş.a. B. TURDEANU dovic Proncenct