Page 77 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 77
Rămînem în aşteptarea rezultatelor pozitive
Punct terminus pe „ma ducţia de cărbune specia] — Pentru aceasta, în
gistrala cărbunelui" — coc- de Valea Jiului. Cărbune preparaţia de la Lupeni
seria hunedoreană. Pe lin le de Cîmpu lui Neag şi trebuie să intre zilnic
gă cele cîteva neajunsuri cel de la mina Aninoasa 14 500 tone cărbune brut,
vizibile încă înainte de a influenţează negativ carac iar la Coroeşti, 12 500 to
intra cărbunele in baterie teristicile de cocsificare. Ca ne. Instalaţiile noastre sînt
(valori crescute la umidi atare, în preparaţie tre apte să primească aceste
tate şi cenuşă şi chiar ne- buie să se insiste mai mult cantităţi, în urma unor
asigurarea în cantităţi su pentru formarea unui a- îmbunătăţiri considerabi
ficiente’ a cărbunelui coc mestec optim care să nu le aduse în fluxurile de
sificabil), ne sînt prezen afecteze prea mult proce- preparare (îmbunătăţiri
tate altele, care influen consemnate şi de noi —
ţează însăşi procesul de n.n). încercăm ca din ma
cocsificare şi mai apoi teh Reporteri ai ziarului
nologia de elaborare a pe magistrala sa minieră ce ni se livrea
să
ză
maximul
extragem
fontei. de cărbune cocsificabil. De
— La cărbunele ce ne Valea Jiului - asemenea, avem In inten
soseşte de la preparaţia uzinele de cocsificare ţie, dacă şi minele ne aju
CU TOATE FOftŢBLB nerul Emeric Kaba, de la (VIII) tă, ca la sfîrşitul acestei
Lupeni — ne spunea ingi
cocserie — umflarea libe luni să începem să recu
perăm din restanţele acu
ră a scăzut de la 2,5 la 2, sul de cocsificare. în ace mulate.
LA RECOLTATUL ORZULUI! zero sau are valori nega laşi timp, cocsarii şi spe — Tovarăşe director, aţi
tinde
dilatarea
iar
spre
cadrul
Cen
cialiştii
din
tive. Cărbunele de Vulcan trului de control şi pro afirmat „din masa minie
— Coroeşti a suferit, de ducţie Hunedoara trebuie ră să extragem maximul
asemenea, o înrăutăţire. să se preocupe intens de de cărbune cocsificabil".
Umflarea liberă a cărbu găsirea unor soluţii adec Oare în felul acesta nu
nelui a scăzut de la 1,5 la vate care să permită creş treceţi calitatea pe un plan
1. Avînd în vedere sarci terea ponderii cărbunilor secund ?
nile deosebite legate de mai slabi cocsificabili în — Noi avem nevoie de
calitatea producţiei de cocs un cărbune care să se în
reţetele tehnologice.
a combinatului şi eficien De la acestea, să reve cadreze în limitele admise
ţa economică, noi, cocsa- nim la cele două prepara la cenuşă şi umiditate.
rii, solicităm mult mai ţii, unde, cum preciza di Deci minele trebuie...
mult cărbune de la mine rectorul întreprinderii de Se pasează... responsabi
le Lupeni şi Uricani, de preparare a cărbunelui Va litatea tot în abataje... Pre
oarece acesta se încadrea lea Jiului-Petroşani, in paratorii vor să aibă un
ză foarte bine în norma indice de recuperare mare,
tivele noastre de producţie. ginerul Otto Abraham,
Aşadar, mai mult cărbu producţia zilnică a acestei IOAN MUSTATĂ,
ne de la minele Lupeni şi perioade trebuie să fie de DORIN CORPÂDE
Uricani, de fapt de la mi 8 000 de tone cărbune spe
nele cu pondere în pro cial. (Continuare în pag. a 2-a)
Cauzele restanţelor trebuie înlăturate.
Cura acţionează oţelarii ?
La Oţelăria electrică nr. roaliaje (nichel-molibden), sortiment de oţel — neso
1 a Combinatului siderur de calitatea slabă a elec licitat pentru moment —
Pe tarlaua „Sub Măîfu reaua-' a C.A.P. Brănişea, in prima zi a recoltării orzului
se aflau prezenţi Petru Opreau, primarul comunei, Tovic Manea, preşedintele C.A.P., gic Hunedoara se elabo trozilor din grafit, de u- care intră în depozitul
delegatul de combină Nicolae Mâlescu, şeful de secţie Aurel Nojogan. rează peste 300 de mărci nele neajunsuri proprii din combinatului. Apoi, la in
Mecanizatorii Ioan Cozma şi Nicolae Cioază au tras primele brazde, după care ingi de oţeluri aliate şi înalt această perioadă.
nerul şef al cooperativei, Mihai Lăpugean (in fotograrie), a controlat calitatea recoltă stalaţia 'de tratament din
rii. Recolta de orz se dovedeşte bogată la C.A.P. Brănişea. aliate, destinate cu predi — Să ne oprim puţin la afara cuptorului apar une
lecţie industriilor construc capitolul „cauze", mai a- ori diferite deranjamente,
toare de maşini, chimice, care nu pot fi remediate
vîrf
ale
Fiecare oră bună de lucru - altor ramuri naţionale. Iată La oţelăria în cel mai scurt timp, du-
de
economiei
la
şar
cînd
neîncadrarea
de ce realizarea ritmică, electrică nr. 1 jei la marca stabilită.
folosită din plin şi a calităţii prescrise la — De ce natură sînt a-
constantă,
sortimentelor
a
şarje reprezintă preocupa Ies că unele sînt vechi şi ceste deranjamente, cui se
nu pot fi
datorează ele,
Prezenţi în cîmp, acolo C.A.P. Băcia lucrau cara în cooperativa vecină, la rea de bază a colectivului cunoscute. Ce ne spuneţi
unde se desfăşoară acum binierii Aurel Oprea, Ioan Tîmpa, lucrau trei combi de aici. în această privinţă tova prevăzute din timp ?
cea mai fierbinte campanie Secheleanu şi Iosif Lorincz, ne la volanul cărora se a- răşe Giurcă ? — în majoritatea cazuri
agricolă a anului, am con iar în urma lor ţineau a- flau Emilian Dara, Ioan Reuşesc oţelarii hunedo- — Deşeurile metalice a- lor ele ţin de calitatea ne
semnat cîteva din cele mai proape cu balotarea paie Dobra şi Ioan Aruncutea- reni să se achite de sarci hate şi înalt aliate le pri corespunzătoare a materia
semnificative aspecte de lor Pascu Onişor şi Iosif nu. La balotarea paielor şi nile deosebite ce le sînt mim din întreaga ţară. Ele lelor refractare (plăci de
muncă şi hărnicie întîlnite Modoş. O echipă formată la transport lucrau meca încredinţate ? Ce rezultate nu sînt însă întotdeauna la sertarul oale şi dopuri
la secerişul orzului. Peste din cooperatorii Dionisie nizatorii Dumitru Căleală, au obţinut în perioada tre însoţite de certificate de de barbotare) livrate de Fa
tot, lucrătorii de pe ogoa Munteanu, Pavel Cara şi Aurel Herţa şi mai mulţi cută de la începutul anu calitate pe compoziţia chi brica de produse refracta
rele hunedorene au înce Ludovic Naia, împreună cu cooperatori. Activitatea era lui la producţia sortimen mică. Iar la Încărcarea re Pleaşa, care duc la a-
put munca de recoltare cu tractoristul Eugen Toma, coordonată de şefa fermei tală planificată ? Iată ce cuptorului avem necazuri varii.
hotărîrea fermă de a nu încărcau şi transportau vegetale, ing. Maria Ba- ne spun inginerul Iosif cu elementele de . aliere.
precupeţi nici un efort — baloţii de paie care sînt ciu. Vaida, şeful secţiei O.E. Din acest motiv, lunar la LIVIU BRAICA
aşa cum a cerut secretarul depozitaţi în şire la ferma Secerişul orzului a înce nr. 1 şi maistrul principal 3—4 şarje trebuie să le
general al partidului, to zootehnică. „Am făcut şase put şi se desfăşoară din specialist Florian Giurcă, schimbăm marca la alt (Continuare în pag. a 2-a)
varăşul Nicolae Ceauşescu transporturi pînă acum plin şi la A.E.I. Bobîlna. secretarul comitetului de
— pentru a strînge la (trecuse de ora 19) şi am Petru Evi, Victor şi Nico partid al oţelăriei.
timp şi fără pierderi în dus mai mult de 12 tone lae Bolea lucrau de zor cu — Cu toate eforturile
treaga recoltă de cereale de paie — ne spunea Dio combinele, iar Ioan Savu depuse, pe cinci luni şi ju In sprijinul candidaţilor la concursul
păioase. nisie Munteanu. Eliberăm şi Petru Breteanu le ţineau mătate sîntem restanţieri
în unităţile din Consiliul cît mai iute terenul pentru urma cu balotarea paielor. cu peste 600 tone oţeluri de admitere în Institutul
unic agroindustrial Simeria c“ în urma noastră vin Transportul recoltei din de diferite mărci. Cauzele
se manifestă o deosebită cei care ară". La arături cîmp şi a paielor este a- nerealizărilor sînt direct
grijă pentru buna organi lucrau Iulian Aniculesei şi legate de aprovizionarea în de mine Petroşani.
Petru Cîmpeanu, aflaţi pe t N. BADIU salturi şi nu la nivelul ce
zare şi desfăşurare a mun terminate cu aratul unei rinţelor, în special cu fe
cii, se depun eforturi stă tarlale de patru hectare. Invăţămîntul tehnic su perioadă în care şi-a câş
ruitoare şi se munceşte cu (Continuare în pag. a 2-a) perior din Valea Jiului şi-a tigat un binemeritat pres
hărnicie şi răspundere cîştigat un binemeritat re tigiu universitar şi ştiinţi
pentru a nu se pierde nici nume prin cadrele de spe fic. Am vrea să > facem
o zi, nici o oră bună de cialitate care, pregătite cunoscute profilul, tipul de
lucru în cîmp, pentru a aici, în ultimele trei de învăţămînt al facultăţilor,
nu se risipi nici un bob cenii, conduc în prezent precum şi condiţiile de ca
din recoltă. Cadrele de importante sectoare şi re beneficiază studenţii.
conducere, specialiştii sînt compartimente ale mineri — Institutul nostru are
permanent la faţa locului tului ţării. Pentru a cu în componenţă două facul
şi asigură ca întreaga ac noaşte condiţiile în care tăţi : facultatea de mine şi
tivitate să se desfăşoare sînt pregătiţi studenţii, facultatea de maşini şi in
într-un flux neîntrerupt. perspectivele ce Ii se des stalaţii miniere, In cadrul
La A.E.I. Simeria lucrau chid absolvenţilor şi, în cărora există secţii de in
•eu combinele Gheorghe Vin- mod deosebit criteriile şi gineri — învăţămînt de zi
tilă, Ioan Tiliban, Pavel particularităţile concursu şi seral şi secţii de subin-
lui de admitere în noul an gineri — învăţămînt seral.
Cutinici, Ioftim Moldovan, de învăţămînt superior, Celor peste 4 000 de stu
Alexandru Deteşan, Ioniţă ne-am adresat prof. univ. denţi care se pregătesc a-
Adam, Nicolae Gligor şi dr. ing. Dumitru Fodor, nuai în institut le stau la
Ioan Gordea, iar transpor
rectorul Institutului de mi dispoziţie 56 laboratoare,
tul recoltei îl asigură Ioan ne Petroşani.
Crişan, Ioan Boca, Rovin — In noul an de învăţă- LUCIA LICIU
Vulturar, Iosif Buda, Titus mînt Institutul de mine Pe Ing. I. IULIAN IRIMIE
Ş.erban şi Alexandru La- troşani va aniversa trei şef de lucrări
zăr. decenii şi jumătate de e-
în lanurile de orz ale I xistenţă în Valea Jiului, (Continuare în pag. a 3-a)
■'-j-
