Page 78 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 1

in aşteptarea rezultatelor pozitive
I N Z O O T E H N I E (Urmare din pag. 1) pare să intre în... declin. nătăţirea calităţii cărbune­
Inginerul Gheorghe Cotor- lui. Ne întrebăm, de ce
deci să-şi realizeze sarci­ mani, şeful sectorului IV s-au luat abia acum, în 11.00 Telex
* animale bine îngrijite © producţii nile asumate, masa minie­ şi Ioan Sav, secretarul co­ ceasul al doisprezecelea 11.05 Melodii
terpretat
ră este scoasă din abataje mitetului de partid din în­ şi nu mai înainte, pentru tra „Doi
din Car:
nîari de lapte şi carne aşa cum este scoasă — mai treprindere, ne-au prezen­ a-şi dovedi în această pe­ Îl,30 Film ser
cu steril, mai... miloasă, tat cîteva din preocupările rioadă eficienţa ? dul Pau
iar spre Hunedoara se ex­ lor (le-am consemnat şi ...Şase mine şi o carieră sodui 9
pediază marşrute cu... ce­ noi), însă aşteptăm ca mă­ extrag cărbune special 12,15 Atcnţ u s j 1
12,35 Desene .
Există condiţii pentru obţinerea unor nuşă şi apă. practică trebuie surile luate să-şi dovedeas­ pentru cariera Dintre plusuri 16.00 Telex
toate
cocs.
„Micuţa
doar
are
eficienţa,
repede
mai
Această
că
stăvilită. Nimeni nu soli- să fie preluate de alte co­ considerabile în producţie. 16.05 Profesiul
lului
realizări mai bune în creşterea licită producţie de calitate lective minereşti, spre e- Restul, aşa cum le-am pre­ 17.40 Imagini
16.30 Studioul
zentat.
ante­
doar pentru a se afla în
în
analizele
xemplu, de către cei de la
y treabă. Dar se pare că un Uricani. Şi tot în legătură rioare am consemnat aces­ burg
lucru nu prea este înţeles
efectivului de ovine de mineri. Se motivează cu calitatea producţiei, de te aspecte, dar, culmea, 17,50 1001 de s
20.00 Telejurna
data
deşi minele au toate con­
unde
aceasta
acolo
20.30 Fotograni
mereu, şi de cadre de con­ se lucrează cu metode cla­ diţiile să-şi realizeze pla­ tate
Datorită măsurilor luate taţii, prin miei fătaţi morţi cial în cele unde procentul ducere şi de conducători ai sice, la mina Bărbăteni : nul — apreciere făcută de 21,10 Film ser
Atlar
din
în anul trecut pentru or­ şi prin avorturi. Spre e- de natalitate a fost sub punctelor de lucru, că a- nu ne împăcăm cu inerţia cadre de conducere de la dul 6
ganizarea mai bună a re­ xemplu, la C.A.P. Ghelari, prevederi, iar ieşirile prin colo unde se extrage căr­ mare ce mai sălăşluieşte Lupeni, Uricani, Bărbă- 21.40 Dacă iu
producţiei la specia ovine, Izvoarele, Popeşti, Peştea- mortalităţi au diminuat bunele mecanizat, nu se în abatajele cameră şi pe teni — ele continuă să planetă...
o serie de cooperative a- na, Romoşel, Ciula Mare şi mult efectivul. poate interveni pentru di­ fluxurile de transport în aibă restanţe. Inexplicabil, 22.05 Discoram
gricole cum sînt cele din altele, au fost cîte 70—240 Odată cu preocuparea in­ minuarea cantităţii de ste­ ceea ce priveşte alegerea dar... adevărat. 22.30 Telejurna
Brad, Ţebea, Ostrov, Sîn- cazuri de pierderi din ges- sistentă pentru onorarea ril. La mina Lupeni, mină sterilului. Am fost asigu­ Rămînem în aşteptarea
tandrei, Orăştie, Geoagiu taţii (!). contractelor la lapte, este cu un grad ridicat de me­ raţi că s-au luat alte şi primelor rezultate pozi­
şi altele au reuşit să în­ O influenţă negativă a- necesar să fie luate de pe canizare, această optică alte măsuri pentru îmbu­ tive. MAPI
registreze un indice de na­ supra realizării efectivului acum măsuri în vederea
talitate cuprins între 95— de ovine planificat o au şi mai bunei organizări a re­ BUCUREŞTI
100 la sută. Alte cooperati­ ieşirile cauzate de morta­ producţiei. în acest sens, dioprogramul i
ve agricole, între care a- lităţi. Slaba preocupare în lunile iunie .şi iulie tre­ La ordinea zii
mintim pe cele din Romos, manifestată de conducerile buie organizate montele tură; 7,0xj Rad
de
panoul
La
Mărtineşti, Rîu Bărbat şi unor C.A.P. şi de cadrele timpurii prevăzute la ovi­ muncii ; 8,00
Râduleşti au obţinut cîte tehnice pentru a asigura ne, inclusiv în sectorul sci; 8,10 Curi<
lor; 9,00 Bule
94 de miei la 100 oi, în­ condiţii corespunzătoare de gospodăriilor populaţiei, 9.05 Răspunde:
deplinind prevederile pla­ îngrijire şi hrănire a de­ astfel îneît în lunile noiem­ iilor; 10,00 Bul
nului. terminat scăderea turmelor brie şi decembrie să se ob­ 10.05 Solişti şi
tistice; 10,31) Bl
Cu rezultate total nesa­ cu zeci şi sute de oi. E- ţină numărul de miei pre­ tru arta coral
tisfăcătoare se prezintă în­ xemple nedorite în acest văzut pentru realizarea in­ letin dc şi' [ţ
să unele unităţi agricole sens au oferit, între alte­ tegrală a efectivului plani­ copiii Soarelui
cooperatiste, care fac ca le, C.A.P. Izvoarele, Zam, ficat pe anul 1983, De a- citate; 12,00 Bu
12.05 Din eoni
procentul mediu pe judeţ Şerel, Bunila, Gurasada, semenea, este necesar să rului ; 12,15 IV
să fie mult diminuat. A- Rîu de Mori, Ohaba şi fie asiguraţi din vreme re­ nico-ştiinţific;
semenea situaţii se întîl- Brănişca, la fiecare din u- producătorii pentru monta premieră Radi
De la 1 la 3
nesc la C:A.P. Izvoarele, nităţile respective înregis- din toamnă şi să fie îmbu­ univers 20; 16,C
Peşteăna, Romoşel, Valea trîndu-se cîte 100—220 mor­ nătăţită reproducţia, ur­ ştiri; 1G,05 Cil
Sîngiorgiului, Bretea Ro­ talităţi la ovine. mărind creşterea substan­ plinire; 16,15 * !
cui ui; 16,20 Mi
mână, Vîlcele, Livadea, îndeplinirea sarcinilor de ţială a indicelui de nata­ de m-A născ
n\\;
Rişca, Gînţaga şi Mestea­ creştere a efectivului de litate în anul viitor. Reu­ conten ecOnomi
gazeta
căn, unde natalitatea la o- ovine pe acest an, care şita deplină a acţiunilor ce letin de ştiri;
vine nu depăşeşte 60 la condiţionează realizarea o- se întreprind pentru creş­ C.S. Hunedoara — Laminorul de 800 mm. Comunistul Vasilc Moldovan lucrează la o sindicatelor; li
sută. Din analiza cauzelor biectivelor din programul terea şi ameliorarea efec­ maşină de cojit bare pătrate. Foto: VIRGIL ONOIU şi te cînt patri
serii;
20
Orele
ce au determinat realiză­ de autoaprovizionare teri­ tivului de ovine este hotă- naclu; 21,00 O
rile nesatisfăcătoare se con­ torială, impune să fie lua­ rîtor condiţionată de răs­ ră; 22,00 Radio
Concertul în Re
stată că pe prim-plan se te o serie de măsuri în punderea cu care conduce­ Cauzele restantelor trebuie înlăturate
situează pierderile din ges- toate unităţile şi în spe- rile C.A.P., cadrele tehni­ tru violoncel
ce, lucrătorii din reţeaua de Eduard Lai
Non stop muzi
de reproducţie, cît şi îngri­
de
lipsei
jitorii de ovine îşi îndepli­ (Urmare din pag 1) luate, datorită superficiali­ cele de trebuinţă, fiind,
a
răspundere,
nesc sarcinile ce le sînt după părerea sa, hotărî- ^INESVt
încredinţate, de grija ce o — Dar oţelarii respectă tăţii în muncă, chiar a in­ toare pentru elaborarea u-
manifestă fiecare pentru întocmai tehnologia de lu­ disciplinei se şarjează în nui oţel de calitate, cu
DEVA : Zorr
înfăptuirea programelor de cru ? Ei nu poartă nici o afara prescripţiilor de ana­ consumuri specifice redu­ I-II (Patria);
dezvoltare a zootehniei şi vină pentru mărcile de o- lize. Vinovaţi în aceste se. Iulian Encescu, topitor pentru riduri*. •
de autoaprovizionare teri­ ţel elaborate în afară de cazuri sînt maiştrii şi şe­ şef la cuptorul nr. 4, de NEDOARA:
torială. program, pentru nerealiza- fii de echipe care urmă­ doi ani la O.E. nr. 1 (stu­ p orară — ser iu
rea sortimentaţiei zilnice resc şi conduc în mod di­ dent anul II la institutul căra); Marile
Ing. PETRU RADU stabilite pe cuptor şi sec­ rect procesul de elaborare de 'subingineri în speciali­ derurgistul) ,
sălbaticii — sci
şeful Oficiului judeţean ţie ? a oţeluIUi. tatea furnale-oţelării), ne-a ta); PETROŞAI'
pentru reproducţie — Sînt, desigur, cazuri — Aveţi şi exemple ? spus : „Totul trebuie făcut rii (Unirea); Ci"
si selecţia animalelor cînd, cu toate măsurile — în acest an, cu cele la timp, pentru ca oţelul iembric); LUPI
rea Vlaşinilor
mai multe asemenea aba­ să iasă de calitate. Noi VULCAN : Zi
teri la activ sînt maiştrii ne-am obişnuit să încărcăm (Luceafărul); L
oţelari Ioan Trăilă, Simion o singură dată cuptorul la tăi meu Alfonz
Puterea exemplului Cristea, maistrul turnător întreaga capacitate. Am PETRILA: Prov*
Imaginc din depozitul de furaje al C.A.P. Sălaşu de gonului (Munci
Sus. Aici se află in stoc aproape 140 tone de fin şi 90 Gheorghe Chimpu, topitorii mers şi mergem bine". RIC/ * Colosu
tone paie. şefi Grigore Coroboianu şi — L i I-1I i
Referindu-se
la
pai
In urmă cu aproape 25 Alexandru Siklodi. importante trasate sarcinile BRAu. Sub roşie);
oţelari­
(Steaua
Fiecare oră bună de de ani a bătut timidă Io mai adăugăm că oţelăria lor hunedoreni de către ZA: Jocuri seri
Dacă la cauzele amintite
poarta uzinei din Gurabar-
rul);
ORĂŞTIE
za, oierindu-şi serviciile. Nu electrică nr. 1 a staţionat secretarul general al parti­ vadare — seriiî
tovarăşul
Nicolae
dului,
lucru — folosită din plin i-a fost teamă de muncă. în acest an multe ore din Ceauşescu, cu prilejul vizi­ tria); întâlnirea
GEOAGIU-BAl
A ascultat ce i s-a spus, a
— seriile I-II (<
(Urmare din pag. 1) Cele 22 de combine şi 12 învăţat cu sirguinţă „pre­ lipsă de electrozi, timp în tei de lucru efectuate în tură); HAŢEG:
care după spusele ingine­
în
septembrie
combinat,
cia) ; BRAZI: C
prese de balotat paie, cu pararea minereului“, inţele- rului Vaida se puteau pro­ 1982, şeful secţiei, Iosif nală; CÂLAf
sigurat de două tractoare care se lucrează în con­ gind, zi de zi, tot mai bi­ duce circa 6 000 tone de Vaida, arăta că atenţia co­ profesorului (C.
cu patru remorci şi un au­ siliul unic, sînt organizate ne procesul muncii mineri­ oţel, avem o imagine mai lectivului de la O.E. nr. 1 tură); SIMERl
tocamion. în formaţii conduse de in­ lor. N-a tost uşor, dar nici cuprinzătoare asupra e- este îndreptată concomitent ori despre drag
1LIA:
şui);
Ca
în lanurile de orz de ia ginerii şefi de la C.A.P. şi din cale afară de greu. A- lementelor generatoare de spre asimilarea a noi mărci de Medicis (Lu» >
brigada din Cărpiniş a şefii fermelor vegetale de cum nu şi-ar mai schimba restanţe la unele mărci de de oţeluri, care nu se mai LARI: Dc mo.
C.A.P. Simeria intraseră la asociaţiile economice in- meseria pentru nimic in lu­ oţeluri aliate şi înalt alia­ importă şi spre realizarea acuzaţi pe K
nerul).
cu combinele în lanuri tercooperatiste, iar asisten­ me. „Viorica lancu este te, solicitate de economia sortimentaţiei stabilite. Nu-
Pavel Vinerean, Viorel ţa tehnică este asigurată una dintre primele temei naţională. maj la „inoxuri" sînt peste
Chiş, Tiberiu Pantiş,' Vio- de şase ateliere mobile. promovate in categoria a lizări bune obţinute in pro­ Topi torul şef Ştef an Po­ 100 de mărci, din care s-au I&RONOL
rcl Rad şi Nicolae Bălţa- Lucrîndu-se cu o viteză VI-a ; o muncitoare harni­ ducţie. Numai de cînd este pa, de la puptorul nr. 1, asimilat deja mai mult de BL, ,»«<8WRBSHK4( ,ţ!
tu. Petru Mateevici, ingi­ zilnică de 132 ha, reeolta că, pricepută şi modestă, şefă de echipă (operator de 32 de ani la această o- 25. Procesul însă continuă,
nerul şef al unităţii, ne de pe cele aproape 500 ha gata să ajute la nevoie, a- preparare), prin miinile sa­ ţelărie, a insistat asuţira oţelarii hunedoreni, con­ Rezultatele
spunea : „Avem 70 ha cu cultivate cu orz se va preciată de colegii de mun­ le au trecut 15 generaţii de aceloraşi factori care au ştienţi de importanţa mun­ 22 iunie 1983 :
orz şi întreaga producţie că, stimată de toţi cei ca­ muncitori, oameni bine pre­ condus la minusuri la pro­ cii lor, se străduiesc să Extr. I: 18, 4 J
Extr. a Il-a: 1
este destinată pentru să- strînge în patru zile. Mun­ re o cunosc“ - o caracte­ gătiţi profesional, astăzi de ducţia sortimentală. Orga­ îndeplinească exemplar sar­ 10, 32.
mînţă. Lucrăm cu cinci ca a fost' astfel organizată riza, succint, Aurel Dobir- bază în uzină. Ei spun cu nizarea echipei, pregătirea cinile încredinţate de Fond tolal d
combine şi în două zile incit paralel cu secerişul, cău, secretarul comitetului mindrie : „Şi mie mi-a fost profesională a oţelarilor, partid, să elaboreze pen­ 1 234 251 lei.
pline de muncă sin tem ga­ se eliberează terenul de de partid al secţiei de pre­ dascăl". atenţia, dăruirea în mun­ tru economia românească
ta. Am recoltat cîteva hec­ paie şi se trece la arat, se parare a minereurilor de la Un muncitor adevărat, că, pe fondul unei aprovi­ noi mărci de oţeluri de ca­
tare, dar ne-am oprit din face pregătirea terenului I.M. Barza. dăruit muncii cinstite, o zionări corespunzătoare cu litate superioară.
cauză că umiditatea pre­ şi se searpănă culturile du­ „Chiar vreţi să scrieţi mamă adevărată, care a
scrisă este depăşită. Luăm ble, care în acest consiliu despre mine ? N-am tăcut crescut pe cei doi copii ai Timpul prob
în continuare probe şi con­ însumează aproape 900 ha nimic deosebit...". Femeia săi — Cristian şi Sorin — După 30 de ani azi, 23 iunie l
tinuăm secerişul. Imediat după păioase, din care pe­ din lata mea, puţintică la cu aceeaşi dragoste cu ca­ va fi răooroas
după recoltare arăm, pre­ ste 800 ha se însămînţea- trup, cu o privire mirată, re şi-a îndrumat ucenicii la Vreme de trei decenii, zi lucrul bine tăcut, cu con- neral mult instabilă
noro
mai
gătim terenul şi semănăm ză cu porumb şi 90 ha cu întrebătoare incepe cu ti­ uzină, arătindu-le singura de zi, paşii Melaniei Voju ştiinciozitate pentru implini- cădea ploi şi
culturile duble". legume. miditate să-şi depene po­ cale pe care trebuie" să o au mers acelaşi traseu. De rea profesională, la etor- ploaie, însoţite
vestea vieţii şi muncii sale. străbată în viaţă - calea acasă pină la locul său de tul comun al semenilor.,,,A- cari electrice,
moderat
sufla
mai
Începutului,
mintirUe
Ca din propria grădină... Vorbele-i fug pe nesimţite muncii, a devenirii umane. muncă, Întreprinderea „Vi- Temperaturile
spre colegii de muncă, pen­ Viorica ' lancu, muncitoa­ dra"Orăştie. in 30 de ani mult ca oricînd, acum re­ fi cuprinse îi
in ziua de 21 iunie a.c., ceput să culeagă produse ca tru că „eu nimic n-am tă­ re la Uzina de preparare „bună dimineaţa", salutul vin in mintea Melaniei grade, iar una
17 şi 22 grade,
Goju. Acum, cînd a sosit
la orele amiezii, condu­ clin grădina proprie. Este un cut şi nu lac singură". din Gurabarza - un ade­ său oferit cu generozitate virsta pensionării. Acum, La munte, ţ
cătorul autocamionului cu fapt ce nu face cinste res­ Împreună cu Dumitru vărat exemplu, formată şi colegelor şi colegilor a că­ cinci „ora" bilanţului unei bilă şi je răcorr
noros.
vc
numărul de înmatriculare 31 pectivului conducător auto, Lazăr, Rodica Gabor, Ghe- călită ia înalta şcoală a pătat valoarea cotidianului, vieţi muncite anunţă vre­ cipitaţii înst.
avînd în vedere că nu a de­ rasim Pripon, Victor Moca­ muncii socialiste. cari electrice,
HD 6306, apartinind Autoba­ a permanenţei. Laolaltă cu mea binemeritatei tihne
pus nici un fel de muncă nii, cu alţi muncitori, de marele colectiv, temc'-o de­ ţimea de 1 000
zei 1 a I.T.A. Deva, a dat ia­ la C.A.P. şi deci nu are nici ani şi ani se evidenţiază ADRIANA BENEA pentru cea căreia mulţimea viţ'ă şi ninsoar
ma în cultura de căpşuni a un drept să se înfrupte din in mod constant prin rea­ corespondent spre care astăzi vorbim a dimineţilor de lucru înce- log de servicii',
na Pronce/.co)
C.A.P. Vetel, de unde a în­ avutul oiîstii. trudit, cu respect pentru peau la „Vidra" Orăştie.