Page 81 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 81
( L.
PROLETARI DIN TOATE TARILE. UNIŢI-VA! CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ
NICI_ O CUPĂ DE RĂGAZ
asmcitr m «a» ® LA SECERI$UL~ORZULUI!
S O C I A L I S Recolta cît mal repede în hambare
Discutăm cu Aurel Do — Cum aţi organizat se 5—7 combine C12, 2—3 pre
DBBaM' Al COMITETULUI. VIUDETtflIM dmMEDOflRA At B.C boş, preşedintele Consiliu cerişul orzului ? se de balotat, atelier mobil
lui unic agroindustrial — Am alcătuit patru for pentru depanare precum şi
Geoagiu. maţii, fiecare dotată cu pluguri, discuri şi semă
nători, întrucît dorim ca
Zile de muncă pline pe măsură ce se eliberea
Anul XXXV, nr. 7 968 VINERI, 24 IUNIE 1983 4 pagini - 50 ban) ză terenul să semănăm în
timp cît mai scurt cultu
Bătălia pentru strîngerea muncitori destoinici şi pri
recoltei de orz la C.A.P. cepuţi, folosesc la capaci rile duble — porumb, po
Deva se desfăşoară în de tate combinele şi fiecare rumb în amestec cu floa
întregul colectiv — mobilizat pentru plină ordine de disciplină, oră bună de lucru în cîmp rea soarelui şi legume.
şi
Dispunem de capacitate de
recoltare,
pentru a strînge fără pier
operaţiunile
transport şi depozitare, ba- deri întreaga recoltă. transport suficientă. La se
Vasile
recuperarea restanţelor lotarea paielor, eliberarea secţiei de Călmăţui, şeful ceriş lucrează cei mai buni
arăturile,
terenului,
pregă
S.M.A.
ai
mecanizatori
şi
mecanizare,
tirea solului şi semănatul Avram Oprişa, mecanicul Geoagiu ce au fost instru
culturilor duble derulîn- de întreţinere, aflaţi şi ei iţi temeinic cu răspunde
îai primele trei luni ale binevenite. Am asigurat cu Nicolae Ceauşescu, la Con du-se în flux neîntrerupt, la datorie, ne-au informat rile importante ce le re
anului, activitatea de pro oameni calificaţi (15 opera sfătuirea de lucru de la înţelegînd înalta răspunde că toate combinele şi cele vin. în sprijinul recoltării
ducţie a Sectorului de in tori prelucrare cherestea) C.C. al P.C.R. de la sfirşi- re patriotică ce le este în lalte utilaje funcţionează orzului şi semănării cultu-
dustrializarea lemnului „11 forţă de muncă necesară, tul lunii mai a.c. Pină la credinţată, combinerii Pe
Iunie" Orăştie nu s-a ridi iar elevii practicanţi de la finele anului, capacitatea tru Gavrilă, Augustin Ola N. BADIU TRAIAN BONDOR
cat la parametrii stabiliţi Şcoala forestieră Sibişel şi de debitare a sectorului va rii, Nicolae Lupuţ, Gavrilă
din cauza neasigurării sto Liceul industrial nr. 3 De spori cu încă două gatere Mititeanu şi Ioan Nodiş, (Continuare în pag. a 2-a) (Continuare în pag. a 2-a)
cului tehnic de buşteni de va ne dau un sprijin se moderne.
fag pentru această perioa rios la sortarea cherestelei, Tovarăşul Ioan Sabău,
dă. Firesc, nici realizările frizelor pentru parchet, la preşedintele comitetului de
n-au fost cele' scontate. In realizarea planului la ex- sindicat al sectorului relie
ginerul Cornel Pricăjan, fa că este necesar să se in
şeful sectorului, ne spunea siste pe ridicarea califică
că din acest motiv, pe cinci Producţia fizică - rii muncitorilor, pe perma
luni, aici s-a înregistrat la nentizarea şi specializarea
cherestea de fag o restan realizată ritmic, lor pe faze de execuţie. Un
ţă de peste 1 100 mc. Ră- la înalt nivel calitativ prim pas s-a şi făcut: săp-
mîneri în urmă sînt însă şi tămînal cunoştinţele profe
la doage pentru ambalaj, sionale ale sortatorilor de
frize pentru parchet, la port. înţelegînd necesitatea senatori, de care depinde
cherestea export, dar şi valorificării posibilităţilor realizarea specificaţiei di
calitative,
şi
mensionale
depăşiri de plan la traver de care dispune, ferm ho- valorificarea superioară a
se normale şi speciale, la tărît să recupereze cît mai lemnului sînt verificate şi,
panouri pentru cofraje. repede restanţele acumula totodată, împrospătate de
— în prezent sîntem în te, colectivul nostru este cadre tehnico-inginereşti
măsură să debităm şi să mobilizat plenar în produc competente. Practica se va m
prelucrăm întreaga cantita ţie pentru a creşte canti extinde şi la alte categorii
te de masă lemnoasă care tatea şi calitatea produse de muncitori.
intră în fabrică — sublinia lor realizate. De două ori Din luna mai, ritmurile
interlocutorul. pe săptămînă la hala ga de. muncă s-au intensificat, Combinerii Nicolae I.upuţ şi Gavrilă Mititeanu descarcă din nou buucărele combi-
— Ce măsuri s-au între tere se lucrează in schim realizările situîndu-se pes nelor
prins pentru recuperarea buri prelungite, iar, prin te cele planificate. Totuşi,
restanţelor şi ce perspec rotaţie, şi duminica. La desfacerea producţiei este
tive sînt pentru realizarea cherestea pentru export serios afectată din cauza
ritmică a producţiei fizice am realizat deja un stoc neasigurării ritmice cu va ÎN ZIARUL DE AZI; LA C. S. HUNEDOARA
sortimentale, îndeosebi a de 900 mc, care acoperă goane. Această problemă • Activitatea de primi
planului la export ? restanţele din prima parte trebuie rezolvată de urgen
a anului. Avem deci toa re în partid desfăşu Realizări bune îa producţia sortimentală
— Măsurile luate de că ţă pentru ca fluxul de pro rată sistematic, în
tre conducerea întreprin te condiţiile să funcţionăm ducţie să se deruleze rit perspectivă Cu puţine zile înainte producţiei marfă a fost
derii (I.F.E.T. Deva) şl la capacitate, să ne înde mic, la întreaga capacitate, o Dialog cu cititorii de încheierea primului depăşit cu 75,2 milioane
Centrala de exploatare a plinim sarcinile care ne iar restanţele să fie recu • Săptămînă viitoare la semestru din acest an, lei, planul producţiei ne
lemnului Bucureşti, de toţi revin în lumina cuvântă perate în cel mai scurt televiziune oamenii muncii de la te cu peste 87,4 milioane
factorii direct răspunzători rii secretarului general timp. ® Carnet cultural Combinatul siderurgic Hu Iei, iar sarcinile la export
de soarta producţiei sînt al partidului, tovarăşul LIVIU BRAICA nedoara, puternic mobili au fost realizate la nive
zaţi de îndemnurile se lul planului. La produc
cretarului general al ţia fizică, pe perioada tre
partidului, t o v a r ă ş u l cută de la începutul a-
Constructorul şi beneficiarul afirmă: Nicolae Ceauşescu, de nului şi pînă în prezent,
a-şi uni eforturile pen
tru a obţine realizări bu cele mai bune rezultate
ne în producţie, rapor s-au înregistrat la urmă
la
toarele sortimente:
„Nimic nu ne împiedică să finalizăm la termen obiectivul" nificative depăşiri ia prin cocs s-au depăşit preve
tează importante şi sem
cipalii indicatori de plan. derile de plan cu peste
în precedenta noastră xecuţie este luna iunie a.c. în cuvîntarea rostită la de la lotul 11-instalaţii al Astfel, pe primele cinci 5 800 tone, la aglomerat
anchetă, publicată cu două Din dorinţa de a nu întîr- Consfătuirea de lucru de Şantierului II montaj, ară luni ale anului, ca urma- cu 30 568 tone, la fontă
luni în urmă, de pe şan zia lucrările, noi am pro la C.C. al P.C.R. din 26—27 ta că la instalaţiile şi re re a preocupărilor susţi- cu 41546 tone, Ia utilaje
tierul unde se execută dez curat deja cea mai mare mai a.c., pentru a pune în ţeaua termoenergetică lu nute şi responsabile ale co pentru industria metalur
voltarea Fabricii de produ parte din aparatura şi ma funcţie toate capacităţile crările sînt în graficele lectivelor de aici, planul gică cu 145 tone.
se refractare Baru, amin terialele necesare (relee şi la termenele planificate. planificate. „în luna iunie
team despre două lucrări cabluri electrice). La cele Acestea fiind aprecierile — sublinia interlocutorul
întârziate datorită faptului lalte obiective stadiile fi beneficiarului, am trecut — terminăm de montat
că la acea dată Încă nu era zice sînt bune. Constructo pe şantier pentru a vedea cele trei cazane de 16 Gcal
stabilit cine le va executa. rul şi-a mobilizat toate pe viu stadiul realizărilor de la centrala termică. în
Este vorba despre lucrările forţele făcîndu-şi bine da la principalele obiective şi prezent ne-am concentrat
de regularizare a rîului toria, mai ales în luna mai a afla opiniile constructo- forţele la staţia de regla
Strei şi cele de construcţie re a gazului metan şi la
a căii ferate uzinale din instalaţiile de încălzire
staţia C.F.R. Baru pînă la Ritm si calitate îis realizarea ale halei monobloc. A-
platforma întreprinderii. vem forţă de muncă sufi
Acesta a fost primul as INVESTIŢIILOR ■ cientă, materialele şi uti
pect pe care l-am abordat lajele necesare, aşa că în
în discuţia purtată cu ingi mod cert ne vom încadra
nerul Valentin Jitea, direc cînd şi-a depăşit sarcinile rilor. Secţia de ardere, cu în stadiile fizice planifica
torul fabricii.
planificate, luînd un avans cele 6 cuptoare ale sale, te".
— La ora actuală sînt substanţial. Doresc să sub este unul dintre obiective Cu două luni în urmă,
rezolvate ambele probleme liniez colaborarea foarte le importante. La cinci la hala monobloc existau
— sublinia interlocutorul bună dintre constructor, dintre cuptoare este fina cîteva restanţe. Care este
— adică s-a stabilit ca re beneficiar şi proiectant lizată construcţia metalică,
gularizarea rîului Strei să (IPROMET), reprezentanţii iar la cuptoarele 1 şi 2 au situaţia acum ? Ne răspun
o execute tot constructorii acestuia din urmă aflin- început lucrările de înzl- de subinginerul Augustin
de la I.C.S. Hunedoara, ca du-se acum permanent pe dire cu cărămidă refracta Rus, şeful lotului III, al
re reprezintă principala şantier. Ca urmare, preve ră. La cuptorul nr. 4 se Şantierului" I :
forţă de muncă aici. Din derile de plan de la înce află în curs de finalizare — Am recuperat restan-
discuţiile avute cu tovară putul anului le-am înde operaţia de subturnare cu ■ţele şi am „intrat" în gra
şii din conducerea între plinit în proporţie de 161 beton refractar. Se mun fice. Avem forţă de mun
prinderii şi şantierelor am la sută la total investiţii cea, intens şi la partea de că suficientă şi ne concen J&jR
înţeles că lucrările vor fi şi de 144 la sută la con rezistenţă a secţiei de ar trăm eforturile pentru a
atacate în scurt timp. Pen strucţii şi montaj. în con dere, dar totuşi — este pă asigura front de lucru la
tru executarea instalaţiilor tinuare toţi factorii impli rerea maistrului Emil Co- montajul utilajelor şi ai in
de legătură a liniei uzina caţi în realizarea acestei roiu, şeful lucrării — grin stalaţiilor electrotehnice. De
le din gara. C.F.R. Baru investiţii sîntem hotărîţi zile tip GU 15 şi GU 18
am încheiat un contract cu .să acţionăm cu toate for vin prea încet de la furni MIRCEA LEPADATU I.M. Orăştie, secţia sculărlc. Strungarul Dumitru Buiiiră
Direcţia regionalei C.F.R. ţele — aşa cum cerea to zor. execută lucrări de bună calitate şl îşi depăşeşte sarc'nile
lunare de plan.
Foto: V1RGIL ONOIU
Timişoara. Termenul de e- varăşul Nicolae Ceauşescu Subinginerul Ioan Borşoş, (Continuare in pag. a 2-a)
