Page 84 - Drumul_socialismului_1983_06

pag. 4 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7 968 ® VINERI, 24 IUNIE 1983

® însemnări ©

lEinam
juitriidSt @ Inîormafii ®
© Note ©
Concepţia preşedintelui NicoSae Ceauşescu,
© M •crointerviuri ©
prezentată Un Adunarea mondială
LONDRA. — Cunoscutul
pentru pace şi viaţă teatru „Ola Vic“ clin Lon­
dra va fi redeschis in lu­
PRAGA 23. — Trimisul mul rînd dezarmarea nu­ na octombrie. întemeiat Ca m ţinut de
'Agerpres, Paul Diaconu, cleară. in 7878, teatrul, pe a că­
transmite: în continuarea Concepţia preşedintelui rui scenă au fost prezen­ într-adevăr, pentru cel prejmuită de pruni şi tîna, Lunca Cernii de
lucrărilor Adunării mon­ Nicolae Ceauşescu privind tate, timp de peste un se­ care vine pentru prima meri, cu Mioriţe ureînd Sus şi Ciumiţa. Cele două
diale pentru pace şi viaţă, rezolvarea pe cale paşnică col i jumătate, un mare oară în Lunca Cernii, du­ cărările abrupte spre cer intrări în comună sînt
r
împotriva războiului nu­ a diferendelor dintre state număr de spectacole pres­ una dinspre Hunedoara
clear, în comisia care dez­ şi întărirea rolului O.N.U. tigioase, a fost nevoit pă ce a parcurs cei 51 de — astfel se înfăţişează
bate „Securitatea europea­ î" apărarea păcii şi secu­ să-şi inchidă uşile in 1981, kilometri care despart celui venit pentru prima — prin Hăşdău, Topliţa,
nă şi dezarmarea", acad. cind compania ,,Old Vie comuna de cea mai apro­ dată Lunca Cernii. Teliuc — şi alta dinspre
prof. Radu Voinea a pre­ rităţii a fost prezentată de Theater“ a dat faliment. piată (şi accesibilă) loca­ Pomenită în hrisoave Haţeg — prin Densuş.
zentat concepţia preşedin­ Maria Asaftei, deputată, La redeschidere, sala va Locuitorii acestor aşezări
telui Nicolae Ceauşescu şi vicepreşedinte a Consiliu­ ii restaurată complet, re- litate urbană — munici­ ca aşezare aparţinînd
activitatea susţinută a lui U.N.C.A.P., preşedintele dindu-i-se intreaga splen­ piul Hunedoara —, aşa îi străvechii Ţări a Haţegu­ situate la peste 1 000 m
României socialiste pentru C.A.P. Lunganiu, judeţul doare victoriană iniţială. apar aceste locuri de un lui, comuna Lunca Cernii altitudine, au aceleaşi în­
edificarea securităţii şi coo­ Iaşi, în comisia avînd ca pitoresc deosebit. Case de Jos cuprinde, pe lin­ deletniciri pe care le-au
perării pe continentul eu­ temă de dezvoltare „Rolul
ropean, pentru realizarea O.N.U. în favoarea păcii şi PARIS. — Incepind de la dacice, din lemn de ste­ gă localitatea centru de moştenit din moşi-stră-
dezideratului cel mai arză­ a dezarmării — reglemen­ 25 septembrie, distanţa jar încleştat, unele aşe­ comună, alte şapte sate : moşi: creşterea animale­
tor al lumii contemporane tarea paşnică a diferende­ Paris-Lyon va fi parcursă zate pe firul văii, altele Meria, Negoiu, Gura Bor­ lor, cultivarea pămîntu-
— dezarmarea, şi în pri­ lor internaţionale". in circa două ore, cu a- pe cîte o ridicătură îm­ dului, Valea Babei, Fîn- lui şi lucrul la pădure.
jutorul trenului de mare
doi ani — 1984—1985. După viteză (TCV), care atinge
cum relevă agenţia Reu- 270 lan pe oră. Fină la //
ter, viitorul buget al F.A.O,, data respectivă urmează Pe scurt n Primăriţa noastră
in creştere cu 0,5 la sută în să fie terminat ultimul
termeni reali, se ridică la tronson al căii ferate con­ © Recent, s-au încheiat Am auzit nu de puţine te... şedinţe. Ne sfătuim
13 BRASILIA. - Printr-o 434,5 milioane dolari. struite special, în lungime lucrările de construcţie a ori cuvintele „primăriţa cu orice prilej, vin ci
hotărire a guvernului brazi­ totală de 390 km. La con­ noului cămin cultural din noastră" în timpul docu­ aici, la consiliu, merg eu
lian, fabrica de tractoare ^ SAN FRANCISCO. - struirea noii căi ferovia­ satul Negoiu, care cuprin­ mentării în Lunca Cernii. pe la ei. Discutînd aşa,
„Massey Farguson Perkins", Politica de reducere u a- ra au lucrat peste 6 000 de, printre altele, o sală Cuvinte în a căror rosti­ de la om la om, aseul-
din Brazilia, firmă cu ca­ locaţiilor destinate realiză­ de muncitori, timp de şap­ cu 150 de locuri '(şi balcon, re se regăsea un strop tîndu-i şi ajutîndu-i să-şi
pital canadian, a fost na­ rii programelor sociale pe te ani. Zilnic, pe această bineînţeles !), cabine de de mîndrie, de stimă şi rezolve problemele, mi-am
ţionalizată - transmite a- care o promovează admi­ proiecţie şi costumare. © afecţiune din partea ce­ apropiat^oamenii. La fel
genţia IPS. Măsura este a- nistraţia S.U.A. se reflectă rută vor circula 30 de tre­ lor ce ne-au vorbit de­ procedează şi ceilalţi
preciată ca deosebit de negativ asupra situaţiei din nuri. Agenţia France în localitatea centru de co­ spre Salvina Prejban,
importantă, în contextul în domeniul ocrotirii sănătăţii Presse precizează că a- mună se lucrează intens la secretarul comitetului co­ membri ai comitetului co­
care sectorul industriei ma­ - apreciază participanţii la ceasta va fi legătura fe­ finalizarea noii construcţii munal de partid, prima­ munal de partid. Este o
şinilor agricole din econo­ Conferinţa Asociaţiei Medi­ roviară cea mai rapidă ce va adăposti punctul de posibilă explicaţie a fap­
mia naţională braziliană se cale a Universităţii Stand- din lume. răcire a laptelui. @ în toa­ rul localităţii. Am înţe­ tului că ne situăm pe un
afla, pînă în prezent, în ford, din statul California. te satele aparţinătoare co­ les mai bine izvorul aces­ loc de frunte între co­
totalitate sub controlul u- Reducerea alocaţiilor desti­ munei, s-a încheiat acţiu­ tor sentimente pe care munele necooperativizate
locuitorii comunei le nu­
nor întreprinderi transna­ nate realizării programelor WASHINGTON. - O fe­ nea de organizare a stine- din judeţ la realizarea
ţionale. sociale afectează în mod tiţă de numai şapte luni, lor; prin creşterea număru­ tresc pentru Salvina Prej­ sarcinilor privind contri­
deosebit păturile cele mai din Kansas (S.U.A.), a de­ lui acestora (de la patru, ban, cu prilejul „turului buţia la fondul centrali­
H GENEVA. - La Gene­ venit, miercuri, omul cel de forţă" făcut împreună
va a avut loc o şedinţă sărace ale populaţiei ame­ mai tînăr din lume căruia cît erau anul trecut, la prin satele Meria, Valea zat al statului. E drept,
plenară a delegaţiilor ricane - a subliniat D. Rod- i s-a efectuat un trans­ şapte), locuitorii comunei mai avem mult de lucru
Cernii
de
Lunca
U.P.5.S. şi S.U.A. la trata­ gers, preşedintele Fondului plant de ficat. După o- demonstrează justa înţele­ Babei, De nenumărate ori pentru a ne îndeplini toţi
„Johnson", una dintre cele
Sus.
tivele privind limitarea ar­ mai mari organizaţii din peraţie, fetiţa, iulie Boli- gere a eficienţei păşuna- oamenii au oprit-o ca să-i indicatorii, dar oamenii
mamentelor nucleare in Eu­ S.U A, care se preocupă de rer, se simte foarte bine tului organizat pe specii de vorbească despre bucu­ noştri au arătat de fieca­
ropa - relatează agenţia problemele asigurărilor so­ - au declarat oficialităţi animale. O In satul Negoiu re dată că pot mai mult.
TASS. ciale. va fi dată curînd in folo­ riile şi necazurile lor, să 0 dovedesc creşterile sub­
H ROMA. - Consiliul ale spitalului Universităţii sinţă o magazie de mină se sfătuiască ce şi cum e stanţiale înregistrate la
F.A.O. a adoptat, la sfir- ^ BEIJING. - China a din Minnesota. Fără inter­ destinată depozitării şi păs­ mai bine pentru prezen­ efectivele de animale
venţia pe care a suferi-
şitul sesiunii de trei săptă- hotărît construirea, în estul trării fondului de marfă a- tul şi viitorul comunei. (2 020 bovine faţă de
inîni, desfăşurată la Ro. J, ţârii, a unei centrale ato- t-o, „pacienta" ar mai li ferent magazinului alimen­ Cald, prieteneşte le vor­ 1 860 înregistrate la fine­
avut de trăit doar citeva
proiectul de Duget al or­ moelectrice cu o capacitate săptămini. tar din localitate. © Cinci bea şi „primăriţa noas­ le anului trecut, 1 004 por­
ganizaţiei pentru următorii de 1 800 megawaţi. noi podeţe au fost construi­ tră". cine faţă de 756, 6 240 o-
te în satele Valea Babei, — Am remarcat, tova­ vine faţă de 5 178), depă­
Lunca Cernii de Sus şi răşă primar, că între şirea contractărilor la
Gura Bordului. © Peste dumneavoastră şi cetăţe­ bovine, pe scurt, toate lu­
Lumea a treia“: Exporturile de materii 2 700 ha de păşuni şi fi­ nii comunei există o crurile frumoase pe care
neţe au fost curăţate şi strînsă conlucrare, un oamenii le-au făcut pen­
bunăstării
creşterea
tru
prime şi criza igienizate, in această pri­ „liant viu" ca să-i spu­ lor şi, în acelaşi timp,
nem aşa. Care este se­
măvară de cetăţenii comu­
nei. © Un nou punct de cretul... ? al prestigiului localităţii
Pentru prima oară după prime, de problema tot listă. Dar în lumea a colectare şi prelucrare a — Nu este nici un se­ noastre. Oamenii au în­
începutul epocii decoloni­ mai acută a datoriilor. treia creditele erau obţi­ laptelui a fost înfiinţat, la cret. Oamenii noştri în­ ţeles răspunderea ce o au
zării, -♦‘nitul mediu pe Potrivit datelor F.M.I., nute doar de un număr începutul acestei luni, în ţeleg să-şi facă din plin pentru a gospodări comu­
cap de locuitor din ţările valoarea materiilor prime mic de ţări a căror dez­ satul Meria. datoria fără prea mul­ na ca pe casa părintească.
în curs de dezvoltare s-a exportate de lumea în voltare economică a fost
redus. în context, trebuie curs de dezvoltare, în a- deosebit de vertiginoasă.
su' ’iniat ‘aptul că este nul 1981 a scăzut cu a- Alte ţări au obţinut foar­
vorba tocmai de indicato­ proape 10 la sută. te puţine credite.
rul mediu, deoarece tine­ în legătură cu reduce­ îndatorîndu-se în an­ „Taf-iştîi^ — acei bărbaţi
rele state independente rea generală a preţurilor samblu cu peste 450 mi­
se află la nivele diferite liarde de dolari, ţările ai drumurilor lungi
de dezvoltare economică, RĂSFOIND slab dezvoltate, care nu La punctele de preluare
în Africa, cîe exemplu, fac parte din O.P.E.C., se S-a scris puţin in pa­ lung străbătut pînă la ei şi prelucrare a laptelui din
situaţia s-a înrăutăţit în- PRESA STRĂINĂ abţin într-o măsură tot ginile care văd lumina din dragoste. Şi, poate, satele comunei am intilnit
tr-o măsură cu mult mai mai mare de la credite, tiparului despre acei băr­ că nu le aduc întotdeau­ o situaţie curioasă. Ve­
mare. la materiile prime care iar băncile se abţin să na cîte o jucărie, însă nu neau oameni care inebeia-
descresc din anul 1975, baţi dîrji care, în maşi­
Greutăţile prin care le mai ofere. Oricum nile lor de lucru la pă­ uită ca de fiecare dată seră contracte pentru livra­
trece sectorul agrar (în­ veniturile valutare de pe ar fi, creşterea dobînzilor dure, urcă mereu pe căi să le aducă în dar o ră- rea de produse lactate, dar
deosebi în Africa), redu­ urma exporturilor ţărilor cu numai unu la sută murică de brad încărcată aşa cum veneau, aşa ple­
cerea producţiei de cul­ „lumii a treia" (iar multe face să crească cu 2 mi­ şerpuite pînă în vîrfuri cu toată mireasma ceru­ cau. Adică fără să predea
turi alimentare în favoa­ din ele trăiesc din ex­ liarde de dolari datoriile de creste, dînd mîna cu lui în ea. brinza. Nu că n-ar fi vrut,
rea celor exportabile ac­ porturile de materii pri­ ţărilor în curs de dez­ prima rază de soare ce sau n-ar li avut, ci pur şi
celerează transformarea me) se reduc. Aceste ve­ voltare nemembre ale răsare. Un gînd frumos pentru simplu, pentru că lipseau
nituri sînt influenţate, de ei, „taf-iştii", acei băr­
unor teritorii uriaşe în asemenea, de reducerea O.P.E.C., iar creşterea Poate că, atunci cînd baţi ai drumurilor lungi, recipienţii destinaţi păstră­
deşerturi. Tăierile de pă­ generală a exportului ţă­ cursului dolarului face şi transportă tonele de lemn oamenii cutezători ce-şi rii produselor lactate (!).
duri capătă proporţii pe­ rilor în curs de dezvol­ mai grea povara datorii­ necesar industriei, oame­ au sorgintea în aceste lată de ce, tovarăşii de la
riculoase. Suprafeţele in­ tare. lor ţărilor în curs de dez­ nilor de la cîmpie şi de Întreprinderea de industria­
utilizabile pentru agricul­ voltare. oriunde altundeva, ei, toţi locuri. Pentru Cornel Bar-
Proporţional s-au redus boni, Augustin Stănescu, lizarea laptelui Deva tre­
tură cresc anual cu 20 şl fondurile pentru finan­ Pe scurt, reducerea ve­ forestierii, se gîndesc şi Viorel Crăciunescu, Lazăr buie să fie mai receptivi la
milioana de hectare. Ţă­ ţarea dezvoltării. Reduce­ niturilor valutare de pe la cei eare au nevoie de Vîrtopean, Liviu Vlaicu, solicitările contractanţilor.
ranii pauperizaţi continuă rea veniturilor valutare urma exportului, îngusta­ mobilă în case şi lemne Altfel, vor continua să fie
să plece spre oraşe, unde rezultate din exporturi a rea pieţelor, încetinirea pentru foc. Ne gîndim, la Gheorghe Opîrlescu, pen­ puşi degeaba pe drumuri
îi aşteaptă doar şomajul. redus şi posibilităţile ţă­ ritmurilor dezvoltării, rîndu-ne, la ei şi la fa­ tru toţi ceilalţi nu e ne­
Creşterea greutăţilor rilor sărace de a mai ob­ creşterea cursului dolaru­ miliile lor, la copiii care, voie de prea multe reco­ oameni care îşi fin cuvin-
care confruntă tinerele ţine credite. Or tocmai lui, insuficienţa capitalu­ mandări. Sînt bine cu­ tul!
state este legată de am­ datorită creditelor a de­ rilor atestă că menghina după lungi aşteptări, îi noscuţi pentru hărnicia
întâmpină cu mînuţele în­
ploarea şi durata recesiu­ venit posibilă dezvoltarea se strînge tot mai mult. tinse. Ne mai gîndim la şi priceperea lor, pentru
nii economice din ţările economică de la mijlocul („L’Economie et Politi- mereu neostoita lor dra­ Rubrică realizată de
capitaliste, de scădere i anilor ’70, în ciuda rece­ que" — Franţa). aceşti copii, care simt în goste pentru lucrul la pă­
preţurilor la materiile siunii din lumea capita­ (Agerpres) sărutul părintelui drumul dure. (Augustin Jula). MIRCEA DIACONU
COLEGIUL DE REDACŢIE » Sabin Cerbu, Ion Cioclei, Tiberiu Istrate (-edacto' şef) Lucia Elena Liciu, Gheorghe Pavel (tedacto' şef adiunct). Vasile Pâţan, Nicolae Tîrcob
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIAi 2 700 Deva, atr. Dr. Petru Groza, nr. 35 Telefoanei 11275, 11585, 12157. Telexi 72288. TIPARULi Tipografia Deva, str. 23 August, nr. 257.