Page 85 - Drumul_socialismului_1983_06

Tovarăşului Nicolae Ceauşescu i-a fost
PROLETARI DIN TOATE TÂHLE. UNIŢI-VĂ!
înmînală o înalta distincţie din partea

Comitetului pentru unitate naţională
m

S O C I A L I S M U L pe întreaga indie

T
o
l
a r ă ş u
v
ge­
Ceauşescu, secretar Nicolae deosebită adusă la împlini­ ministrul afacerilor exter­
marilor
aspiraţii
ne, a prezentat pe membrii
rea
ale
■HniTTiTCT^raranA 11 ^ a jii i ■ 11 amnii ^ j i i.’i j ii ii^ mu atarî^ii neral al Partidului Co­ lumii contemporane, la asi­ delegaţiei indiene: Maula-
n^mm munist Republicii preşedin­ gurarea păcii, progresului na Syed Asrarul Haque,
Român,
tele
Socialis­
al
şi prosperităţii tuturor po­
Comitetului
preşedinte
te România, a primit, poarelor, la înfăptuirea u- pentru unitate naţională pe
vineri, 24 iunie, pe mem­ nei lumi mai bune şi mai întreaga Indie, D. N. Sinha,
Anul XXXV, nr. 7 969 SIMBATĂ, 25 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani brii delegaţiei Comitetului drepte pe planeta noastră, vicepreşedinte, R. N Sin­
pentru unitate naţională pe la dezvoltarea continuă a ha, membru al Asociaţiei
întreaga Indie, organizaţie prieteniei româno-indiene. de prietenie India—Româ­
guvernamentală, avîndu-1 La solemnitate au luat nia.
Adunarea cetăţenilor ca preşedinte de onoare pe parte t o v a r ă ş a Elena niei au luat cuvîntul Mau-
continuarea
în
ceremo­
Giani Zail Singh, preşedin­
tovarăşul
Con­
Ceauşescu,
tele Indiei, sosiţi în ţara stantin Dăscălescu, ceilalţi lana Asrarul Haque, mem­
noastră pentru a în mina tovarăşi din conducerea bru al parlamentului şi
din judeţul Hunedoara şefului distincţie român o partidului şi statului. D. N. Sinha.
statului
a
A fost de faţă Kanwar
acestei
înaltă
S-a dat apoi citire hotă-
organizaţii, în semn de Gajendra Singh, ambasa­ rîrii comitetului privind a-
profund omagiu şi aleasă dorul Indiei la Bucureşti.
La Deva a avut lac, ieri, viaţă a hotărârilor Confe­ hunedoreni, în frunte cu preţuire pentru contribuţia Tovarăşul Ştefan Andrei, (Continuare in pag. a 4-a)
adunarea cetăţenilor din rinţei Naţionale a partidu­ comuniştii, au acţionat în
judeţul Hunedoara. lui, a indicaţiilor şi orien­ perioada trecută din acest
Adunarea cetăţenilor a tărilor izvorîte din cuvîn- an cu hotărâre şi ab­
dezbătut Raportul Consiliu­ tările rostite de tovarăşul negaţie pentru realizarea
lui popular judeţean şi al Nicolae Ceauşescu la Con­ sarcinilor de plan, pen­
Comitetului executiv cu sfătuirea de lucru de la tru înfăptuirea hotărârilor
privire la executarea lu­ C.C. al P.C.R. din 26—27 partidului şi legilor ţării,
naţionale Toate forţele - mobilizate
crărilor edilitar-gospodă- mai a.c., la şedinţa comu­ reuşind să dea suplimen­ finalizarea
reşti, întreţinerea şi gos­ nă a Consiliului Naţional tar economiei
podărirea fondului locativ, al Oamenilor Muncii din 21 900 tone huilă netă,
repartizarea locuinţelor, a- Industrie şi a Consiliului 11 300 tone minereu de fier fpiffifCi a secerişului orzului!
sigura rea aprovizionării Naţional al Agriculturii. marfă, 15 700 tone fontă
populaţiei, soluţionarea pro­ în cadrul adunării cetă­ brută, 955 tone utilaje teh­
punerilor, sesizărilor şi re- ţenilor din judeţ au luat nologice pentru lucrări mi­ C.A.P. LEŞNIC. Datorită coltei din lan direct la ba­
clamaţiilor, precum şi mo­ cuvîntul tovarăşii: Augus- niere, 507 tone utilaje teh­ strădaniilor depuse pentru zele de recepţie — mecani­ Unităţi care
dul în care au fost aduse tin Boticiu, Eugenia Bur- nologice pentru metalurgie, ca întreaga recoltă să ajun­ zatorii şi cooperatorii îşi
la îndeplinire hotărîrile şl ducea, Ioan Puşcaş, Lau- 555 tone produse prelucra­ gă la timp şi fără pierderi fac datoria cu înaltă con­ au terminat
măsurile adoptate. rean Lucoi, Minică Neagoe, te din mase plastice, 35 000 în hambare, în cursul zilei ştiinciozitate şi răspundere.
Forum larg reprezenta­ Voicu Găină, Adam Moga, tone ciment, 3 000 tone de ieri combinerii Aurel Mecanizatorii Iosif Vinţi şi recoltatul
tiv al cetăţenilor judeţului, Gheorghe Deminescu, Con­ var, 52 tone conserve din Cătălina, Lucian Bobaf şi Vasile Varga balotează pa­
al democraţiei socialiste, al stantin Maracu, Alexandru carne şi alte produse. Gheorghe Rusu au reuşit iele, iar cooperatorii Romu- Datorită organizării ju­
autoconducerii, adunarea Işan. în agricultură eforturile să termine secerişul orzu­ lus Şerban şi Nicolae Ma- dicioase a muncii, folo­
cetăţenilor s-a desfăşurat Raportul prezentat adu­ au fost concentrate pentru lui. „Avem recoltate 30 ha lea, care sînt pe sănii, asi­ sirii din plin a timpu­
într-o atmosferă de lu­ nării, cît şi participanţii utilizarea întregii suprafe- din cele 36 ha — ne spune gură eliberarea terenului lui bun de lucru şi uti­
cru, de angajare unani­ la dezbateri au subliniat Irimie Gheorghe, inginer de baloţi şi front de lucru lizării combinelor cu
mă, pentru traducerea în faptul că oamenii muncii (Contlnuare in pag. a 2-a) şef — (era în timpul a- pentru arat şi semănat. Va­ randament ridicat, nu­
miezii) şi pînă seara sînt sile Gal şi Gheorghe Foro meroase unităţi agricole
gata, iar combinele merg fac arăturile, iar Sebas- au reuşit să strângă re­
Sesiunea Consiliului popular judeţean ză porumbul în cultură colta de orz de pe în­
tian
Pădurean
însămînţea-
toate la vecinii noştri, coo­
peratorii din Veţel. Acţio­
suprafaţă
plani­
treaga
năm cu două maşini la ba­ succesivă. Au fost arate a- ficată, evitînd astfel
lotat şi un tractor cu două proape 20 ha şi s-au se­ pierderile din producţie.
Ieri, la Deva, şi-a des­ rirea autoconducerii munci­ lizarea activă a oame­ remorci la transport, evi- mănat mai bine de 10 ha“. Intre unităţilo care au
făşurat lucrările sesiunea toreşti, a autogestiunii şi nilor muncii hunedoreni denţiindu-se Matei Petru, C.A.P. BRANIŞCA. Lu­ terminat secerişul orzu­
Consiliului popular jude­ autofinanţării, perfecţiona­ pentru înfăptuirea progra­ Tiberiu Bistrian şi Tran­ crările de seceriş şi elibe­ lui amintim cooperati­
ţean. La lucrările sesiunii, rea planificării şi condu­ melor şi hotărârilor adop­ dafir Buruiană. La arat se rarea terenului ar fi tre­ vele agricole din Lăpuş-
au participat deputaţii Con­ cerii activităţii economice tate de Conferinţa Naţio­ află tractoriştii Vasile Cu- buit să fie şi aici aproape nic, Dobro, Bretea Mu-
siliului popular judeţean, şi financiare, dezvoltarea nală a partidului, a sarci­ tineanu şi Florian Bistrian, de sfîrşit. Nu sînt. De ce ? reşană, Bcriu, Hărău,
deputaţii Mafii Adunări democraţiei muncitoreşti în nilor stabilite de Conferin­ iar la semănat Graţian Munceau la seceriş Ioan Şoimuş, Leşnic, Roşcani,
Naţionale din circumscrip­ unităţile administrativ-te- ţa pe ţară a preşedinţilor Bistrian, care a pus să- Cozma, Nicolae Cioază şi Sincrai, Teiu, Orăştic
ţiile electorale ale judeţu­ ritoriale. consiliilor populare, a ori­ mînţa sub brazdă pe 7 din Eugen Mîrza, oameni sîr- şi altele. Astfel, s-au
lui nostru, activişti de — Informarea privind entărilor şi indicaţiilor da­ cele 40 ha destinate cultu­ guincioşi dar care, cu toa­ creat condiţii ca utila­
partid şi de stat, conducă­ măsurile luate pentru apli­ te de secretarul general al rii duble de porumb . - te eforturile lăudabile ce jele disponibile să fie
tori ai unor unităţi econo­ carea indicaţiilor date de partidului la Consfătuirea C.A.P. IIARAU. Gavrilă le depun, nu pot suplini deplasate în unităţile
mice şi ai organizaţiilor de secretarul general al parti­ de lucru de la C.C. al Caşvan, Iosif Ţîr şi Pavel lipsa combinei lui Viorel unde mai sînt suprafeţe
masă şi obşteşti, cadre cu dului, tovarăşul Nicolae P.C.R. din 26—27 mai a.c, Popa, avîndu-1 alături de Jura, care n-a tras nici ocupate cu orz de pe ca­
munci de răspundere din Ceauşescu, la Conferinţa pe şi şedinţa comună a consi­ ei pe inginerul şef al coo­ măcar o brazdă din cauza re trebuie strânsă şl în­
industrie, agricultură, apro­ ţară a preşedinţilor consi­ liilor naţionale ale oame­ perativei, Andrei Dima, magazinată recolta în
liilor populare cu privire nilor muncii din industrie strângeau recolta de pe ul­ N. BADIU
vizionarea populaţiei, zia­ la activitatea de sistemati­ timpul cel mai scurt po­
rişti. zare. şi agricultură, atmosfera timele hectare din cele 35 (Continuare în pag. a 3-a) sibil.
cultivate cu orz. „Se mun­
de angajare unanimă pen­
Sesiunea a dezbătut: Materialele prezentate se­ tru traducerea în viaţă a ceşte bine — ne declară
— Măsurile luate pentru siunii ca şi intervenţiile obiectivelor şi sarcinilor e- Traian Ursan, preşedintele
aplicarea noului mecanism participanţilor la dezba­ cooperativei, care dirija
economieo-financiar, întă­ teri au reliefat mobi­ (Continuare în pag. a 2-a) transportul operativ al re-
Faptele - argumentul forte al minerilor deveni
— Gradul ridicat de me­ Iulian Doţa, care lucrează
® Realizări suplimentare preconizato pe primele canizare a lucrărilor mi­ în panoul nr. 9, revirul
şase luni ale anului: la producţia marfă — 9 mi­ niere (94—96 la sută), me­ nord al minei Deva.
lioane lei, la pioducţia netă — 3 milioane lei, la toda de exploatare utiliza­ — Grăbit, grăbit ca de
minereu extras — peste 24 000 tone » Pc sortimente : tă — eu surpare în sube- fiecare dată... Cum de in­
depăşiri la cupru în concentrate — 37 tone, plumb taje, mobilizarea minerilor, traţi cu schimbul II ?
— 12 tone, zinc — 24 tone, sulf — 300 tone ® Pro­ preocuparea atentă şi res­ — Un pi€ de treabă m-a
ductivitatea valorică realizată în proporţie de 103,9 ponsabilă a cadrelor tehni- ţinut azi p-afară. Dar un­ {• •>.% V < , W\ v ' v ' < .'(v . > ;\ ' & N-.
2
la sută ® Cheltuielile totale şi materiale la 1 000 lei co-inginereşti pentru a re- de scrie că brigadierul e
producţie marfă — încadrate în limitele stabilite,
cu unele economii » Investiţiile totale — 134,9 la Aspect de Ia recoltarea orzului la C.A.P. Leşnic.
sută. PATRIEI—CÎT MAI MULT CĂRBUNE, I
Inginerul Ioan Stăneu- mina Deva, cît .şi la Mun- CÎT MAI MULT M I N E R E U ! v - ■■■ ; t
' .1
îescu, directorul Exploată­ cel. Au fost cdva ne­ tews&C. ."/s- " vx • t < i < ® r 1
rii miniera Deva, ne as­ cazuri în lunile de iar­ zolva operativ şi eficient musai să intre în şut nu­
cultă cu atenţie, rămîne nă, dar am trecut pe­ problemele ivite în subte­ mai dimineaţa ? Cînd îi
cîteva clipe pe gînduri, a- ste ele. Ne-am redresat ran... Dar, întrebaţi-i şi pe nevoie intră şi după-masă,
poi zice ou sinceritate, în repede. Colectivul nostru mineri să vedeţi ce spun. ori noaptea. De la caz la
timp ce răsfoieşte un car­ este harnic şi hotărât să Mai ales pe brigadierii caz. Astăzi, ca să fiu sin­
net cu producţia obţinută răspundă prin fapte sarci­ Gheorghe Apreotesei, Iu­ cer, am avut o problemă
în acest an : nilor trasate de secretarul lian Doţa, Ioan Văduva, personală.
— Mai bine-mi puneaţi general al partidului, tova­ Gheorghe Boceanu, Weber — Iese planul la mine­
această întrebare în iulie. răşul Nicolae Ceauşescu, Horst, Gheorghe Ciucă, Bo- reu 7
Ştiam exact cum am în­ cu prilejul Consfătuirii de do Ianoş, pe maiştrii Mi- — Păi cum. Pentru ce
cheiat primul semestru. A- lucru de la C.C. al P.C.R. llai Ilie, Iosif Belea, Anton venim la mină ? Să ne a-
cum trebuie să estimăm. din 26—27 mai a.c., să ex­ Rinder, Gheorghe Marcu, flătn numa-n treabă ? Bri­
O clipă numai... Cîteva tragă tot mai multe mine­ cîţiva dintre cei care gada mea dă zilnic peste
calcule... reuri pentru economia na­ „merg“ bine, poate aflaţi 1 000 tone de minereu. Cu
Cu sprijinul inginerei ţională. mai multe. 60 de oameni, opt instalaţii
Marioara Roman, „calcule­ — Depăşirile obţinute la Nu i-am prins pe toţi cei de perforare şi 10 maşini
le" sînt repede terminate producţia de minereu sînt amintiţi de director. Lu­ de încărcat. Totul este să
şi directorul continuă : substanţiale, productivita­ crau pe schimburi. După
...Realizările sînt bune la_ tea pe om — 17 tone/post. apel, totuşi am dialogat, UVIU BRAICA
toţi indicatorii. Puteau fi" Ce factori stau la baza a- înainte de a intra în mi­ Mecanizatorul Vasile Dumitra? luerînd la semănatul po­
însă şi mai bune, Atît la cestor realizări ? nă, cu destoinicul brigadier (Continuare în pag. a 3-a) rumbului la C.A.P. Şoimuş.