Page 86 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 86
pag. 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR
D
A D U N A R E A C E T Ă Ţ E N IL O R IN iU D E J U L H U N E D O A R A
(Urmare din pag. 1) tru întreţinerea şi repara autocritic, neajunsurile şi lor planului de dezvoltare pentru executarea la timp me şi materialelor, pentru
rea fondului locativ în pe lipsurile care s-au mai fă economico-socială, in profil şi' de calitate a lucrărilor atragerea în circuitul eco 11.00 Telex
rioada trecută din acest cut simţite în dome teritorial, a programului agricole, strîngerea la timp 11,05 Culţi’
ţe agricole, executarea la an s-au executat lucrări în nomic a tuturor resurselor terati
timp şi în cele mai bune valoare de 18,3 milioane niile analizate. în gos de autoconducere şi auto a cerealelor păioase, recol materiale locale, în primul şcoal;
condiţii a tuturor lucrări lei. podăria locativă s-au ma aprovizionare teritorială tarea furajelor şi asigura rînd prin industria mică, 11,25 Fi*-Vi
Atian
lor, creşterea producţiei a- Aprovizionarea populaţiei nifestat neajunsuri cu pe acest an, cît şi apli rea bazei furajere, întreţi să se asigure mai buna or 11,55 Să cî
nimaliere şi vegetale, a e- cu produse agroalimentare consecinţe asupra bunei carea cu consecvenţă a pre nerea şi furajarea în con ganizare a activităţii de 12,10 Ora c
fectivelor de animale în şi mărfuri industriale, în gospodăriri a fondului lo vederilor legii privind gos diţii bune a efectivelor de colectare şi valorificare a 13.00 La sf
nă (I
toate sectoarele,! sporirea cele cinci luni din anul în cativ de stat. Datorită ac podărirea şi înfrumuseţa animale, obţinerea produc resurselor secundare şi ma 17.45 Săptă
cantităţii de produse agro- curs, s-a desfăşurat în con tivităţii mai slabe desfăşu rea localităţilor, este ne ţiilor planificate şi livra terialelor refolosibile de Ia 18.00 Telesj
alimentare livrate la fon rate de unele dintre aso cesar să se acţioneze în rea cantităţilor de produse unităţi şi de la populaţie 19.45 1001 d
dul de stat. ■ S-a subliniat diţii bune, pe baza progra ciaţiile de locatari, dar şi viitor la toate nivelurile, agricole contractate la fon şi introducerea lor în cir 20.00 Tcleji
20,20 La sf
că prin măsurile luate cam mului de autoconducere şi din lipsă de interes a unor cu responsabilitate sporită, dul de stat, la termenele cuitul productiv. nă (I)
pania agricolă de primăva autoaprovizionare teritoria cetăţeni şi unităţi socialis mai stăruitor pentru elimi şi în condiţiile planificate. De asemenea, în perioa ★ Eşti
20,30 Telcci
ră şi întreţinerea culturilor lă, asigurîndu-se pentru te de a se achita de obli narea lipsurilor şi neajun Referindu-se la obligaţii da imediat următoare, toa 21.00 Dansa
fondul de consum cantităţi
s-au desfăşurat în condiţii sporite de produse. Faţă gaţiile ce le revin din le surilor. le ce revin unităţilor pri te unităţile economice sîmt 21,35 Film
gospodăririi
înfru
gea
şi
corespunzătoare, în prezent, de aceeaşi perioadă a anu Avînd în vedere faptul vind realizarea obligaţii chemate să ia măsuri hotă ciul 11
ciul P;
atît culturile de toamnă cît lui trecut, în acest an s-au museţării localităţilor, sa că peste cîteva zile vom lor la export, vorbitorii rî te în vederea contractării 22,15 Variei
şi cele însămînţate în a- desfăcut populaţiei mai lubrizarea localităţilor şi intra în cel de-al doilea se au subliniat că în semes producţiei anului viitor tractiv
ceastă primăvară se pre mult cu 100 tone peşte, 70 buna gospodărire a acesto mestru al anului — peri trul următor sarcinile sînt pentru piaţa internă şi, în 22,50 Teleju
ra a avut uneori de sufe
zintă bine, anunţîncl re tone brînzeturi, 9 milioane rit. oadă în care colectivelor deosebit de mobilizatoare, deosebi, la export. 23.00 Varict,
tractiv
colte bune. în zootehnie ouă, 175 tone zahăr, 260 în activitatea de aprovi hunedorene le revine sar trebuind recuperate restan Folosind un stil de mun
se înregistrează o creşte tone ulei, 120 tone cartofi, cina să realizeze cea mai ţele din prima jumătate a că mai dinamic, consiliile
re a efectivelor — care în 580 tone fructe şi nume zionare a populaţiei şi des mare parte din prevede anului pentru îndeplinirea populare sînt chemate să
cele cinci luni din acest roase alte produse indus facere a mărfurilor au e- rile planului anual —, în integrală, în condiţii de ca acţioneze cu mai multă fer
an au sporit, la unităţile triale. Concomitent, s-a ac xistat, de asemenea, unele cadrul dezbaterilor s-a in litate superioară, a planu mitate pentru întărirea or
socialiste, cu 5 412 bovine, ţionat pentru modernizarea neajunsuri pe linia satis sistat asupra faptului că, lui pe 1983. dinii şi disciplinei în uni BUCUREŞ
13 776 porcine, 22 961 ovi bazei tehnico-materiale a facerii cerinţelor cetăţeni ase cum s-a stabilit la în ce priveşte investiţii tăţile socialiste şi coopera dioprogram
ne şi 148 500 păsări — şi comerţului, în perioada a- lor, determinate, în unele Consfătuirea de lucru de le s-a arătat că trebuie con tiste, pentru cunoaşterea şi La ordinea
tură; 7,00 I
o creştere substanţială a cazuri, de lucrătorii din la C.C. al P.C.R. din 26— tinuate eforturile pentru respectarea de către toţi La panoul
producţiei de lapte. mintită fiind date în folo comerţ care nu au înţeles 27 mai a.c. şi la şedinţa terminarea cu prioritate ş cetăţenii a hotărîrilor de muncii ; 8,1
în domeniul investiţiilor sinţă 5 000 mp spaţii co să-şi facă pe deplin dato comună a consiliilor naţio obiectivelor care contribuie partid şi legilor ţării, pre sei; 8,10 Ci
lor; 3,00 B
a fost realizat un volum merciale la parterul blocu ria privind gospodărirea nale ale oamenilor muncii la dezvoltarea bazei de cum şi a normelor de con 9,05 Audien
asigurînd
socială,
vieţuire
fondului de marfă şi a u-
de 2,6 miliarde lei, fiind rilor de locuinţe în toate nităţilor, încâlcind, uneori, dm indust-ie şi agricultu materii prime şi energetice, astfel un climat de muncă Buletin de
date în folosinţă 763 apar oraşele judeţului. Aceste ră, consiliile populare tre la sporirea exporturilor şi vista literal
tamente şi alte obiective e- realizări au permis să se normele şi regulile de co buie să se mobilizeze mai reducerea importurilor, la şi de viaţă corespunzător Orchestra ,
lui“ din Cî
conomice si social-cultura- asigure un volum al des merţ. Totodată, contribuţia mult, să mobilizeze la rîn- intensificarea valorificării pentru înfăptuirea marilor Buletin de
le. facerilor de 2,8 miliarde lei, gospodăriilor populaţiei la dul lor toţi cetăţenii pen materialelor recuperabile şi obiective ce le avem de cursul isteţ
cu 186,3 milioane mai mult autoaprovizionarea terito refolosibile, realizarea lo realizat în perioada urmă blicitate; 12
A fost relevată, de ase rială nu s-â ridicat la înăl tru sporirea contribuţiei cuinţelor şi celorlalte obi toare. ştiri; 12,05
menea, preocuparea perma decît în aceeaşi perioadă ţimea posibilităţilor. S-a judeţului la asigurarea şi ective social-culţurale şi e- Adunarea cetăţenilor din 12,35 Din co
a anului trecut.
nentă a consiliilor populare Raportul prezentat şi in subliniat că deşi s-a pro dezvoltarea bazei de mate dilitar-gospodăreşti. judeţ a constituit o nouă lui ; 12,45
pentru înfăptuirea cu con movat cu mai multă insis rii prime şi energetice a în toate ramurile econo manifestare a adeziunii Radio-Tv. ;
la 3 ; 15,00
secvenţă a programului de tervenţiile participanţilor la tenţă activitatea comerţu ţării, pentru realizarea pro miei judeţului va trebui să depline a oamenilor mun 16.00 Buletin
dezbateri
au
evidenţiat
ridicare a nivelului de trai lui stradal în toate muni ducţiilor planificate dt se ia toate măsurile în ve cii hunedoreni la po Solişt 1 de m
şi de ridicare a calităţii faptul că activitatea de re cipiile şi oraşele judeţu cărbune cocsificabil, ener derea ridicării nivelului ca litica înţeleaptă a parti 16,30 ICţil
„Piu A d«
vieţii populaţiei judeţului. zolvare a propunerilor, se lui, fapt ce a contribuit la gie electrică, oţeluri supe litativ şi tehnic al produc dului şi statului nostru de 17.00 Buletin
La zestrea edilitar-gospodă- sizărilor, reclamaţiilor şi creşterea desfacerilor de rioare, fontă, laminate, ţiei, perfecţionării organi edificare a societăţii socia Caleidoscop
rească a judeţului se adau cererilor oamenilor muncii mărfuri, totuşi mai sînt su produse ale industriei ma zării muncii, creşterii pro liste multilateral dezvolta ncsc; 17,30 IV
tecului; 17,5E
gă în anul 1983 noi dotări, s-a desfăşurat potrivit pre ficiente rezerve în ce pri terialelor de construcţii şi ductivităţii muncii pe sea te în România, de creştere cu minut ;
în valoare de 101 milioane vederilor legale, reuşindu- veşte organizarea în con altele. O contribuţie deo ma mecanizării şi automa necontenită a nivelului de niştl ai şlap
lei, precum şi dotări cu u- se, printre altele, să se re diţii bune a acestui gen de sebită — s-a subliniat în tizării proceselor de pro viaţă al întregului popor, Radiojurnal;
do dans ;
tilaje de gospodărie comu zolve, cu participarea ce comerţ, ieşirilor la tîrguri, dezbateri — trebuie să-şi ducţie, reducerii continue a în acelaşi timp, participan stop muzica]
nală în valoare de peste tăţenilor, un număr de la locurile de agrement, la aducă industria mică, care cheltuielilor de producţie, ţii la adunare şi-au expri
20 milioane lei. 1 400 propuneri privind manifestările cultural-spor- are sarcina să asigure sa îndeosebi a celor materia mat angajamentul ferm de
realizarea unor lucrări edi-
Referitor la fondul loca tive şi artistice, într-un tisfacerea în condiţii mai le, pentru creşterea tot mai a nu precupeţi nici un e-
tiv, s-a arătat că în pri litar-gospodăreşti, perfec cuvînt, folosirea oricăror bune a cerinţelor populaţi puternică a eficienţei eco fort pentru traducerea în
mele cinci luni ale anului ţionarea unor activităţi în forme şi mijloace menite ei cu o gamă largă de ser nomice în fiecare unitate. viaţă a hotărîrilor Congre
au fost date în folosinţă industrie, agricultură, apro să ducă la creşterea desfa vicii şi bunuri de consum, Este necesar — s-a rele sului al XH-lca, ale Con DEVA : Z<
şi închiriate oamenilor vizionarea populaţiei. cerilor şi îmbunătăţirea a- articole de uz casnic şi vat în cadrul dezbaterilor ferinţei Naţionale a parti I-II (Patria)
pentru
ridur
muncii peste 760 de apar Subliniind realizările ob provizionăriî populaţiei. gospodăresc, inventar agri — să se acţioneze cu ho- dului, a indicaţiilor şi ori NEDOARA:1
tamente noi, cu respecta ţinute, atît raportul cît şi Raportul şi participanţii col, materiale de construc tărîre pentru creşterea în entărilor t o v a r ă ş u l u i porară — sei
rea strictă a prevederilor cei care au luat cuvîntul la dezbateri au subliniat ţii, artizanat etc. toate ramurile economiei Nicolae Ceauşescu, secreta căra); Marile
;
derurgistui)
legale, a principiilor eticii în cadrul dezbaterilor au că pentru înfăptuirea în în agricultură va trebui judeţului a gradului de va rul general al Partidului sălbaticii — s
şi echităţii socialiste. Pen arătat, în spirit critic şi bune condiţii a prevederi- să se insiste permanent lorificare a materiilor pri Comunist Român. ta) ; Cinci
(Constructori
Ţapin
ŞANI:
SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN Cîinelc (7 No
Plect
PENI
:
(Cultural);
V
mortal (Luc<
(Urmare din pag. 1) celor de autoconducere rul unităţilor administra- du-se la importanţa înde prezentat şi participanţii la partizarea dotărilor şi ser NEA ; Pledon
seriile I-II (IV
muncitorească şi autogestiu- tiv-teritoriale care se auto- plinirii integrale a acestuia, dezbateri au subliniat că viciilor în corelare cu re NOA" \: Toa
ne economico-financiară. Ca a finanţează să ajungă la 49. în cadrul dezbaterilor s-a ţeaua existentă ş.a., făcînd a r (Munc
conomico-sociale din acest deşi în ultimul timp în u- CAi Concui
an, din întregul cincinal. urmare a aplicării cu fer Abordînd în cuvîntul lor, subliniat necesitatea întă nităţile economiei locale propuneri menite să ducă BRAD; Bulei
mitate în toate unităţile a îndeosebi, aspectele legate ririi activităţii -desfăşurate s-a instaurat un climat mai la îndeplinirea în cît mai
în cadrul lucrărilor se principiilor mecanismului de modul în care consilii de cooperativele agricole de bune condiţii a celei de-a reşti (Steaua
c
Marea
siunii a fost relevat rolul economico-financiar pe an le populare se preocupă şi producţie, pentru a-şi spori ferm de muncă colectivă, doua etape a programului TIE: I-II (Pati
riile
de consultare a maselor, la
deosebit de important pe samblul judeţului s-au ob coordonează aplicarea prin realizările în producţia de elaborarea şi adoptarea pla judeţean de sistematizare. (Flacăra); Gl
care l-a avut introducerea ţinut în- cele cinci luni tre cipiilor noului mecanism nului, la stabilirea măsuri Acţionînd în spiritul sar Poliţistul glii I
de
cultură);
noului mecanism economi- cute din acest an o serie legume, cereale şi în zooteh lor care să ducă la înde nirea (Dacia]
co-financiar, bazat pe auto- (ie realizări bune în pro economico-financiar în sec nie, şi, în consecinţă, ve plinirea sarcinilor econo cinilor stabilite de Congre Quo vadis hc
conducerea muncitorească ducţie. Astfel, indicatorul toarele economico-sociale niturile proprii. In acest mice, totuşi este necesar sul al XlI-lea al P.C.R. şi CALAN: Secvi
şi autogestiunea unităţilor producţiei marfă industria conduse direct de acestea, context consiliile populare ca în viitor să se pună un de Conferinţa Naţională, al cultură); SIN
TT
(Mureşul);
economice, în aşezarea pe le a fost cu 4,4 la sută mai participanţii la dezbateri comunale, consiliile unice accent mai mare pe buna orientărilor desprinse din seriile T-TI (l
noi principii a planificării mare decît în aceeaşi pe au reliefat — în lumina agroindustriale şi organele funcţionare a acestor or cuvîntările t o v a r ă ş u l u i
şi desfăşurării activităţii e- rioadă a anului trecut, cel sarcinilor mobilizatoare în agricole judeţene trebuie să ganisme, care trebuie să Nicolae Ceauşescu la Con
conomice, în stimularea e- al producţiei nete cu 2,9 la scrise în planul de dezvoF controleze şi să îndrume sfătuirea de lucru de la
f orturilor întreprinderilor sută mai mare, iar produc tare economico-socială în î: permanenţă activitatea devină adevărate foruri de C.C. al P.C.R. şi la şedinţa
pentru realizarea ritmică şi tivitatea muncii calculată profil teritorial — că asu cooperativelor agricole de conducere muncitorească, comună a consiliilor naţio
de calitate a indicatorilor la producţia netă a crescut pra activităţii din perioada producţie, luînd cele mai democratică a unităţilor nale ale oamenilor muncii Rezultatele
de plan, pentru creşterea în cele cinci luni din anul trecută din anul in curs eficiente măsuri care să socialiste. Consiliile oame din industrie şi agricultu 24 iunie 1983 :
răspunderii colectivelor de în curs cu 1,3 la sută faţă şi-au pus amprenta şi o se ducă la întărirea autocon- nilor muncii trebuie să-şi ră, Consiliul popular jude Extr. I : 10,
oameni ai muncii în admi de perioada corespunzătoa rie de deficienţe, a căror ducerii şi autogestiunii, la lărgească sfera probleme ţean, cît şi cele munici 76, 70, 02, 11.
nistrarea eficientă a părţii re a anului 1982. înlăturare solicită o mobi creşterea rentabilităţii. lor pe care le analizează, pale, orăşeneşti şi comu Extr. a Il-a
din avuţia naţională încre Rezultate bune în cele lizare mai susţinută a con în timpul dezbaterilor punînd un accent mai ma nale trebuie să manifeste 30, 41, 73, 0, 8
dinţată de societate. siliilor populare, a tuturor s-a subliniat că perfecţio re pe analiza indicatorilor răspundere sporită, pe li
cinci luni din anul în curs categoriilor de oameni ai Fond total
Referindu-se la modul în au înregistrat şi unităţile narea conducerii şi plani de eficienţă, reducerea nia perfecţionării mecanis 1 005 972 lei, dll.
care s-au preocupat consi din economia locală, care muncii. ficării economico-sociale consumurilor la toate ca mului economico-financiar, lei, report la
liile populare, unităţile e- şi-au realizat sarcinile la S-a relevat că perfecţio iniţiată de Plenara C.C. al tegoriile, creşterea şi utili pentru îndeplinirea fermă
conomice din teritoriu, or producţia marfă industria narea activităţii de plani P.C.R. diin martie 1978, o- zarea raţională a fonduri a hotărîrilor de partid şi
ganele locale de speciali lă în proporţie de 102,5 la ficare şi conducere in con rien ţările stabilite de Con lor, recuperarea şi valori a legilor statului, a planu
tate pentru asigurarea în sută, depăşindu-şi prevede textul aplicării ferme a gresul al XlI-lea şi Confe ficarea materialelor refolo lui de dezvoltare economi
făptuirii în condiţii cît mai noului mecanism economi rinţa Naţională ale parti sibile etc. co-socială în profil terito
Timpul
pro,
bune a sarcinilor ce le-au rile fizice la agregate de co-financiar trebuie să dului vizează toate forme Analizînd modul în care rial. Trebuie să se facă 25 iunie 1983:
revenit din planul de dez carieră şi .balastieră, pa constituie o preocupare con le, metodele şi pîrghiile de au fost îndeplinite măsuri mai mult în direcţia pla în general fr
nouri mafî din beton ar
voltare economico-socială mat, ţesături, confecţii tex stantă a consiliilor oame conducere a activităţii eco le luate pentru aplicarea nificării şi organizării mun răcoroasă noa
şi
cind
în profil teritorial, vorbito tile şi piese de schimb. nilor muncii din toate uni nomice şi, în acest sens, indicaţiilor date de secre cii, a participării cetăţeni neaţa, mult seni
mal
rii au subliniat că în peri tăţile. O atenţie maximă noul mecanism economico- tarul general al partidului lor la fundamentarea hotă după-amiezii,
oada analizată îmbunătăţi S-a evidenţiat faptul că trebuie să se acorde intro financiar nu trebuie redus la cea de-a treia Conferin rîrilor şi traducerea lor în variabil, iar i?
rea stilului şi metodelor de prin aplicarea principii ducerii unui regim sever la latura financiar-con- ţă pe ţară a preşedinţilor viaţă, asigurînd, în acest sibile averse <
muncă, imprimarea unui lor noului mecanism e- de economisire şi gospodă tabilă. consiliilor populare cu pri fel, recuperarea rămîneri- soţite şi de t
Vînti
lectrice.
caracter dinamic, revolu conomico-fînanciar în ac rire a materiilor prime, Relevînd că autoconduce- vire la activitatea de sis lor în urmă şi realizarea moderat. Temp
ţionar întregii activităţi au tivitatea consiliilor popu materialelor, combustibi rea şi autogestiunea econo- tematizare, participanţii la integrală a sarcinilor de nime vor fi
tre 8 şl 13 gi
determinat coordonarea mai lare a fost realizată o lilor şi energiei în scopul mico-finan'ciară presupune sesiune au dezbătut nume plan prevăzute pentru a- maxime între
eficientă a eforturilor din depăşire a veniturilor pro ridicării eficienţei întregii participarea directă a oa roasele aspecte ale acestei cest an. de, legal mai
unităţile economico-sociale prii şi încadrarea în nive activităţi productive, a rea menilor muncii, în tripla activităţi, arătînd neajun In încheierea lucrărilor
din teritoriu, participarea lul creditelor acordate care lizării beneficiilor planifi lor calitate de proprietari, surile ce s-au mai făcut sesiunii a luat cuvîntul to în La munte, v fr
general
mai amplă a cetăţenilor la a permis autofinanţarea u- cate. producători şi beneficiari, simţite în ce priveşte creş varăşul Radu Bfilan, prim- cerul temporal
cind
luarea decizilor şi aplica nui număr de 13 localităţi Sarcini deosebite revin la actul de conducere, prin terea gradului de utilizare secretar al Comitetului ju amiaza, izolate \
verse
rea hotărîrilor, creîndu-se — oraşe, comune şi muni în acest an consiliilor popu organele democraţiei mun a terenurilor, valorificarea deţean Hunedoara al P.C.R., soţite şi de ,
premisele necesare trecerii cipii — din judeţ, creîndu- lare din programul de au citoreşti — adunările ge în producţia agricolă a tu preşedintele Comitetului e- lectrice. (Mc
la o nouă calitate, perfec se premisele ca pînă la toconducere şi autoapi'ovi- nerale şi consiliile oame turor terenurilor libere din xecutiv al Consiliului popu serviciu: Oana
riu).
ţionării formelor şi mijloa sfîrşitul acestui an numă zionare teritorială. Referin nilor muncii — raportul perimetrul localităţilor, re lar judeţean.