Page 89 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 89
«AH»*- 6
P A T R IE I - C IT M A I M U L T C lR B U N E ,
C IT M A I M U L T M IN E R E U !
Urs climat sănătos de muncă,
de angajare responsabilă pentru
îndeplinirea şi depăşirea planului
în trimestrul al II-lea, obţin avansări lunare de xandru Bucea, secretarul'
media producţiei zilnice la 110—130 ml datorită mai comitetului de partid al
mina Paroşeni a crescut bunei coordonări şi orga întreprinderii :
cu 500 tone de cărbune fa nizării riguroase a locuri — în ultimele luni am
ţă de realizările trimestru lor de muncă. în aceste acţionat mai mult decît pî
lui I. Este prevăzută şi în formaţii, introducerea com nă acum pentru întărirea
continuare, pînă la finele binelor de înaintare s-a fă calitativă a formaţiilor de
anului, o creştere de încă cut pe terenul unei recep lucru şi a sectoarelor. A-
400 de tone. Pe ce bază tivităţi mari faţă de tehni vem o bună experienţă în
va fi obţinut acest spor al ca nouă, fapt care a grăbit organizarea discuţiilor pro
producţiei zilnice ? Ce s-a obţinerea unor viteze de fesionale, cu prilejul zilei
întreprins şi ce urmează avansare sporite. brigadierului, a lăcătuşului,
Secerişul orzului, eliberarea terenuiui şi să se întreprindă în con director, problemele priori- electricianului, a maistru
—
Care
tovarăşe
sînt,
tinuare pentru ca partea de
cu
Intîlnirile
lui.
contribuţie a minei Paro categorii de muncitori aceste
ne
însămînţarea culturilor dubie — lucrări ce şeni la întărirea balanţei I. M. PAROŞENI prilejuiesc adoptarea mai
de materii prime şi ener
unor
măsuri,
a
operativă
getice a ţării să fie mai pe baza propunerilor făcu
mare, la nivelul posibilită
trebuie efectuate în flux continuu, în timp ţilor create ? Cu aceste în tare ale minei Paroşeni ? te, privind aprovizionarea
întărirea
tehnico-materială,
trebări
re
adresat
ne-am
— Realizarea planului la
fluenţa
cent conducerii întreprinde cărbune şi asigurarea creş asistenţei tehnice, privind
sau
transportului
cît mas scurt şi Ea un înalt nivel calitativ! rii. — Avem în vedere grăbi terii mediei producţiei zil climatul de disciplină din
rea pregătirilor unor pa nice la nivelul sarcinilor unele brigăzi. Modalităţile
nouri care vor fi exploatate din trimestrele III şi IV. prin care am acţionat pen
semănate deja 20 de ha cu cu utilaje mecanizate, ne-a Urgentarea pregătirilor şi tru omogenizarea colectivu
Ieri. o brigadă de reporteri ai ziarului nostru a porumb (cultura a doua). spus directorul întreprinde recuperarea restanţelor la lui au avut efect şi asupra
efectuat un raid prin cîteva unităţi din cadrul Con — Spre baza de recepţie rii, ing. Iosif Bocan. Un deschideri-pregătiri. în stabilizării forţei de mun
siliului unic agroindustrial Orăştie, urmărind cum este ce cantitate de orz aţi li abataj mecanizat va fi pus cursul trimestrului III vom că. Este limpede pentru
organizat şi se desfăşoară secerişul orzului, elibera vrat ? în funcţiune la începutul recupera restanţele din noi, de acum, că trebuie să
rea terenului şi însămînţarea culturilor duble, obiec — Numai într-o singură lunţi iulie, altul în luna prima parte a anului iar menţinem permanent un
tive prioritare pe agenda de lucru a cooperatorilor, zi am trimis peste 45 tone. septembrie. Ambele abata pe baza unui program ela climat sănătos de muncă,
mecanizatorilor şi specialiştilor, a tuturor lucrătorilor je vor avea o capacitate to borat vom acţiona în con
ogoarelor. Iată ce am constatat cu acest prilej : De asemenea, ne-am asigu de înalta răspundere şi de
rat, tot din această recol tală de 900 tone de cărbu tinuare şi pentru recupera angajare, un climat în ca
ne pe zi.
tă, sămînţa de orz pentru rea restanţelor din anii pre re să se regăsească între
anul viitor. — Se vor situa la nivelul cedenţi. La acest efort sînt gul colectiv ca avînd o sin
randamentelor obţinute de angajate numeroase forma gură sarcină prioritară : în
— Să revenim la însă- celelalte frontale mecani
mînţări. zate ? ţii de la pregătiri, conşti deplinirea şi depăşirea pla
de
ente
importanţa
avan
— în această perioadă — întreaga organizare a sărilor rapide pe care Ie nului, asigurarea unor can
avem de însămînţat o su locurilor de muncă este gîn- realizează. tităţi cît mai mari de căr
Î n două zile, întreaga recoltă prafaţă de 80 ha cu po dită astfel incit să asigu bune cocsificabil şi energe
Despre preocupările pen
rumb. Avem asigurată în răm valorificarea superioa tru întărirea şi omogeniza tic pentru economia naţio
nală.
în hambare treaga cantitate de sămînţă ră a capacităţilor pe care rea formaţiilor de lucru
şi, considerăm noi, nimic le creăm, a dotării tehnice ne-a vorbit tovarăşul Ale IOAN MUSTAŢA
înalte, aşa cum se face în
în două zile bune de lu de pe care am recoltat or nu ne împiedică să o pu abatajele conduse de Vic
cru (vineri şi sîmbătă) tot zul. Vreau să precizez că nem cît mai repede sub tor Romeghea şi Fazakaş
orzul de pe cele aproape pînă la această dată avem brazdă ! Franeisc. După cum se ştie,
40 de ha ale C.A.P. Pri- media productivităţii mun
caz a fost strins. în după- cii pe post în aceste aba
amiaza zilei de sîmbătă Ritmul trebuie accelerat taje este de 14 tone, dar
cele cinci combine pe care în unele zile se realizează
lucrau mecanizatorii Dumi La Cooperativa agricolă promis că ni se vor trimi chiar 24 tone de cărbune
tru Orăşan, Petru Mezei, de producţie din Jeledinţi te în ajutor combine din pe post.
secerişul orzului a început alte unităţi din zonă care
Nicolae Mihăilă, Ioan Hriţ- — Se vorbeşte la mina
cu şi Ioan Almăşan s-au vineri şi în două zile s-au au încheiat secerişul orzu Paroşeni şi de buna organi
îndreptat spre alte unităţi recoltat 15 hectare. Aceas lui. zare a brigăzilor de pregă
agricole. ta fiindcă s-a lucrat doar — Cum merg combinele ? tire...
cu două combine, la vola — Bine. Controlez — în — într-adevăr, formaţiile
— Nouă ne rămîne acum nul cărora se afla Ioan deaproape funcţionarea lor
să eliberăm terenul de ba- Nicolescu şi Iosji Vincze, şi am constatat că nu se concluse de Kalman Gheza,
loţii de paie, preciza ingi mecanizatori harnici şi pri pierd boabe. Mihai Agoşton, Peterfi Bela
nerul şef al C.A.P. Pricaz,
cepuţi. Petre Sasu, ingine Secerişul se desfăşoară
Viorel Balotă. Şi facem tot rul şef al cooperativei, bine, recolta se transportă
posibilul ca această lucra coordonează îndeaproape operativ la locurile de de IN ZIARUL DF AZI:
re să se realizeze într-un secerişul orzului. pozitare. Balotatul paielor
timp cît mai scurt. Am lu — Orzul este frumos şi însă n-a început. C.A.P. 0 însemnări din oraşul
crat cu două prese de ba sperăm într-o producţie bu Jeledinţi dispune de o pre Lupeni
de
balotat
pînă
să
care,
lotat, iar în urma lor am nă — ne-a spus el. Din sîmbătă la prînz, nu şi-a • Pe urmele unei scrisori
ataşat cîte o sanie. în două păcate, nu dispunem decît început activitatea, astfel (pag. a 2-a)
zile trecem la arat, pregă de două combine şi avem că şi Inginerul şef al C.A.P.
tit şi însămînţat suprafaţa de recoltat 80 ha. Ni s-a
se întreba ce-o fi cu utila 0 Ziua învăţătorului
jul şi cu omul ce-1 deser • Ziua pionierilor
veşte — Andrişor Nicoles
Alte unităţi au terminat recoltatul cu — de încă n-a venit în • Lecturi şi privelişti
cîmp. (pag a 3-a) Aspect tic inuncA tlin abatajul frontal mecanizat, de la
Rişca, Pui, Bretea Streiu- La C.A.P. Jeledinţi se I.M. Lupeni. Maistrul miner principal Onuţ Ivnn, şeful tic
schimb Petru Ioan şi minerul Rujă IJavid.
Ieri, alte unităţi agri lui, Sălciva, Romos şi al ridică probleme nu numai ® 24 de ore pe glob Foto: CRISTIAN ŞTEFAN
cole au strîns recolta de tele. Utilajele devenite O Telex
orz de pe ultimele supra disponibile au fost diri Brigada „Fulger" : • Meridiane
feţe. între cooperativele jate operativ spre unită N. BADIU
agricole care au terminat ţile unde mai există su TR. BONDOR O Fotbal. Ieri, în divizia A întregul volum da masă
secerişul orzului le amin prafeţe cu orz ce trebuie DORIN CORPADE (pag. a 4-a)
tim pe cele din Brad, recoltat.
(Continuare in pag. a 2-a) lemnoasă se valorifică
Maistrul forestier Ioan beneficiarilor. Este impor
Boroş, un tînăr capabil şi tant ca fiecare bucată de
energic, şeful Centrului de lemn s-o încadrăm corect
sortare şi prelucrare a Som în STAS, în funcţie de ca
nului Cirneşti, se afiă a- litate, esenţă, sortimente şi
proape tot timpul între dimensiuni, îneît să-i con
oameni. îi îndeamnă la ferim valori înalte de în
muncă, îi povăţuieşte, re trebuinţare la beneficiari.
zolvă împreună probleme Pe de altă parte, unele
le care apar. sortimente şi resturile de la
— Probleme avem mai sortare le debităm şi le va
puţine — ne spune Ioan lorificăm în cadrul cen
Boroş. Cei 72 de muncitori trului,. în secţia de neno
lucrează ordonat, zi de zi, minalizate. Executăm dife
pe două schimburi, stră-
duindu-se să-şi facă dato rite semifabricate, doage,
ria cît mai bine. lăzi de diferite tipuri, iar
— De fapt care-i datoria buturile, crăcile, rumeguşul
lor ? le folosim la fabricarea
— Descarcă lemnul adus
din parchetele forestiere, îl DUMITRU GHEONEA
sortează şi îl încarcă în
La C.A.P. Jeledinţi, recolta de orz se transportă operativ spre locurile dc depozitare. vagoane, care iau drumul (Continuare în pag. a 2-o)
