Page 90 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 90
pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR.
Respectul pentru cumpărător
CAMPANIA AGRICOLĂ DE VARĂ i \ face parte din atributele Ti
Secerişul orzului, eliberarea terenului şi comerţului civilizat DUMIl
Printr-o scrisoare expe Elena Ionaş este o fire ca 8,00 Corn
însăimînţarea culturilor duble-lucrâri ce trebuie diată de către Ionel Trufaş re nu manifestă suficientă mite
din satul Bîrsău am fost răbdare cu clienţii, se ener t.«l !
efectuate în flux continuu, în timp cît mai informaţi despre in atitudinea vează repede, că mai are 8.30 Alm;
relaţiile
necuviincioasă
preferaţii ei, că ar trebui
9,00 De f
scurt şi la un înalt nivel calitativi cu cumpărătorii a gestio totuşi să se ocupe mai mult 9.30 Buci
aprovizionarea
narei Elena Ionaş.
de
unităţii
ncsc;
Am mers pe urmele a- cu o diversitate mai mare 10,00 Viaţi
cestei sesizări, punînd faţă de produse aşa cum este 11,45 Luni
să mai recoltăm 20—25 ha în faţă pe autorul scrisorii aprovizionat, de pildă, ma
şi cu ce facem duminică cu Elena Ionaş. A fost pre gazinul sătesc din Bălata. 13.00 Albu
şi luni să fim şi noi gata zent şi Aron Cornea, secre Vînzătoarea îşi aminteşte 14,30 Dese
cu secerişul. La fondul de tarul organizaţiei de partid că autorul scrisorii avea cu Tom
stat, cu' ce ducem azi, a- săteşti. ea o răfuială mai veche 17.00 Film
jungem la peste 100 tone". pîinc
— Pentru că n-am avut pentru că nu l-a servit cu sod
Ieri, la orele 10,30, lu cu cine să-mi las copilul cantitatea de sare pe care 17,45 Madi
crau la seceriş doar două (pe ceilalţi doi i-a luat so o ceruse. Ionel Trufaş îi re meni
combine, pe la 11,30 a in ţia mea cu ea în cîmp), proşează că pe alte persoa 18,00 Călăi
trat a treia şi aproape de l-am dus pe cel care are ne le-a servit preferenţial. 19.00 TcleJ
ora 12 şi a patra. Alte vîrsta de un an cu mine Incidentul, banal în apa 19,20 Cînt:
trei combine stăteau la sec după cumpărături — ne-a renţă, a generat discuţii a 20.00 Telei
ţia de mecanizare. Aflăm „Mat
de la şeful secţiei de me gizor
canizare că una, la care Pe urmele unei scrisori dlavt
i se schimba motorul, va buţic
intra la seceriş după-amia- Micii
ză, iar înlăturarea defec relatat I. Trufaş. La cum prinse. Putea fi el evitat ? cole
ţiunilor la celelalte două părături era oarecare aglo Desigur. Dacă lucrătoarea
va dura cîteva zile. Este meraţie. Deşi oamenii a- comercială ar fi manifes Valei
de remarcat totuşi faptul flaţi în magazin mi-au tat mai mult tact, mai dy, l
că cu toate aceste neca permis să nu stau la rînd multă solicitudine faţă de gia l
zuri, datorită strădaniilor şi eu m-am aşezat civilizat o persoană care ţinea în 21,30 Varie
La C.A.P. Pricaz se recoltează ultimele suprafeţe cu orz. la rînd fără pretenţia să braţe un copil. Remarca 22,00 TeleJ
perseverenţei depuse de
Gheorghe Coman, Mircea fiu servit prioritar. Cînd unui sătean, referitoare la 22,20 Avan
Boier, Ioan Surdu, Ioan am ajuns în dreptul vîn- atitudinea gestionarei „Ea mina
Timpii morţi trag realizările înapoi Botescu, Dumitru Gagea, zătoarei, înainte de a fi îi bagă pe toţi într-o oală" LUIS
combineri, Silvestru Grin- servit, am fost apostrofat ne-a dat de gîndit. La tej
La C.A.P. Mărtineşti, la pe care le avem în cultu multe ore bune de lucru şi dan, Aurel Căndroi, Ioan cu cuvintele „De ce n-ai ghea, lucrătorul comercial 15,00 Telex
capătul tarlalei unde se ră joi după-amiază cu şa într-o zi şi jumătate am şi Viorel Solomon, la ba lăsat copilul acasă, să nu este atent în primul rînd 15,05 Emlsi
secera orz l-am întîlnit pe se combine. Dar de mers, strîns recolta de pe numai lotat, Cornel Dudaş, Vaier vii cu el aici ?“. • la produsul ce i se solici gliiar
inginerul şef al cooperati au mers numai trei. Trei 10 de ha. Asemenea neca Popa şi Gheorghe Lavu, la — Eu i-am spus aşa pen tă, la cîntărirea mărfii, la 17.50 1001 i
vei, Petru Dumitru, care s-au defectat. Vineri am zuri am avut şi avem şi transport, strîngerea recol tru că-mi părea rău de co perceperea sumei. Dar tre 20. dej.
ne-a spus : „Am început lucrat cu cinci, dar cu sta cu presele de balotat. Azi tei se face în bune con pil, eu iubesc copiii, chiar buie să fie atent şi înda 20,., ,-»ctus
recoltatul celor 100 ha orz ţionări. Aşa s-au pierdut — sîmbătă n.n. — sperăm diţii. dacă nu am copii — spune toritor şi cu persoanele ca că
cu ciudă Elena Ionaş. re se află dincolo de tej 20,35 Profil
— Ce mi-ai răspuns cînd ghea. Cînd un cumpărător 20,45 Tczai
te-am întrebat dacă ştii are în braţe un copil mic, 21.15 Orizo:
Ritmul trebuie care-ţi sînt îndatoririle de nu-i face observaţie de ce ţific
serviciu ? Ai zis că vreau a venit cu copilul, aşa cum 21,40 Curie
accelerat să-ţi iau locul şi cîte alte a procedat E. Ionaş ci, dim 21.50 Roma
rile sf
le.
potrivă, îl serveşte cu mai
— Cumpărătoarele au zis multă atenţie, poftindu-1 în dul 11
(Urmare din pag. 1) 22.15 Porla 1
că vii cu copiii în braţe faţă. Astfel considerăm că 22,30 Tclcji
doar ca să intri în faţă. trebuie să procedeze ori
în ce priveşte eliberarea — Cînd eu sînt în ma care lucrător din comerţ,
terenului de paie, ci şi în gazin — intervine A. Cor indiferent că lucrează la
privinţa efectuării arături nea, dumneaei se compor sat sau la oraş. Căci res
lor, pregătirea terenului şi tă frumos cu cumpărătorii. pectul pentru cumpărător
însămînţarea culturilor du E drept că mai e şi ner face parte din întregul ce
ble. Aceasta deoarece sec voasă, uneori. se cheamă atitudine civili DEVA .
ţia S.M.A. ce deserveşte Din discuţiile pe care zată în întreaga activitate I-1I (Patr
pentru ric3
unitatea arc şase tractoare le-am purtat şi cu alţi ce comercială. NEDOÂKA
în stare de funcţionare, dar tăţeni din sat a reieşit că ESTERA ŞINA porară —
numai doi tractorişti. Pa căra); Mai
derurgistul
tru tractoare, deci, n-au sălbaticii -
oameni să le deservească. De cu tinerii tepre timpul tor liber ta) ; Cine
(Constructi
Consiliul unic agroindus C.A.P. Băcia. Efectuarea ŞAN1: Ţa]
trial, S.M.A. Orăştie, con arăturilor după seceriş, — Ce condiţii le sînt pină cu coridoarele curate, ut o bere la „Jiul". Dar La cercul de creaţie, nu Ci) • l (7
siliul popular comunal sînt pentru semănatul culturilor create tinerilor din oraşul cu camerele, în cea mai numai una. De obicei merg meroşi vizitatori admiră PI PI
chemate să ia cele mai ur duble. Lupeni pentru a-şi petre mare parte,' ordonate şi cu la film. Am văzut zilele minunatele peisaje, studii, <C„ .ral);
(Li
mortal
gente măsuri pentru asigu ce timpul liber cît mai u- mobilierul bine întreţinut. trecute „Domnul Miliard". portrete — executate cu NEA : Pice
rarea numărului necesar de tii şi recreativ, cum înţe Biblioteca, cu rafturile pli Astă-seară aştept cu ne măiestrie de pictorii ama seriile I-II
mecanizatori. leg ei să-şi „umple" orele ne de cărţi, clubul dotat răbdare să ascult muzică tori Ioan Gal, Vasile Va- NOASAf T
de după schimburi ? cu jocuri de şah, rummy, şi poezie. siuc, Tiberiu Ilalasz, Ca a mea (Mi
Con
CÂNI:
— Deosebit de atractive table, cu mese de tenis, cu — La orele 19 — com melia Bali-nt, Dafinel Dui- reşti (Steau
BRAD:
Bl
întregul volum de masă — ne spunea Traian Mora sala destinată exclusiv vi pletează I. Tudoran, se-va nea, I-ren Eva Drăgan, Ki- BARZA : (M
raly
îndrumaţi
Szabados,
deplasa la noi un grup de
secretarul
rii,
zionării în colectiv a pro
comitetului
dineuri
orăşenesc al U.T.C., s-nu gramului tv îşi aşteaptă recitatori de la mină şi de instructorul lor, grafi TIE: Mareî
lemnoasă se valorifică dovedit serile cultural-edu- noii încadraţi. Constantin Bal- formaţia vocal-instrumen- ţinem din lucrările de ar riile 1-11 (P
cianul losif Tellmann. Re
(Flacăra);
„Salt-grup"
a
clubu
Minerul
cative organizate joia, sîm-
tală
băta şi duminica la clubul tariu avea pe masă mai lui sindicatelor cu un mon tă plastică : Trandafiri, Poliţistul !
cultură)
dc
(Urmare din pag. 1) pe cele cinci luni ale anu „Minerul", cît şi excursiile multe exemplare din re taj de versuri şi cîntece. Peisaj din Bărbăteni, Pă nirea (Da,
lui. Ele însumează produc organizate duminica la vista Lumea", cărţi, ziare. Dialogurile, pe tema con durice de mesteceni, Spre Quo vndis
mangalului. La noi aproa ţii suplimentare sarcinilor baza de agrement „Brăiţa" — Ce citeaţi ? diţiilor de petrecere plă agrement, Apus, Şatră în CALAN: Sc
pe nici o bucată de lemn de plan de peste 3 000 tone unde, prin rotaţie, formaţii — Tocmai am terminat cută, educativă a timpului nocturnă. cultură); S
(Mureşul);
nu se pierde. total masă lemnoasă des artistice din unităţile eco ...Acordurile notelor mu- seriile I-IT
în depozit, deservenţii cărcată, sortată şi livrată. nomice ale oraşului pre zica.le ale cîtorva instru L A R I : C
de utilaje au zilnic mult Pe sortimente, cele mai zintă programe atractive. însemnări din oraşul Lupeni mentişti din formaţia „Salt- (Minerul).
de lucru. Mecanicul de mari plusuri se înregis Aş aminti aici formaţiile grup" umpleau sala cercu
IFROjXT Lauremţiu Zgîrcea, trează la PAL şi ■ PFL, la vocal-mstrumentale „Co lui de muzică uşoară. La
de 20 de ani la I.F.E.T. celuloză din fag şi diver lor" a minei Bărbăteni, „Un pod prea îndepărtat" liber de către tinerii din cercul de croitorie tinerele
Deva, este mulţumit de se, la lemn de celuloză, „Salt-grup" a clubului sin de Reyan. Am deschis re cămin, continuă. Reţinem, Gabriela Vaida, Scholner
munca sa, de cîştigul rea precum şi la export : -I-.49 dicatelor, „Gcnţiana" a vista „Lumea". Mă preo ca o propunere, dotarea Irmyard, Liliana Andrieş,
lizat lună de lună. Aflăm mc lemn construcţii rurale, I.M. Lupeni. La dispoziţia cupă viaţa politică inter ansamblului cu o staţie de Ana Mircea, Rodica Stane, Timpul p
că muncitori harnici şi -j-157 tone celuloză fag co tinerilor se află şi biblio naţională. Am colecţii în radioflcare ce ar înlesni re Genoveva Pop ascultă în azi, 20 iuni
conştiincioşi sînt şi Manase jită, + 108 mc celuloză-di- teca clubului sindicatelor, tregi din această revistă. ceptarea cu uşurinţă de drumările celei care — va fi frumo
Sgîrcea, Emil Teuşchel, A- verse cojită. bine înzestrată, ca şi cercu — Cum găsiţi condiţiile către locatari a unor anun timp de nouă luni — le-a călzi. Cerul
senin.
Vînti
xente Păsconi, Ioniţă O- — Strădaniile şi preocu rile de creaţie, de muzică de recreere aici, în. cămin ? ţuri utile şi interesante, a iniţiat în tainele cusutului din est. Te
pric şi alţii. Cu toţii îşi pării^ noastre — sublinia uşoară, cel de artă plasti — Excelente. Aş propune unor articole pe teme de şi croitului unor confecţii nime vor f
dau interesul ca lemnul să Ioan Boroş, vizează inten că, cineclubul, cursurile de însă să fim sprijiniţi cu un educaţie. — maestra Maria Pop. 10 şi 15 grai
între
xime
fie descărcat la timp, sor sificarea activităţii în a- croitorie şi dactilografie, utilaj de terasare pentru La clubul „Minerul", nu Djmineaţa, 1
tat în mod corespunzător, ceastă lună, pentru a pu terenul de sport, cinemato a ne putea amenaja şi un meroşi tineri restituie şi Am surprins doar o par nala ceaţă.
livrat operativ beneficiari tea raporta încheierea pri graful etc. Condiţii pentru teren de volei aici, în faţa împrumută cărţi de la bi te din ceea ce oferă ora
lor din ţară şi de peste mului semestru al anului cei care vor să-şi foloseas căminului. bliotecă. între ei tînărul şul pentru ca tinerii să-şi La munte,
hotare. cu planul îndeplinit la toţi că orele libere frumos şi în camera 58, cîteva utecist Vasile Bontea, strun folosească orele libere e- să, cu cer
noaptea şi
Cu hărnicie se munceş indicatorii. Un accent deo cu folos sînt multe. sticle golite de'conţinut o- gar la I.M. Paroşeni. ducativ, deconectant. între temporar n<
te şi în atelierul de con sebit vom pune în conti — Peste 100 de tineri ve cupă rotundul mesei. Nu — Sînt frecvent şi pasio bării noastre, cu care am ză. Vîntul v
fecţionat lăzi. „Cînd avem nuare pe indicatorii de e- niţi de curînd la mină — ştim exact cine a fost au nat cititor de literatură deschis aceste rînduri, i-am din est.
materiale, echipa noastră ficienţă economică, prin intervine Silviu Năstase, se torul : Virgil Turcu, Con română şi universală — găsit răspuns deplasîndu-ne Pentru ui
d” patru femei faee şi 100 valorificarea superioară a cretarul comitetului U.T.G. stantin Ciubotaru, . sau ne spune. Şi aflăm că în prin cîteva posibile locuri zile : Vremi
vâri;
de lăzi pe zi — arăta Ana întregului volum de masă al întreprinderii miniere poate amîndoi ? drăgeşte şi sculptura. Are de petrecere a timpului li cu cer loca
averse
Cugerean. împreună cu lemnoasă ce intră în de — sînt înscrişi la a doua de pe acum cîteva încer ber. Condiţii sînt. Impor însoţite dg
colegele mele Silvia Cio- pozitul nostru. Sarcinile ediţie a „Trofeului noului — Cum vă numiţi şi ce cări. tant este să se facă mai tnce. Vinlu
rogar şi Viorica Sin ne subliniate de tovarăşul Ni- încadrat în muncă" — ini faceţi în cămin la ora a- Notăm, între alţi pasio mult pentru atragerea la deral din s
străduim să ne realizăm zi colae Ceauşescu la Consfă ţiativă care are ca obiectiv ceasta ? naţi ai lecturii pe lăcătu cluburi, la biblioteci, la rile minime
se între 12
de zi norma". tuirea de lucru de la C.C. stabilizarea forţei de mun — Emil Pieptănaru. Azi şul Ion Dicu, motopompis- întreceri sportive, excursii cele maxim
Roadele muncii colecti al P.C.R. — în domeniul că. sînt liber. tul Dezideriu Darlaci, c- şi drumeţii a celor nou în grade. Ceaţ
vului dc la Centrul de sor eficienţei — ne angajează Căminul de nefamilişti — Cum v-aţi folosit tim lectricianul Vasile Belean, cadraţi în muncă. neaţo. (Meii
viciu: L. Pi
tare şi prelucrare a lem plenar şi pe noi, muncito al I.M. Lupeni, administrat pul liber de dimineaţă? Maria Lăzărescu ■— lăcă
nului Cîrneşti sînt bogate rii forestieri. de-Ioan Tudoran, ne întîm- — Sincer să fiu am bă- tuş la „Vîscoza". VALI ARDELEANU