Page 93 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 93
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
a plecat ieri la Moscova pentru
a participa la întîlnirea
conducătorilor de partid şi de stat
din unele ţări socialiste
T o v a r ă ş u l Nicolae C.C. al P.C.R., prim-mi- La plecare, pe aeropor
Ceauşescu, secretar general nistru al guvernului Re tul Otopeni, secretarul ge
al Partidului Comunist publicii Socialiste Româ neral al- partidului, pre
Român, preşedintele Repu nia, Constantin Olteanu, şedintele Republicii, a fost
blicii Socialiste România, membru al Comitetului Po salutat de tovarăşa Elena
a plecat luni după-amiază litic Executiv al C.C. al Ceauşescu, de alţi tovarăşi
la Moscova pentru a parti P.C.R., ministrul apărării din conducerea de partid
cipa la întîlnirea conducă naţionale, Miu Dobrescu, şi de stat.
torilor de partid şi de stat membru supleant al Comi +
Anul XXXV, nr. 7 971 MARŢI, 28 IUNIE 1983 4 pagini - 50 bani din unele ţări socialiste tetului Politic Executiv, In aceeaşi zi, tovarăşul
europene. secretar al C.C al P.C.R., Nicolae Ceauşescu, secre
T o v a r ă ş u l Nicolae Ştefan Andrei, membru tar general al Partidului
Ceauşescu Constantin Dăs- supleant al Comitetului Comunist Român, preşedin
însoţit
de
este
P A T R IE I - C IT M M M U L T G iR B U N E , P.C.R., ministrul afaceri tele Republicii Socialiste
tovarăşii
Politic Executiv al C.C. al
România, a sosit la Mos
călescu, membru al Comi
cova.
lor externe.
tetului Politic Executiv al
C IT M M M U L T M IN E R E U ! Marea Adunare Naţionaiă
îşi reia lucrările în pien
i i o î ă r î î s Biroul Marii Adunări Na- în plen ale sesiunii a şaptea a Marii Adunări Naţionale
să fie reluate vineri, 1 iulie
ţ'onale a liotărît ca lucrările a celei de-a opta legislaturi 1983, ora 9,30.
s a o o ţ m i p r o d u c ţ ii t o t m a r i
Cu ce realizări au în tea fiecărui cadru tehnic derca creşterii calităţii mi
cheiat minerii Certejului şi şef de brigadă, ritmurile nereului extras şi a randa
prima parte a anului ? Dim de lucru, productivitatea au mentelor pe post, pe mo
discuţia cu inginerul prin crescut lună de lună. S-a dernizarea operaţiilor care Duminică — zi te stăruitoare eforturi
cipal loan Grava, de la a- insistat, îndeosebi, pe puş- necesită un volum mare de
ceastă unitate, am aflat ur carea selectivă în abataje, lucru. De asemenea, mine
Petru
artificieri
rii
Mari-
mătoarele : pe selecţionarea minereu ciuc şi Toader Ignat, şefi pentru sirlngerea recoltei şi însămînţarea
— Bilanţul este pozitiv lui din lucrările de inves
la toţi indicatorii. Măsurile tiţii, pe micşorarea profile- de brigadă, referindu-se la
tehmco-organizatorice luate lor în unele fronturi pînă îmbunătăţirea calităţii mi
de conducerea exploatării, la limita admisă de N.T.S. nereului extras, arătau că culturilor duble
vizînd aprovizionarea rit La sectorul Vorţa, atenţia „se puşcă selectiv, sterilul
mică a fronturilor de lu a fost îndreptată spre ur îl facem vetre, iar mine Duminică, 26 iunie a.c., — Am eliberat de paie locutorul. în pas cu sece
11
cru cu cele de trebuinţă, mărirea cu stricteţe a zo reul îl dăm la rostogol . un mare număr de coope 30 de ha pe care astăzi rişul s-au desfăşurat ■-
crearea condiţiilor optime nei mineralizate la toate Maistrul principal de la ratori şi mecanizatori au le ară Dan Crăciun şi Gigi berarea terenului, ară e
de muncă in abataje, mo abatajele. Nu s-au scăpat sectorul I, loan Bota a a- lucrat, sub îndrumarea Iierbei. Manole 'Popa lu şi semănatul culturilor
bilizarea minerilor s-au din vedere nici lucrările de dăugat: „Cu cele 12 brigăzi competentă a specialiştilor, crează la discuit. Pînă în duble. La Lăsău s-au arat
tradus prin depăşirea sar pregătire şi deschidere (la de care răspund, depăşesc la recoltarea orzului de pe prezent am semănat 10 ha 10 ha ce vor fi însămînţate
cinilor la producţia marfă galerii ne-am depăşit sar zilnic planul, în medie, cu ultimele suprafeţe, la ară cu porumb după orz, din imediat, iar la Teiu s-au
cu 3,1 milioane lei, la pro cinile, pe semestru, cu 10 10—15 tone. însă buna or turi, pregătirea terenului semănat cinci hectare cu
ducţia globală cu 4,7 mi m, iar la suitori cu 15 m). ganizare a muncii in aba si însăminţarea culturilor In Consiliul unic porumb. Aici, la Ohaba,
lioane lei, cu plusuri la La orizontul —160 m, de taj, disciplina şi aprovizio duble. pentru ca eliberatul tere
producţia sortimentală: la la sectorul 1, urmează să narea cu materiale sînt ho- Zorica Nicula, inginer şef agroindustrial llia nului să meargă mai re
plumb 20 tone, la zinc 32 intre in producţie trei noi tărîtoare pentru producţie. al C.A.P. Gurasada, ce pede am avea nevoie de
tone, la cupru 2 tone. în abataje, care vor asigura Dintre brigadierii mei, coordona îndeaproape sece cele 140 ce le vom însă- încă o presă de balotat. Ni
aceeaşi perioadă, prevede cantităţi apreciabile de mi cele mai bune rezultate în rişul, ne-a spus : mînţa cu această cultură. s-a promis că o să ni se
rile la minereu extras şi nereu. Ansamblul de mă ultima vreme le-au obţi — Am avut semănate cu aducă una de la Dobra...
prelucrat au fost depăşite suri luate au condus la re nut Eugen Apostol, Petru orz 60 de ha, iar astăzi Pe loan Cîmpureanu, pri — Primăria ce rol a avut
cu 1 500 de tone. cuperarea restanţelor, la Mariciuc, Traian Mateş, (duminică — n.n.) vom re marul comunei Lăpugiu şi are în buna desfăşui-a-
Iată, deci, după un în depăşirea zilnică a sarcini Teodor Ignat, Gheorghe colta ultima holdă. Meca de Jos, l-am găsit în tar re a secerişului şi înşă-
ceput mai greu în primele lor la minereu extras pe Haidamac, dar şi alţii. IIo- nizatorii au muncit cu laua din satul Fîntoag, mînţarea culturilor duble ?
luni ale anului, că produc mină, în medie cu 10—15 tărîrea noastră, a tuturor multă hărnicie, evidenţiin- acolo unde patru combine ■-!— Toată activitatea noas
ţia la Exploatarea minieră tone. minerilor de la Certej, este du-se cei ce au lucrat — conduse de Gheorghe tră s-a mutat în cîmp, pe
Certej s-a redresat, colec Şeful sectorului I, loan de a munci cu toate forţele pe combine — Romulus Brînduşesc, Iosif Pădurean, la sediu nu trecem decît
tivul de aici reuşind să în Filipaş, sector cu pondere pentru a extrage minereuri Bolea, Octavian Sindea şi Romulus Ilerci şi loan seara.: Ajutăm la organi
/ Titi Burza — ca şi cei
registreze rezultate bune la în cadrul producţiei, care mai multe pentru ţară, aşa Troznai — secerau ultima zarea muncii. în aşa fel
indicatorii de plan. Şeful are o depăşire a sarcinilor cum nc-a îndemnat secre ce au efectuat transportul tarla cu orz a C.A.P. îneît secerişul să ’ se des
secţiei mină, ing. Vucaşih la minereu, în acest an, de tarul general al parti recoltei — Tiberiu Stăniş Ohaba. făşoare fără întrerupere, să
Nenadov a ţinut să adau 5 la sută, sublinia că un dului, tovarăşul Nicolae şi Trandafir Groza. — Astăzi sperăm să ter se folosească fiecare minut
ge : accent prioritar se va pu Ceauşescu, cum se arată în — Ce se mai lucrează minăm secerişul orzului la bun de lucru ' şi veghem
— Printr-o bună organi ne, în continuare, pe în documentele Conferinţei astăzi ? îl întrebăm pe
zare şi coordonare a acti tronarea unei discipline Naţionale a partidului". Ionel Sorinca, şeful secţi Ohaba şi la complexul din
vităţii in subteran, printr-o ferme la toate punctele de ei S.M.A. Gurasada. Grind — ne spune inter (Continuare în pag. a 2-a)
răspundere sporită din par- lucru din subteran, în ve- L. BRAICA
® — e — • - • — • — • » — — e — » — m — • — o — *» — • “ ® “ « — a — — a
Unii muncasc pe schale
Cu pianul semestrial îndeplinit „zt-lumină" - alţii trag...
da timp, incurcind treaba!
Âglomeratorul I întreprinderea minieră Petrila
un
nou
la
întreprins
Am
al tJ.5. Hunedoara Hotărîţi să . răspundă lizării exemplare în mun nergetic extrasă în plus raid pe şantierele de lo dice predarea blocului Forţa
planificat.
termenul
Colectivul ito oameni prin fapte de muncă che că, a folosirii unor meto de la începutul anului. cuinţe din Deva, oprindu- de muncă este suficientă,
ai muncii de la aglome- mării secretarului general de moderne, eficiente dc In fruntea întrecerii pe ne la blocurile cu termene materialele sosesc ritmic
ratorul nr. 1 al C.S. Hu al partidului, tovarăşul extracţie, minerii petri- mină se află colectivul de predare mai apropia pe şantier, iar activitatea
nedoara a îndeplinit Nicolae Ceauşescu, de a leni au reuşit să-şi rea sectorului II, condus dc te, pentru a vedea care este organizată în două
sarcinile de plan pe da ţării cît mai mult lizeze planul pe primul subinginerul Vasile Topo- este stadiul lucrărilor, cum schimburi. „Practic — su-
primul semestru din cărbune energetic, mine semestru cu cinci zile ran, colectiv care a ex
acest an cu cinci zile rii de la Petrila s-au si mal devreme. Acest lu tras peste prevederi de
mai devreme. Aglome- tuat constant în fruntea cru le permite ca în zile la începutul anului 19 700 Ritm şi calitate în realizarea j
ratoriştii au reuşit în^jjecerii socialiste pe le rămase pînă la finele tone de cărbune. Cu re
să producă peste preve Valea Jiului, realizîndu-şi lunii iunie să extragă zultate bune se mai în I N V E S T I Ţ I I L O R -
derile planului 9 000 to şi depăşindu-şi lună do suplimentar peste 4 000 scriu minerii de la sec
ne de aglomerat fon- tone dc cărbune, ridicînd, torul III (+ 6 700 tone) muncesc constructorii, ce blinia maistrul Chifor —
dant, la care se vor a- lună sarcinile de extrac astfel, la 20 000 tone şi cei de la sectorul V greutăţi întîmpină ei în se munceşte zi-lumină, cu
dăuga suplimentar alte ţie. Ca urmare a mobi cantitatea de cărbune e- (+2 700 tone). activitate. toţii fiind mobilizaţi pen
150 tone în zilele răma Blocul „B“ cu 46 de a- tru a finaliza lucrările la
se pînă la sfîrşitul lunii. partamente de pe bulevar data prevăzută în grafice".
De remarcat că aceste dul Decebal are termenul în zona pieţei agroali-
plusuri de producţie au de predare în 30 iunie. mentare se află blocul
fost obţinute în condi Drept pentru care am gă „40“, a cărui termen de
ţiile economisirii a 300 sit concentraţi aici nume predare a fost depăşit cu
tone cocs metalurgic, roşi lucrători. Erau echi cîteva săptămîni. Şi aici
174 700 mc gaz de fur pele de zugravi conduse sînt concentrate forţe pu
nal şi 85 750 mc gaz dc de Zaharia Marcel, lacob ternice, constructorii do
cocs. Printre cei care nu Istrate, Dumitru Tiron şi rind să-l predea „la cheie"
contribuit din plin la Iosif Mantz, parchetarii — aşa cum s-au angajat
obţinerea acestor rezul lui Constantin Badoc şi zi — pînă la sfîrşitul lunii
tate se numără Gheor darii din formaţiile con în curs. în interior lucrau
ghe Anton, loan Hur duse de Gheorghe Iancu şi zidarii din formaţia con
muz, Vasile Zugravu, Dumitru Ghelase. Se exe dusă de Solomon Lăpuges-
Carmen Urziceanu, Şte cutau finisajele interioare cu. Executau retuşuri şi
fan Gingă, Dumitru Be şi tencuielile la faţadă. finisaje. Se grăbeau, fiind-
rar, Viorel IIosu şl Au- Conducătorul lucrării, mais
gustin Haiduc. (Vasile I.M. Barza, sector Musariu I. Echipa dc mineri condusă dc comunistul Nicolae trul Viorel Chifor, ne-a MIRCEA LEPADATU
Grlgoraş, corespondent). Mihăilă depăşeşte în fiecare lună planul cu 10—20 la sută. Foto : V1RGIL ONOIU spus că nu există nici o
problemă care să împic- (Continuare în pag. a 2-a)
'**#T
