Page 94 - Drumul_socialismului_1983_06

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NI

VÂRĂ

Dumir&Scâ-zi de stârnitoare @forturi 11.00 Teii
11.05 Aln
11.35 Alb
pentru strîngerea recoltei 11,55 Kor
rile
12,20 Act
(Urmare din pag 1) toate cele 60 ha ce au la Roşcani, Gurasada, Te- 12.35 Ecr
des'
fost ocupate cu orz. iu şi Zam s-au semănat 1G,00 Teii
să nu se piardă nici un însămînţarea culturilor pînă duminică seara 16.05 Roi!
bob, iar recolta să fie duble cunoaşte un ritm din cîte 10 ha cu porumb. 16,25 Clu
17.00 Am
dusă cît mai repede în ce în ce mai înalt şi în Ieri, 26 iunie, recolta­ 17,50 1 00
hambare. Organizăm strîn- celelalte unităţi. C.A.P. Lă- rea orzului s-a încheiat în 20.00 Tcb
sul paielor, intrarea plugu­ puşnic a însămînţat toată Consiliul unic agroindus­ 20.15 Act
rilor şi discurilor în braz­ suprafaţa de pe care s-a trial Ilia şi tot pînă ieri 20.30 Vid
nai;
dă şi buna desfăşurare a secerat orzul, C.A.P. Ilia erau arate 250 ha, pregă­ 21.00 Civ
semănatului. a semănat deja 26 ha, tite 200 ha şi semănate cu 21.15 Tea
în tarlaua de peste C.A.P. Sălciva 25 ha, iar porumb 160 ha. bini
bim
Mureş a C.A.P. Burjuc — kes
cea din apropierea satu­ Par
lui Tisa — duminică a fost în locul orzului, intr-un timp cit 22.30 Teii
La centrala subterană de pe amenajarea hidroenergetică Riu Marc-Retczat se lucrează
o zi de activitate rodnică. intens la montarea primului grup turbogcncrator.
Intr-o parte a ei, cotnbi- mai scurt, culturi duble!
nerii Crăciun Cioază, Iosif
Orşa, Ioan Căceanu, In Consiliul unic agro­ m
Nicolae Lungu şi Mihai industrial Călan, secerişul tru Costea şi Adrian Drîn- Unii muncesc pe schele „zl-lumlnă“ —
Negrilă secerau ultima su­ orzului s-a încheiat in ma­ gă. TIMIŞ*
prafaţă cu orz, în altă în unităţile din Consi­ alţii trag... de timp, încurcînd treaba! micile î
tatca
parte Teofil Suba şi Ioan joritatea cooperativelor a- liul unic agroindustrial tatul, în
Pauşeniuc balotau paiele, gricole de producţie. Petru Călan se acţionează cu for­ şi Snsăn
iar Virgil Todosin şi Eu­ Achini, inginerul şef al ţe din ce în ce mai nu­ (Ut note din pog 1) muncă suficientă — dul­ — Nu. Astăzi dimineaţă doua; 18
gen Han arau. Ştefan Her- C.A.P. Strei, ne-a spus : meroase pentru eliberarea gherii din formaţia lui Pe­ au venit mecanicii-rcvizori române.ş
lităţilor
bei, şeful secţiei S.M.A., — Am încheiat secerişul terenului şi însămînţarea că îi presau din urmă zu­ tru Onciulenco — care lu­ şi mi-au spus că macaraua Reporter
ne-a vorbit elogios despre orzului şi cu acest prilej culturilor duble. Prima u- gravii lui Nicolae Kovacs. crează în două schimburi intră în revizie trei zile. ruirc pi
toţi mecanizatorii şi în spe­ aş vrea să evidenţiez mun­ nitate- care a trecut hotă- „Pe scara a II-a am ter­ şi într-o săptămînă vom Dacă ştiam îmi organizam Elcctrob;
prefe
Iul
cial de Crăciun Cioază ca mecanizatorilor Stan rît la efectuarea acestei lu­ minat chiar astăzi toată „intra" cu lucrarea în gra­ altfel munca. Timişoai
crări
este
C.A.P.
Batiz,
care sîmbătă a secerat Pană, Dumitru Ciorogaru, partea de vopsitorie şi zu­ fice. Ne-am interesat ce-au re­ Ioc vi u c
cu combina lui 20 000 kg Valerică Şchiopu şi Andro- unde s-au semănat eu po­ grăveli — arăta şeful e- Tocmai ne gîndcam ce vizuit cei doi mecanici — mantism
rumb pînă în prezent 41
a
orz. Tot el ne-a spus : nic Moga care au secerat de ha, urmată de C.A.P. chipei — şi am şi început bine merg treburile pe Nicolae Guşoi şi Miron tribut şanti
pe
— Acţionăm şi pentru zilnic 17-18 tone boabe. Am Strei cu 29 ha semănate, cu gleturile la ultima sca­ şantierele de locuinţe din Iosifescu — pînă la acea Ia I.C.T.
oră
(11,30)
i-am
întrucit
semănarea culturilor du­ trecut la eliberarea tere­ Ruşi cu 27 ha şi altele. E- ră. Tot la scara a treia se Deva, cînd ajungem la blo­ găsit în haine de oraş (sa­
ble. Avem eliberate de nului, la arături şi semă­ liberarea terenului, efec­ aflau şi mozaicarii din e- cul 26 (cu 5 scări şi 92 de lopeta nici n-au scos-o din
paie 30 ha, arate 27 ha narea culturilor duble. Pe tuarea arăturilor, pregăti­ chipa lui Constantin Du­ apartamente), de lîngă noul sacoşe!) şi prea curaţi ca
şi semănate 15 ha. în presele de balotat muncesc rea terenului şi semănatul mitru. Finalizau operaţia hotel al municipiului. De să se fi spetit cu munca.
zilele următoare balotatul, Ailoaei Gheorghe, Ioan Bo- culturilor duble trebuie de turnare a şapelor, ur- N-am reuşit să aflăm ceva
aratul şi semănatul se vor glea, Ştefan Zigu şi alţii, însă accelerate la C.A.P. mînd ca în continuare să Pe şantierele concret nici de la maistrul DEVA
intensifica astfel că în cîte­ iar la arături şi pregătirea Nădăştie, Bretea Română înceapă lucrările de finisaj. de locuinţe din Deva Călin, nici de la macara­ frontul (Pa
I-II
va zile vom însămînţa terenului Radu Groza, Pe- şi altele, unde se află încă Pe strada Lenin, la in­ giu, nici de la ei, deşi, la este nun
multe paie în cîmp, înre- tersecţia cu bulevardul la început ni s-a părut apariţia noastră pe şantier lui (Art;
—
Zorro
gistrîndu-se mare decalaj Decebal, a început să prin­ suspectă starea de acalmie au încercat să ne „ia fa­ ra); Ag.
în sprijinul cooperatorilor intre seceriş şi balotat. dă contur un bloc mare ce domnea peste tot. Ne-am ţa" desfăcînd repede ca­ (Siderur
Consiliul unic agroindus­ (,,A“), cu cinci scări şi 111 controlat ceasul. Nu era pacul unui motor şi învîr- albe V
Duminică, 120 de oa­ C.A.P. Murtineşti. Au trial are datoria să impul­ apartamente. Termenul de ora de masă ! O echipă (Constru
meni ai muncii de la I.M. fost adunate 40 tone paie sioneze însămînţarea cul­ predare este 30 noiembrie întreagă — dulgherii lui tindu-se (cu grijă, să nu se ŞANI : i
La
capă
Orăştie — în frunte cu de pe o suprafaţă de turilor succesive întrucit a.c. „Cum se prezintă lu­ Andrei Kloos — care ar murdărească pe hainele de iembrie)
oraş ! !) în jurul lui.
Mircea Rotea, directorul 20 ha, asigurind front li­ în zonă trebuie semănate crarea faţă de stadiile pla­ fi trebuit să lucreze la rii teut<
întreprinderii — au par­ ber pentru trecerea la în această vară 888 ha cu nificate ?“ — îl întrebăm diafragmele scărilor A, B, Situaţia întîlnită (nu (Cultura
ticipat la strîngerea, arături, pregătirea tere­ porumb, 150 ha cu porumb pe maistrul Floricei, care C, stăteau la taclale. Nu pentru prima dată) ar tre­ nicerii
transportul şi depozita­ nului şi însămînţarea în amestec cu floarea-soare- conduce şi acest obiectiv. din vina lor — aveam să bui să dea de gîndit con­ NEA: S
rea baloţilor de paie la culturilor duble. lui şi 206 ha cu legume. „Sîntem rămaşi în urmă, aflăm — ci datorită faptu­ ducerii S.U.T., Şantierului ţiului (fl
B. TURDEANU cu un nivel, la trei dintre lui că macaraua-turn care 1, cît şi Trustului de con­ SA : aci
cele cinci scări". „Din ce strucţii Deva asupra mo­ citoresc)
cauză?". „Blocul este în­ îi deservea intrase de di­ dului în care se planifică
tr-o structură nouă şi a mineaţă în revizie „plani­ şi se respectă efectuarea lentina
durat cam mult pînă ne-am ficată". reviziilor la utilaje, dar, Fericire <
roşie);
confecţionat setul-cofrag. — N-aţi ştiut din timp mai ales, asupra conştiin­ Miliard
Dai- acum treburile merg că macaraua este planifi­ ciozităţii şi responsabilită­
bine. Betoanele şi plan- cată in revizie ? — îl în­ ţii cu care mecanicii de la aerului
şeole no sosesc ritmic de trebăm pe maistrul Gheor­ sectorul de reparaţii utila­ Cyrci jc
la S.U.T., avem forţă do ghe Călin, şeful lucrării. je îşi fac datoria. » *acia);
nui
to ^ate la
® AUTOCONDUCERE © AUTOAPROVIZIOMARE sa de c
Iubeşte,
Comuna Bretea Română are posibilităţi pierde
ILIA : A
să contribuie mai mult ia fondul de stat
Cetăţenii comunei Bretea cutai pe larg cu cetăţenii vaci cu lapte, oi. Astăzi nu
Română cunosc foarte bine despre avantajele acordate mai ţin. O altă categorie Rezult:
avantajele ce li se oferă de stat deţinătorilor de ar fi acei cetăţeni care au iunie 19
In realizarea educaţiei juridice a oamenilor muncii celor ce contractează şi li­ contracte, fiecare gospodă­ vaci cu lapte, dar nu în­ Extr. I
vrează carne şi lapte la rie a primit plan de pro­ cheie contracte. Or şi va­
CĂI CE DUC LA O MAI MARE EFICIENTĂ fondul de stat. Consiliul ducţie în care este înscris cile lor se hrănesc cu iar­ Extr. i
popular comunal a militat ce trebuie să producă fie­ ba din păşunea comunală,
C.A.P. Banpotoc. Oclavian Extr. ;
Educaţia juridică a oa­ terea mai temeinică a fe­ Sav şi Cornel Magda lu­ şi militează pentru a atra­ care şi ce să predea la mănîncă iarna fin strîns de
menilor, ca orice proces nomenului social. Pînă a- crează de zor pentru a ge Ia fondul de stat canti­ fondul de stat. Celor ce pe raza comunei. Aşa 37.
educaţional, se realizează cum s-a încercat aceasta termina cît mai repede tăţi tot mai însemnate de s-au angajat să predea lap­ sînt Ladislau Pop, Nicolae
în timp. Pentru accelerarea pe baza datelor statistice, secerişul. lapte. Au fost organizate te, li s-au asigurat supra­ Goia, Pătruţ Bradea, Mihai
acestui proces se cere şi în dar cifrele nu pot sugera brigăzi din deputaţi şi ce­ feţe pentru păşunatul ani­ Cioacă, Ioan Zoizon (C) şi ■
această direcţie o calitate totul şi atunci ne-a apărut m tăţeni în fiecare sat, în a- malelor şi pentru coasă, alţii.
superioară a activităţii pen­ ca foarte necesară comple­ dunările populare s-a dis- putînd astfel să întreţină — Din evidenţa la zi a
tru a obţine prin acţiunile tarea acestora prin sonda­ în bune condiţii vacile cu predărilor de lapte reiese 19. Deva.
Teati
întreprinse maximum de e- je, studii mai amănunţite, lapte. în comună sînt mulţi că pînă în prezent s-au li­ tradă Di
ficienţă. Căile pe care se în primul rînd sociologice, cetăţeni care au încheiat vrat la stat numai cu ceva „Muppeti
poate ajunge la un plus de apelînd la sociologi acolo contracte pentru livrarea peste 220 hl. De ce aşa bretul —
regia —
eficienţă sint multe. In rîn- unde există, sau la spe­ de lapte, printre aceştia a- puţin ?
durile de faţă ne propunem cialişti din Asociaţia ju­ flîndu-se Gelu Cimponer, — Unii contractanţi încă EP-'îfl
a sugera cîteva dintre cele riştilor. Monu Sterian, Petru Pădu- n-au început să-şi onoreze
pe care noi le folosim cu Sesizăm existenţa dnor rean, Lazăr Cerbălău, Vic­ obligaţiile asumate. Aşa de
bune rezultate in educaţia probleme legate de adapta­ tor Regaci şi alţii." pildă, de la Ocolişu Mare,
juridică a oamenilor mun­ rea'‘tinerilor proveniţi din Cu toate acestea, pînă la ca şi din Bretea Română Timpul
cii de la Trustul de cr»n mediul rural la condiţiile ora actuală nu s-a acope­ se livrează puţin lapte zil­ azi, 28 i
strucţii Deva. vieţii citadine, influenţele rit cu contracte cantitatea nic. O să vedem de ce şi va fi u
Dacă acum cîtiva ani, negative exercitate asupra de 1 800 hl înscrisă în pla­ o să impulsionăm predările. călduroa m
bil
acţiunile de popularizare a lor de elemente infractoa­ nul dezvoltării economico- Am constatat că la pri­ cursul ;
legilor se rezumau la con­ re. Pornind de aici, am sociale în profil teritorial. mărie nu se ţine o eviden­ vor cădi
ferinţe şi consultaţii juri­ considerat foarte necesare De ce ? Ne-o spune Gheor­ ţă zilnică 3 predărilor pe de ploai
cărcări
dice s-a ajuns în prezent o serie de activităţi în că­ ghe Cuteanu, primarul co­ sate şi gospodării, aşa că va sufla
la forme şi metode mai e- minele de nefamilişti. Co­ munei : nu se ştie cînd şi unde să din vest.
ficiente ca : expuneri pe laborarea noastră în cadrul — Sînt cetăţeni care nu se intervină. Este necesar nirne 13 vc
tre
diferite teme, pornind de acestora cu factorii educa­ se aliniază efortului gene­ ca şi la Bretea Română să cele ma:
la fapte concrete, mese ro­ ţionali amintiţi mai sus şi ral de a spori contribuţia se acţioneze mai ferm pen­ de grad
tunde de întrebări şi răs­ chiar cu echipele de con­ Asociaţia pentru creşterea şi ingrăşarea tineretului bovin comunei la autoaprovizio- tru creşterea numărului de La nu
punsuri, lectorate pe teme trol ale oamenilor muncii Or,(ştie. Această unitate a reuşit, datorită hărniciei dovedi­ nare. Unii gospodari, deşi vaci cu lapte, pentru ca general
de legislaţie, participarea ne apare necesară la în­ te în muncă de către mccani zatorii Ionel Simandca, Mihai au posibilităţi materiale — fiecare crescător de anima­ schimbă!
Vasile
Gabor,
Morar,
Iulian
juriştilor la „Tribuna de­ tărirea disciplinei, la apă­ Cenan, Andrei Cadar, Ioan Vlasiu şi alţii, să Potintcu, Ioan curţi mari, şuri, grajduri — le să contracteze produse res. Vo
Andrei
să
recolteze,
a verse
Moraru,
mocraţiei" şi altele. rarea avutului obştesc. grebleze şi să baloteze finul de pe aproape 100 ha si să nu cresc animale pentru cu statul şi să-şi onoreze de des că
Considerăm important IOAN CROITORU depoziteze mai mult de 150 tone. In fotografie : Mihai lapte. Cornel Popescu, Vio- obligaţiile asumate. leoroiog
pentru activitatea de popu­ consilier juridic principal Cenan lucrînd la recoltarea furajelor cu combina într-o rel Băra, Ioan Comşa şi Tuţuriga
tarla din trupul Turdaş.
larizare a legilor cunoaş­ la T.C. Deva alţii, cu ani în urmă aveau TRAIAN BONDOR