Page 97 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 97
» «ila f , iA
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu
■ .***} >!P@®
:
s-a Înapoiat ieri de la Moscova,
unde a participat la întîSnirea
conducătorilor de partid şi de stat
din unele ţări socialiste
T o v a r ă ş u l Nicolae Guvernului Republicii So Republicii, a fost salutat de
Ceauşescu, secretar general cialiste România, Constan tovarăşa Elena Ceauşescu,
al Partidului Comunist tin Olteanu, membru al de ceilalţi tovarăşi din
Român, preşedintele Re Comitetului Politic Execu conducerea de partid şi
publicii Socialiste România, tiv al C.C. al P.C.R., mi de stat, de conducători de
s-a înapoiat, marţi după- nistrul apărării naţionale, instituţii centrale şi orga
amiază, în Capitală, venind Miu Dobrescu, membru su nizaţii obşteşti.
de ia Moscova, unde a pleant al Comitetului Po Erau de faţă E. M Tia-
participat la întîlnirea litic Executiv, secretar al jelnikov, ambasadorul U-
conducătorilor de par tid şi C.C. al P.C.R., Ştefan An niunii Sovietice la Bucu
de stat din unele ţâri so drei, membru supleant al reşti, şi membri ai am
cialiste europene. Comitetului Politic Execu basade}.
T o v a r ă ş u l Nicolae tiv al C.C. al P.C.R., mi (Jn grup de pionieri au
Ceauşescu a fost însoţit de nistrul afaceriloi externe. oferit tovarăşului Nicolae
tovarăşii Constantin Dăscă- La sosire, pe aeroportul
lescu, membru al Comitetu Ceauşescu şi tovarăşei
lui Politic Executiv al C.C. Otopeni, secretarul generai Elena Cea "eseu buchete
Culturi succesiv® pe toate â'l P.C.R., prim-ministru al al partidului, preşedintele de fiori.
suprafeţei® planificate Preocuparea centrala a colectivului —
însămînţarea culturilor liniau că au reuşit să eli paie, cît şi în efectuarea creşterea procentului ci© recuperare
succesive pe toate supra bereze toate cele 40 ha de arături şi însăminţări
feţele planificate constituie cultivate cu orz, să exe la culturile duble de po
una din lucrările priori cute arături pe mai bine rumb pe 58 ha. a substanţelor minerale utile
tare care se află acum pe de 30 ha şi să semene 25 — Am reuşit, datorită
agenda lucrătorilor de pe ha cu porumb şi 5 ha cu bunei organizări a muncii De cîţiva ani, colectivul dc producţie desfăşurată tale. Spre exemplu, com
ogoare. păstîrnac. în această ac şl a eforturilor susţinute Secţiei de preparare Min în acest an : dacă au fost parativ cu anul trecut, în
— La noi — ne relata tivitate se evidenţiază me depuse de mecanizatori şi tia, din cadrul Exploată probleme deosebite, ce rea urma studiilor efectuate în
Andrei Dima, inginerul şef canizatorii Ioan Tarţa, O- cooperatori — arăta Octa- lizări s-au înregistrat la laborator şi uzină de către
al C.A.P. Hărău — am vidiu Pîs, Sorin Bota, Ho vian Burza, şeful secţiei rii miniere Mintia-Veţel se principalele sortimente, ce ing. Lucia Cornaciu şi ing.
reuşit să eliberăm 30 de rea Cuteanu, Laurean Dun- de mecanizare — să strîn- ocupă de valorificarea hăl- Simona Duma, a montării
ha teren de paie din cele cea, Ioan Racz, Vladimir gem recolta de orz de pc zilor de steril, iazurilor vă preocupă în continua a doi separatori magnetici
40 ha cultivate cu orz, fo Moraru şi Vasile Dumi- cele 30 ha ale C.A.P. vechi (Deva, Băiţa-Crăciu- re ?
losind atît mijloacele me traş, cel care asigură în- Leşnic şi acum finalizăm neşti), cenuşilor piriticc — în prima parte a a- în cîmp slab, în acest an
canice, cît şi atelajele pro sămînţarea culturilor. secerişul orzului la C.A.P. (Valea Călugărească), iar nului am avut necazuri cu au crescut randamentele
prii. Mecanizatorii Vasile — Asigurînd desfăşura Veţel. Cornel Magda, Flo- mai nou a zgurii de topi transportul materiilor pri de extracţie la concentra
v
Gai, Glieorghe Foro, Iosif rea în flux continuu a rian Buştea, Vasile Curdu- torie de la întreprinderea me pentru prelucrare în tul de fier cu 8—18 la
Vinţe şi Vasile Varga, a- lucrărilor — ne spunea neanu şi Graţian Bistrian^ „Neferal" Bucureşti. în instalaţii şi cu asigurarea sută, iar la cel cupros cu
vînd front de lucru asigu Sergiu Sbuchea, inginer şef mecanizatori harnici şi pri urma prelucrării acestor motorinei şi a curelelor 1,5 la sută. Calitatea con
rat, au făcut arături pe a- al C.A.P Deva — am reu cepuţi, au însămînţat 10 ha „materii prime", materia- trapezoidale. Printr-o mo- centratelor a crescut la
proape toate cele 30 ha şit să adunăm şi să trans cu porumb şi 5 ha cu lizîndu-se astfel importanta fier cu circa 10 la sută, iar
eliberate şi au semănat cu portăm paiele de pc.aproa legume. sarcină trasată de către se la cupru cu 5—7 la sută.
porumb în cultură dublă pe 80 ha din cele 103 cul Cooperativa agricolă de cretarul general al parti Lcs Secîia între cei mai conştiincioşi
20 ha. Alte 5 ha au fost tivate cu orz. Activitatea producţie din Brănişca va dului, tovarăşul Nicolae de preparare şi buni muncitori, care
cultivate cu legume. rodnică desfăşurată de me însămînţa 130 ha culturi Ceauşescu, se extrag can Minfia şi-au adus o contribuţie
Activitatea de eliberare canizatorii Vasile Bob, Ioan duble. în prezent presele tităţi însemnate de sub importantă la realizările u-
a terenului, arăturile şi Borodi, Gheorghe Burlea- funcţionează din plin, iar stanţe utile de mare tre zinei, se remarcă Rudolf
semănatul se desfăşoară nu, Ioan Rezeanii, Adal- transportul şi depozitarea buinţă economiei naţionale. bilizare a întregului poten Ghiura, Petru Boancă, Eli-
în condiţii bune şl la bert Varga, Ioan Asi.mi- paielor şc fac într-Un ritm — Preocuparea noastră ţial de care dispunem, a- sabeta Cadar, Petru Pogan,
C.A.P Şoimuş. Aurel Lu- onesei, Dumitru Andreu- susţinut,, aceasta ca ur- de bază — arăta inginerul ceste neajunsuri au fost de Gabriel Cazan, Ana Bu-
C", preşedintele oooperati- că şi alţii se concretizează N. BADiU Sorin Copăiescu, şeful sec păşite şi, în acest răstimp, nea, Alexandru Mezei,
•i şi Aurel Dobîrtă, şeful atît în eliberarea operativă ţiei — este recuperarea în am prelucrat în plus faţă maiştrii Florian Pasculea,
4iei ele mecanizare, sub a terenului de baloli de {Continuare in pag. a 2-a) cea mai mare parte a ele de sarcinile de plan peste Vasile Oancea, Ioan Fili-
mentelor utile din masa 5 900 tone material, obţi- mon.
minibră săracă în conţinu nînd unele depăşiri la me în următoarea perioadă
turi, care în unele cazuri tale : la cupru şi plumb vom introduce în prelucra
a fost trecută prin proce cîte o tonă, la concentrat re zguri de plumb de la o
sul de preparare, îmbună de fier peste 700 tone, iar topitorie din Bucureşti.
tăţirea continuă a tehnolo zincul şi sulful realizate la Deci, trebuie să ne pregă
nivelele stabilite.
giilor de lucru în vederea — în centrul atenţiei co tim producţia, să montăm
un concasor cu fălci, să o-
obţinerii unor rezultate c- lectivului nostru' — a a- perăm alte modificări în
ficiente. dăugat chimistul principal fluxul de Hotare. Sintem
— Vă rugăm să vă refe Ileana Gican — a stat în in măsură să ne aducem
riţi, succint, la activitatea permanenţă creşterea ran o contribuţie mai mare. ia
damentelor de extracţie, acoperirea necesarului de
îmbunătăţirile aduse teh substanţe utile pentru ţa
nologiilor de lucru au con
ÎN ZI A RUT DE AZI: dus, an de an, la rezultate ră, să desfăşurăm o activi
tate eficientă în toate pri
tot mai bune, realizîndu-se vinţele.
® Munca politico-orga- însemnate cantităli de me L. BRAICA
mMmmi nizatorică şi educa
tivă
■ ■' : " ■' ■■■ : vp» ; £1 Peştişu Mic — Actua
• •? s- mmmm - m mm*® s
lităţi
Ioan Tarţa, Ovitliu Pîs şi Sorin Boia arii şi pregătesc terenul pentru culturi duble la
C.A.P, Şoimuş. El Dialog cu cititorii. III '1 '3
m m m
Treptele afirmării se urcă prin muncă
...Nu l-am văzut de pe sale de viitor. Era un tînăr le obţin lună de lună cei Oricum am lua-o, rezul
ste trei ani. Mai precis, din aşezat, cu o privire deschi 65 de oameni ai muncii tatele sint argumente pal
primăvara anului 1930, cind să, modest în vorbă. din acest atelier, despre pabile ale unei evoluţii si
proaspătul absolvent al la- ...L-am intilnit deunăzi. numeroase lucruri bune ca gure spre toi mai bine a ac
cultăfii de tehnologie chi Tot la aceeaşi întreprinde re s-au înfăptuit aici in ul tivităţii lucrătorilor de la oîe-
mică din cadrul politehni re dar la alt atelier şi cu timii doi ani. lierul de producere a va
cii timişorene îşi satisfăcea totul in altă postură. Tină- ...Aşadar, după ce în-' rului, evoluţie care, toţi o
primul an de stagiatură la rul inginer Constantin Sire- cheiaseră piimul trimestru recunosc, este legată de
atelierul cuptoare al Între teanu este acum şsiul ate ai anului 1981 „pe mu numele inginerului Con
prinderii de Hanii Deva. lierului var al întreprinde chie", cei de la atelierul stantin Sireteanu. Investit cu
Era pe atunci secretar al rii din Chişcădaga. Şi poa de var au avut o revenire încrederea de a conduce,
organizaţiei de tineret din te această avansare nu puternică, reuşind ca la la nici 30 de ani, un sec
atelierul respectiv şi discu ne-ar ii reţinut atenţia sfirşitul anului să raporteze tor in care treburile nu
ţiile noastre au vizat mai (deşi a fost promovat in o producţie suplimentară mergeau prea bine, rezul
mult activitatea tinerilor ci- această funcţie încă din a- de 500 tone. Ispravă pe tateie nu se ridicau la ni
mentişti. Am discutat despre prilie 1981, cind mai era care au repetat-o in anul velul cerinţelor, tinârul in
modul in care îşi realizea stagiar), dacă n-am fi au următor, cind şi-au depă giner a pornit cu toate ior
ză uteciştii de la cuptoare zit la conducerea unităţii, şit sarcinile fizice pianiii- fele, cu toată priceperea
sarcinile in producţie, cele la comitetul de partid al cate cu 750 tone de var, sa la muncă.
privind viaţa de organiza întreprinderii, de la nume realizîndu-şi pentru prima Eram curioşi dacă-şi ma
ţie, cum îşi organizează şi roşi lucrători din citadela oară în istoria întreprinderii aminteşte, şi de aceea l-an
îşi petrec timpul liber. .cimentului hunedorean nu prevederile de pian la toa Întrebat, care a fost pri
Foarte puţin, sau chiar mai cuvinte de laudă ia te sortimeniele. Iar in acest
deloc, despre el, despre adresa colectivului de ia prim semestru din anul in MIRCEA LEPADATU j --rj V-'
inginerul stagiar, despre atelierul var. Se vorbeşte curs, colectivul a produs __________________________________ r
munca sa în această între astăzi cu mindrie despre peste prevederi 3 000 tone
Florian Giurcă, maistru specialist Ia Oţelăria electricii
prindere, despre intenţiile rezultatele notabile pe care de var. (Continuare în pag. a 2-a) ^ nr. l de la C.S. Hunedoara. Foto : VIRGIL ONOIU
