Page 98 - Drumul_socialismului_1983_06

pag 2 DRUMUL SOCIALISMULUI NR. 7

Munca politico-organizatorică

şj educativă — forţă motrice în ! Treptele afirmării se urcă prin muncă 1E
(Urmare din pag 1) a cuptorului. Mai precis, maiştrii şi nici ceilalţi lu­
realizarea la timp â investiţiilor mo măsură luată după nu­ am reuşit s-o facem să crători nu avem nici măcar 16,00 Tclc
16,05 ŞCOi
funcţioneze cu piese de
o oră lucrată peste pro­
1G,25 r'Zz >
mirea lui in funcţia de şef schimb de producţie indi­ gram. Aceasta înseamnă 16,55 W>'
l’roi
După ce în perioada a- treprinderile de construcţii lor şi energiei, Viorel Jude de atelier. genă. O lucrare pretenţioa­ că producţia merge bi­ 17.00 Tcle
prilie—mai s-a desfăşurat şi pe şantierele judeţului (S.U.T. Deva), Florea Băr- — Prima măsură viza di­ să, care ne-a dat ceva bă­ ne, utilajele funcţionează 18.50 1 001
sub coordonarea secreta­ de către colectivul Comi­ bulescu (Şantierul 2 Deva rect persoana mea - ne-a taie de cap, a fost tre­ „şnur”, oamenii îşi lac cu 20.00 Tcle
riatului Comitetului jude­ tetului judeţean de .partid al T.C.H.), Dumitru Bălan răspuns. Am început să „în­ cerea cuptorului de var pe răspundere şi pricepere da­ 20,20 Acti
ţean de partid o amplă şi — concluzii susţinute cu (Grupul de şantiere Valea văţ varul, adică procesul conducere automată. Am toria, că nu am înregis­ 20,35 Mel<
20.50 Mcrr
complexă acţiune de în­ ajutorul unui scurt-metraj Jiului al T.C.H.), Gheorghe tehnologic. Am înţeles că realizat-o cu forţele noas­ trat nici o avarie sau in­ lor
drumare şi control în şan­ documentar, realizat pe Ordean (I.C.S.H.), Nicolae trebuie pus la punct cup­ tre şi o contribuţie decisivă cident in producţie. Dar 21,10 La
cund
tierele de construcţii ale şantierele unde se înalţă Ştefan (T.C. Deva), Ioan torul de var pentru ca a- şi-au adus-o maiştrii Ioan asta nu înseamnă că nu 21,20 Tcat
judeţului — al cărei scop principalele obiective de Stoian (Şantierul 1 Deva cesta să producă la pa­ Roibu şi Mircea Lazăr, cu se poate mai bine, că n-am bine
a fost analizarea modului investiţii din judeţul nos­ al T.C.H.), Vasile Malin- rametrii nominali şi la ca­ oamenii lor. Rezultatul ? mai avea chiar nimic de bine 1
în care organele şi orga­ tru de către un colectiv de cenco (T.C.II.) şi alţi par­ litatea prevăzută. Am stat Cuptorul funcţionează as­ făcut... kesp
ţară
nizaţiile de partid, de ma­ la secţia propagandă a Co­ ticipanţi au subliniat şi multe zile şi nopţi in fa­ tăzi la parametri superiori, ...Sint cuvintele unui tinăr 22,30 Telej
să şi obşteşti de la nivelul mitetului judeţean de unele din neajunsurile ca­ brică împreună cu opera­ iar noi reuşim să ne rea­ pornit să urce treptele a-
întreprinderilor de con­ partid. re se mai fac simţite în torii de la camera de co­ lizăm toate sortimentele de firmării. Un tinăr a cărui
strucţii, şantierelor şi lotu­ Dezbaterile care au ur­ cadrul colectivelor. mandă, cu ceilalţi lucrători. var prevăzute în plan. calitate principală - apre­
rilor se preocupă pentru mat au dat consfătuirii un în cadrul dezbaterilor au Am invăţat de la ei, aceş­ - Ce vi se pare mai sem­ ciau unii dintre tovarăşii
îmbunătăţirea muncii po- pronunţat caracter de lu­ fost abordate cu predilec­ tia de la mine şi aşa am nificativ in atelierul var, in săi de muncă — este exi­
litico-organizatorice şi cul- cru, dialogul dintre parti­ ţie cîteva principale as­ început să urnim treburile colectivul pe care il con­ genţa. In primul rind faţă TIMIŞO
tural-educative în vederea cipanţi desfăşurîndu-se in­ pecte ale muncii organiza­ spre făgaşul bun. A doua duceţi, in această etapă ? de el însuşi, apoi faţă de formaţiile
întăririi ordinii şi disci­ tr-un autentic spirit mun- torice de partid, ale mun­ etapă importantă, zic eu, — Starea de curăţenie şi cei din jur. Un tinăr care tuaUtatea
(luctivitat
plinei în muncă, a reali­ cii politico-educative, dar a fost cea a modernizării ordine întronată peste tot, a inţeles că treptele afir­ tor al el
zării ritmice a sarcinilor şi probleme ale activităţii utilajelor, a ridicării randa­ zaro^ la
în producţie —, recent, la Schimb de experienţă organizaţiilor de sindicat, mentelor acestora la para­ disciplina din rindul oame­ mării pe toate planurile se 18,2«dSoliş
Deva a avut loc un schimb cu activul de partid tineret şi ale democraţiei metrii optimi. Astfel, am a- nilor. De la începutul a- urcă intr-un singur fel: prin de nuizic
de experienţă şi o consfă­ din construcţii şi unităţii socialiste. Au fost similat instalaţia hidraulică cestui an, nici eu, nici muncă ! mitru Pai
tuire cu activul de partid adoptate măsuri concre­ şi Nclu S
din construcţii, pe aceeaşi citoresc, critic şi autocritic, te pe care organele şi or­ 18,30 „Te
temă. La manifestare, or­ în lumina exigenţelor şi ganizaţiile de partid, sin­ patria me
ganizată, sub egida Con­ sarcinilor puse în faţa lu­ dicat, U.T.C. şi O.D.U.S., Ce pot face nişte mîini dibace 66 Din gindii
siliului judeţean de educa­ crătorilor din construcţii consiliile oamenilor mun­ 9? a tt ar;
ţie politică şi cultură socia­ de Conferinţa Naţională a cii trebuie să le traducă Titlul acestor rînduri Ceauşescu
listă, de către Trustul de partidului, a ideilor şi o- în viaţă şi care vizează este inspirat de pe un pa­ de părinte pentru viaţa şi s-a oferit să înfieze fetiţa. rialist-ştiir
construcţii Deva, cu spri­ organizarea mai bună a nou aflat pe coridorul de evoluţia lor. Firesc, trebuia obţinut con- ţa muncii
jinul Consiliului judeţean rientărilor reieşite din cu- activităţii în şantiere, creş­ Stăm cîteva minute de simţămîntul mamei. Şi l-a să. Dezbat
al sindicatelor, au partici­ vîntările t o v a r ă ş u l u i terea productivităţii mun­ la intrarea în Casa de copii vorbă cu directoarea casei dat aşa, cum dai :
pat secretarii comitetelor Nicolae Ceauşescu la Con­ cii, reducerea consumurilor preşcolari de la Orăştie. de copii. Ne spune că aici punzi la „bună zi'
Ajunge să priveşti în
de partid şi ai birourilor sfătuirea de lucru de la specifice de materii prime stingă şi în dreapta, de-a se află în îngrijirea statu­ aşteptat s-o văd
du-şi măcar o da'
organizaţiilor de bază din C.C. al P.C.R. din 26—27 şi materiale, realizarea u- lui copii ai căror părinţi de care ştia că se
şantierele judeţului, pre­ mai a.c. şi la şedinţa co­ nui regim sever de econo­ lungul coridorului, ca să nu merită asemenea nume. părţi, că de atunci
şedinţii comitetelor sindi­ mună a consiliilor naţiona­ mii, întărirea ordinii şi poţi pune semnul excla­ Unul şi-a bătut nevasta va spune mamă în
cale, secretarii organizaţii­ le ale oamenilor muncii disciplinei, generalizarea mării, însemnînd admira­ pînă cînd a sucombat şi tul vieţii ei altei fei
lor de tineret, conducătorii din industrie şi agricultu­ iniţiativelor muncitoreşti. ţie şi respect, după mo­ au rămas în urmă trei co­ nu celei care a adu
întreprinderilor, grupurilor ră, precum şi a sarcinilor Dialogul fertil, concluzii­ toul „Ce pot face două pii. Alţi „părinţi" i-au ţi­ lume. Am aşteptat d
de şantiere şi ai şantiere­ ce le revin din hotărîrile le desprinse din dezbateri, mîini dibace", care înso­ nut pe copii atît de mult ba. Sufletul acela era
lor, activişti de partid de organului judeţean de cit şi măsurile adoptate au ţeşte expoziţia ad-hoc cu închişi în casă şi lipsiţi de de orice sentiment
la comitetele judeţean şi partid. dovedit eficienţa acestui nenumăratele dovezi ale îngrijire şi de hrană incit tern". 1
municipal ale P.C.R. şi ai Relevînd aspectele bune gen de acţiuni, cînd sînt măiestriei şi iscusinţei co­ eu greu au mai putut fi Ascultînd asemenea re­ relul (Arta)
organizaţiilor de masă. din experienţa comitetelor organizate temeinic şi an­ piilor şi educatorilor din recuperaţi fiziologic, o fe­ latări te încearcă revolta Zorro — s
Partea întîi a schimbului de partid, a birourilor or­ corate puternic în realita­ această instituţie de ocro­ la gîndul că asemenea „pă­ căra); Agoi
de experienţă a fost rezer­ ganizaţiilor de bază, a co­ te. De aceea, ne facem e- tire socială. tiţă a fost găsită aban­ rinţi" pot să doarmă liniş­ (Sidcrurgisi
donată în autogara oraşu­
vată unei vizite la princi­ mitetelor de sindicat, U.T.C. coul participanţilor şi su­ Mica expoziţie te îndeam­ lui, fără ca cineva să fi tiţi. Zgura acestor senti­ albe (Arta;
palele subunităţi şi puncte şi O.D.U.S., în ce priveşte gerăm ca asemenea acţiuni nă să pătrunzi mai pro­ mente se curăţă insă pri­ (Constructc
de lucru din Deva, în care conducerea de către orga­ să fie organizate şi pe pian putut afla adevărul de vind feţele acelor copilaşi ŞANI: Al ş
activează lucrătorii Trus­ nele şi organizaţiile de local, la nivelul municipii­ fund în intimitatea acestei unde vine, fata dînd infor­ de care se ocupă cu o dra­ La capătul
tului de construcţii, precum partid a activităţii concre­ lor, oraşelor şi chiar între­ colectivităţi umane în care maţiile pe care probabil goste de adevărate mame, iembrie); 1
şi la cîteva din obiectivele te pe şantiere, a organi­ prinderilor sau grupurilor copii vitregiţi de lipsa res­ a fost învăţată să le dea directoarea Rodica Bor­ lerii teuţrV
social-culturale şi sportive zării muncii, întăririi ordi­ de şantiere, ele avînd ro­ ponsabilităţii sociale a pro­ şi cîte şi mai cîte. Şi ne dean, educatoarele Maria (CulturpQ;
ale întreprinderii gazdă. nii şi disciplinei, mobiliză­ lul de a generaliza expe­ priilor părinţi cresc şi se mşi povesteşte directoarea Divid, Rafila Ciontă, Ana mcem
Consfătuirea care a ur­ rii tuturor constructorilor rienţa pozitivă, de a mobi­ împlinesc fizic şi spiritual Rodica Bordean: „Am Ciucean, Lucia Mur*'-"'” NEA .
mat a avut ca suport te­ la îndeplinirea ritmică a liza colectivele muncitoreşti la lumina şi căldura bine­ trăit odată un moment Maria Zdrîncu, O
meinic concluziile ce s-au sarcinilor fizice, buna gos­ in realizarea sarcinilor e- făcătoare a umanismului zguduitor. Aveam în îngri­ Groza şi altele.
desprins in urma controlu­ podărire şi economisirea conomice. societăţii noastre socialis­ jire o fetiţă a cărei mamă Am văzut sălile
lui complex efectuat în în­ materialelor, combustibili- M. LIONEL te, care şi-a asumat rolul era cunoscută. O familie vităţi în care-şi p
parte din zi, dormit .
Culturi succesive în care se odihnesc . A
de mese. Totul străl
CAMPANIA AGRICOLĂ DE (Urmare din pag. 1) de ordine şi curăţer
bunul gust e marca
mare a strădaniilor me­ tot de obiecte ere;
canizatorilor Viorel Simina, iscusinţa mîinilor
toarelor şi copiilor
Eforturi susţinute pentru executarea lucrărilor de întreţinere Mihai Ursa, la balotat, face nişte mîini dibace ! traatacă —
Augustin Fica, la transport
cu tractorul şi cooperatorii Aflăm că actuala bucătă­ sa dc cultu
rie şi sală de mese a fost
şi buna aprovizionare a pieţelor cu legume Iosif Betea şi Ioan Jula construită cu posibilităţile Colosul din
care duc paiele cu atelaje­
I-II (Dacia)
le C.A.P. Ca urmare s-a interne ale casei de copii, tăi meu Al(
Lucrătorii din fermele tele conform avertizărilor am pregătit aşa cum cei cinoase, 3 ha roşii, 3 ha reuşit să se transporte gospodărind bine fonduri­ ABBA (Cas;
legumicole — mobilizaţi la tomate şi ceapă pentru regulile agrotehnicii tere­ vinete, ş.a. — au fost pră­ baloţii de pe aproape 30 ha le, reeuperînd materiale de SIMERIA :
puternic de indicaţiile şi combaterea boli lor şi dău­ nul pentru cultura succe­ şite, atît mecanic, cit şi din cele 60 cultivate cu la demolări, cerînd şi ob- rcşul); il
orientările date de către to­ nătorilor. sivă de varză de toamnă manual. La combaterea bu­ orz, iar mecanizatorii ţinînd un consistent spri­ (Lumina.
varăşul Nicolae Ceauşescu, O brigadă de 40 munci­ şi am asigurat un răsad ruienilor se acţionează Axente Negrilă, Ioan Doda jin din partea organelor
secretarul general al parti­ tori lucra de zor la prăşi- viguros. Mecanizatorul Pe­ permanent pentru a men­ şi Ionel • Ungur au făcut locale, nu o dată punînd
dului, la Consfătuirea de tul tomatelor şi ardeiului, tru Ţigu şi muncitoarele ţine culturile curate şi a arături pe mai bine de mina Ia înălţarea construc­
lucru de la C.C. al P.C.R. 'iar mecanizatorul Cornel cu înaltă calificare Susana le asigura condiţii bune de 25 ha şi au semănat cu ţiei. Şi toate acestea din SPEC
din luna mai a.c. şi la şe­ Zepciuc făcea tratamente Zepciuc, Maria Crăciunică, dezvoltare. .Notăm că a- porumb 20 ha şi 3 ha cu înaltă responsabilitate pro­
dinţa comună a înaltelor la roşii. Sistemul de iriga­ Catinca Enache şi Sultana ceastă fermă a pus pînă morcovi. O activitate bună fesională şi din dragoste DEVA : Sa
forumuri ale oamenilor ţii funcţiona din plin, asi- lovu au plantat cele 18 ha acum la dispoziţia oame­ în această privinţă se des­ pentru aceşti copii lipsiţi le 19,00. T(
muncii din industrie şi a- gurînd apa necesară plan­ destinate culturii de varză nilor muncii de la oraşe făşoară şi la C.A.P. Cris- de căldura sufletească a de estradă
gricultură — continuă cu telor. de toamnă. şi centrele muncitoreşti tur, unitate unde s-au adevăraţilor părinţi. miera ,,Mup
intensitate sporită activi­ — Acţionăm cu răspun­ La ferma legumicolă a peste 200 tone de legume eliberat de paie 30 ha şi dă“. Libretu
halache, regi
tatea de întreţinere, lucrea­ dere şi depunem toate e- C.A.P. Rapolt se munceşte verdeţuri. s-au însămînţat 10 ha cu ION CIOCLEI
ză cu răspundere la pre­ forturile — ne spunea i'ng. intens la prăşitul culturi­ N. ZAMFIR porumb în cultura a doua.
gătirea terenului şi plan­ ionel Voica, şeful fermei lor şi aplicarea tratamen­
tarea culturilor succesive, — pentru a obţine şi în a- telor de combatere a bo­ Vrei
iar acolo unde este nevoie cest an recolte cit mai bu­ lilor şi dăunătorilor lâ
se fac şi irigaţii. în ace­ ne de legume la toate cul­ ceapă şi tomate, se recol­ Timpul
laşi timp, se acţionează la turile, pentru a asigura o tează şi sortează ceapa, se azi, 29 iun
recoltarea, sortarea şi li­ cit îhai bună aproviziona­ Tac udări. Ne-am oprit la va fi in ţ
cu cerul
vrarea produselor, asigu- re a oamenilor muncii din tarlaua unde mecanizato­ Vor cădea
rîndu-se buna aproviziona­ oraşe şi centrele' muncito­ rul Ioan Miert, împreună locale de
re a pieţelor şi centrelor reşti, aşa cum ne-a cerut cu mai multe femei din e- de descărc
de desfacere cu legume şi secretarul general al parti­ chipa condusă de Victoria totul izola
grindină,
zarzavaturi proaspete, de dului. Avem în vedere ca Nuţiu, plantau cu maşina moderat, c
calitate. prin realizarea unor culturi varza de toamnă în cultu­ ficări de s
40 km/orâ
Ferma i.A.S. Simeria are succesive cit mai bune să ră succesivă, după ceapă tic. Tempc
în cultură 60 ha ceapă, 10 obţinem producţii mari. şi usturoi. în total s-au vor fi e U p
ha varză de vară, 20 ha Anul trecut am depăşit plantat 13 ha varză de 19 -mbil
rădăcinoase, 30 ha varză planul la producţia fizică toamnă, din care 5 ha s-au îij-căde;
i u c r
de toamnă şi cîte cinci hec­ şi vrem ca şi în acest an pus după mazăre. într-o La n&nt<
tare de ardei, tomate, fa­ să ne situăm pe un loc altă parte a fermei un instabilă,
mult noroi
sole şi castraveţi. La toate fruntaş pe judeţ în pro­ grup de 15 femei recoltau verse de
culturile s-au aplicat cîte ducţia de legume, să ne o- şi sortau ceapă, iar alte de alese
o praşilă mecanică şi ma­ norăm obligaţiile privind zeci de cooperatori dădeau Vîntulp v,
nuală, iar acfîm se face livrările către fondul de zor cu prăşitul la ardei şi cu infensi
de 40—50
pra.şila a doua manuală la stat, să ne sporim contri­ tomate. Toate culturile le­ şi nord-ve
tomate, ardei şi varză. De buţia la autoaprovizionarea gumicole — 30 ha ceapă, de servicii
asemenea, se fac tratamen­ teritorială. în acest scop 11 ha ardei, 17 ha rădă­ Aplicarea dc tratamente la cultura dc tomate în forma legumicolă a I.A.S. Simeria.