Page 99 - Drumul_socialismului_1983_06
P. 99
IERCURI, 29 IUNIE 1983 pag. 3
Astăzi se deschide
O însemnări O
Forumul judeţean al pionierilor © Informaţii 9
Meleagurile de istorie şi iulie — 9 august), precum siile, drumeţiile, întrece © Note 9
oralii legendă ale Costeştiului tră şi candidaţii pentru orga rile sportive, focurile de
iesc din nou, alături de cei nele centrale. tabără, carnavalurile, vo
cil • Microinterviuri •
peste 160 de delegaţi ai Purtînd mesajul de rod ioşia, jocul şi odihna vor
pionierilor din întregul ju nică activitate şi devota da farmecul de neuitat al
deţ, zilele Forumului jude ment al pionierilor judeţu zilelor de tabără petrecute
îomică ţean al pionierilor, a cărui lui nostru, participanţii la la forum. AICI, UNDE SATELE SE MĂSOARĂ
prcţi deviză „în ţara păcii, spre întreaga activitate se va " n o t e
monte Forumul judeţean vor dez
comunism înaintăm" sem bate modalităţile de acţiu constitui ca un angaja ÎN HĂRNICIE
le se- nifică pregnant angajarea ne pentru educarea prin ment al tuturor pionierilor H DE CÎND âX4 = .../2?
patriotică, revoluţionară a muncă şi pentru muncă a din judeţul nostru, anga
,Totu-i tinerei noastre generaţii. jament cu care pionierii Discutam cu tovarăşul Viorel Bera, deputatul sa Pentru orice om de bună
irşeştc pionierilor, şcolarilor şi Iuliu Raţie, vicepreşedin tului, de mult timp a dat credinţă rezultatul socotelii
n Sha- Avînd ca principal obiec şoimilor patriei, pentru delegaţi ne vor reprezenta este şi continuă să ră-
eră pc tiv analiza activităţii des creşterea nivelului de pre la Forumul naţional. te al biroului executiv al cei 700 de litri contrac mînă tot... 24. Atit doar
făşurate de organizaţia pio gătire teoretică şi practică Tot decorul istoric al Consiliului popular Peş- taţi. Continuă însă să că cei de la Coope
nierilor pentru educarea a tuturor copiilor, educa Costeştiului găzduieşte, tişu Mic despre oame predea în fiecare zi din rativa de producţie, achizi
comunistă, patriotică a co rea lor patriotică şi revo în această perioadă, etapa nii comunei şi nu ra ceea ce-i prisoseşte. ţii şi desfacerea mărfurilor
piilor în spiritul expune luţionară, participarea la judeţeană a acţiunii de e- reori l-am auzit spunînd Pe locuri fruntaşe, în Şoimuş par să nu fi uitat
rii tovarăşului Nicolae conceperea, organizarea şi ducaţie patriotică „Tot îna „cel mai bun sat, cel întrecerea harnicilor povestea cu paiele şi mă
Ceauşescu la Plenara C.C. conducerea întregii activi inte", la care participă re mai harnic sat". Ierarhi contractanţi se .numă garii. Numai că in rindu-
ră şi Elena Şerban şi To
al P.C.R. din 1—2 iunie tăţi pioniereşti, perfecţio prezentanţi ai unităţilor de zarea aceasta nu se fă rile ce vin se vorbeşte de
,00 In- cea după anume criterii ma Adam, Maria Şerban
,10 Ac- 1982, cu privire la îmbu narea continuă a vieţii de pionieri hunedorene. subiective, ci cu dovada (David) şi alţii. La fel şi spre nemulţumirea crescă
e : Pro- nătăţirea activităţii politi- organizaţie, precum şi pre Cunoscînd gîndurile şi torilor de cabaline, cărora
iiuUca- dorinţa pionierilor pentru faptelor împlinite. Iată locuitorii satului Josani.
Vlecani- co-educative în rîndul ti ocuparea pentru petrece Nici lor nu le place să in anul trecut, cu mari e-
îişoar^; neretului, Forumul jude rea într-un mod atractiv îmbogăţirea activităţii or un exemplu. Cel al re li se amintească despre forturi, li s-au dat pentru
mentivti ţean va stabili noi forme şi eficient a timpului li ganizaţiei avem credinţa zultatelor livrărilor de obligaţiile ce le au. Sînt potcovitul cailor cîte... 12
i : Du- de acţiune pentru intensi ber. că Forumul judeţean 1983 produse agroalimentare în avans faţă de planul cafele... per animal. Adică
taragot ficarea întregii activităţi în cadrul programului va marca o nouă etapă în la fondul de stat. Din re de predări cu peste 1 500 exact pentru două potcoa
vioară; instructiv-educative, va a- Forumului judeţean, pio procesul instructiv-educa- gistrul ţinut la zi, din 1 lapte. Dacă şi cetăţenii ve. Şi asta se intimpla in...
te cînt lege pionierii membri ai nierii vor participa la în- tiv, de formare a genera situaţia afişată la gazeta Almaşului Mic (au avut 7982, pentru că anul acesta
C ; 18,45 Consiliului judeţean al Or tîlniri cu activişti de ţiei de mîine. de perete reiese că cea plan pe primele cinci li s-au repartizat... zero ca
-politică ganizaţiei pionierilor, ai partid şi de stat, cu mun Prof. VOICHIŢA CZELLER, mai de frunte aşezare a luni 3 400 1 lapte şi au iete. Acum, ia vremea se
Ni. ilae comisiei de cenzori şi va citori fruntaşi, cu oameni instructor comunei continuă să fie livrat mai puţin de jumă cerişului şi aJ siriusului de
a matc- desemna delegaţii pentru de ştiinţă şi cultură. Spec al Consiliului judeţean satul Valea Nandrului. tate), sau cei din Măne baloţi, acum la timpul că
rmanen- Forumul naţional (Iaşi, 27 tacolele, evocările, excur al Organizaţiei pionierilor După eşalonarea din con rău (care au dat 623 1 ratului de furaje, cind gos
dc ma- tracte, pînă la 1 iunie faţă de 950 1) şi-ar onora podarii sint nevoiţi să folo
fl IVTi>ln- trebuia să fie predaţi obligaţiile cu aceeaşi sească şi caii, poate, poa
a ora vacanţei, o şcoală îşi statului 3 150 1 lapte. S-au promptitudine, cu sigu te cei din Şoimuş se vor
îndupleca să repartizeze şi
livrat 6110 litri. Toma ranţă la acest sfîrşit de
Teodosie mai are puţin iunie comuna s-ar putea pentru comuna Peştişu Mic
poate redeschide porţile şi se achită de toate o- făli cu şi mai importante niscaiva caiele. DESPRE
^
DIN
NOU
bligaţiile contractuale.
depăşiri.
MOARA FĂRĂ... NOROC.
înd în şcolile ale directorului şcolii — rentina Bodiciu, Maria Boi- In ziarul nr. 7752 din 13
vacanţa de prof. Nicolae Crăciun. A- toş, Maria Jurca, Ion Jur octombrie 1982, intr-o notă
uigurat şi în- cesta aprecia la rîndul ca, Constantin Tuhuţ, Ru- AM AFLAT, CARTE DE VIZITĂ publicată se scria: „Coope
e pentru igie- său sprijinul primăriei, so xandra Meszaroş, Marga ratorii din Nondru au ho
... şi zugrăvirea lo lidaritatea cu care corpul reta Vela, Mioara Nişca, VĂ INFORMĂM N-au luat niciunde vreun tă rit să repună in folosiri-,
rea Soa- calurilor o unitate de didactic al şcolii se antre învăţătoarele Victoria Ghel- anume premia pentru felul ţâ moara minată de forţa
:doara : învăţămînt din comuna nează şi la munca de gos ga, Rodica Doica, Maria cum le arată comuna. Peş apei şi nelolosită de multă
1
-II (Fla- Crişcior e pregătită să-şi... podărire, nu numai la cea Hurdea, Marioara Oprişa, • Vorbe bune, de lau tişu Mic nu se deosebeşte vreme '. Cum nu mai e
Driile I-II redeschidă porţile pentru de instruire şi educaţie, a- Magdalena Mihuţa, educa dă, pentru activitatea de în nici un fel de alte aşe prea mult şl se face anul
iul iepei noul an şcolar. Chiar aşa ! portul pe care îl are la pusă în această campanie zări. Mal depărtată, ce-i de cînd ne-a fost anunţată
toarea Ana Trif, maiştrii
zbunarea Şcoala generală nr. 1 din toate realizările şcolii co Doina Zbîrcca, Nicolae A- agricolă de membrii C.A.P. drept, de şoseaua care lea promisiunea (care doar atit
PETRO- Crişcior este, la această mitetul cetăţenesc de pă dămuţ — fiecare e şi un Mănerău care, între primii gă Deva de Hunedoara, a rămas), reamintim celor
(Unirca); oră, o bijuterie. Coloritul rinţi. bun gospodar. Oricare este au terminat ambele praşile mai afundată în belşugul ce-ar trebui să se-nvredni-
(7 No- viu, pastelat al interioare Cu frumuseţea modestiei, ‘ părtaş — ca şi elevii — la la porumb şi sfecla fura natural al meleagului... In cească de reparaţia morii
I Cava- lor, curăţenia deosebită de „vina" o dau unii pe alţii. dezvoltarea în şcoală a se jeră; au terminat recolta că ar trebui să treacă o-
. le I-II pe coridoare şi din sălile „Aseultaţi-mă ce vă spun, riciculturii, a cuniculicul- rea fîneţelor naturale de pe rest, case zvelte, arătoase dată şi Io fapte. Nu se
\N i Gră de clasă se armonizează colectivul şcolii are un ma turii, a pomiculturii. cele 30 ha, a trifoiului şi şi grădini, multe grădini în face ca pentru un sac de
it) : LO- cu panourile sugestive ale re merit. De opt ani îl cu lucernei care în iarnă vor şirate de-a lungul kilome boabe, gospodarii să bată
1 din Oz propagandei vizuale, unde nosc" — argumenta mais In ziua documentării îndestula animalele. trilor de şosea ce străbat drumul Simeriei ori al Hu
»cto.tir.vii face casă bună cu trul Alexandru Jurca, pre noastre, Nicoleta Laslău, nedoarei, sau pe unde s-or
• Din planul stabilit
utul educativ-infor- şedintele comitetului cetă Sanda Jurca, Nicoleta Luţ, pentru acest an, C.A.P. Peş- ţinutul. Şi margini de drum mai găsi mori, cind acolo,
al acestora. Perdele ţenesc de părinţi — deşi Marius Nistora, Mioara Ma curate şi proaspăt „tunse" aproape, comuna îşi are
ase cu draperii a ştie prea bine de cîte ori tei, Mirela Grueţ, Nicoleta tişu Mic a predat la fon şi mulţime de pomi aple propria so moară I
cromatică se asortea- părinţii au fost alături de Pavel — peste 40 de elevi dul de stat 48 hl lapte de M O SIMPLA NEGLIJEN-
nuanţa soclurilor dau directorul şcolii, de cadre din clasa a VUI-a îşi luau oaie, din totalul celor 60 caţi de roade nepîrgui.te. JĂ ?. Unitatea patronatoa-
oarelor şi cabinete- le didactice şi elevi la toa rămas bun de la şcoală, hl. Primăria. Un sediu de con re a C.A.P. Peştişu Mic este
în care mobilierul te împlinirile de azi. „Eu „în viaţă să doriţi mereu • 65 la sută din canti siliu popular comunal nici Uzina nr. 4 din C.S. Hu
ază cu cel din me sînt numai de un an în să vă autodepăşiţi" — în tatea de lină predată de modern, dar nici străvechi. nedoara, uzină ce a spri
rita n — o notă a- demnurile fostei diriginte,
) acest colectiv, unde nu e acelaşi C.A.P. a fost re Şi o grădină. Gospodăreşte jinit mai micile sau mai
de originalitate şi deloc uşor să munceşti, dar prof. Maria Ştefan îi va cepţionată la calitatea I. marile probleme ale agri
Şi nu se poate cînd văd cum se lucrează mobiliza cu siguranţă şi în îngrijită, cu migală .şi pri cultorilor, neglijind insă pe
că o asemenea am- îmi amintesc mereu de ce anii de liceu spre care se • In zestrea C.A.P. Dum cepere, cum numai oame cea a terminării acoperişu
i r-n (t’a- umiiia nu influenţează po rinţele pe care trebuie să îndreaptă acum, lăsînd în brava a fost inclus, din a- nii ogoarelor ştiu să facă. lui finorului, care încă din
zitiv procesul intructiv-e- ceastă primăvară, un nou
IIAŢEG : le incumbe un conducător urmă cu nostalgie şcoala saivan care poate adăposti Straturi de legume şi zar anul trecut trebuia să fie
i — seriile ducativ din şcoală. O re de unitate şi unde atribu de 8 ani, dar purtînd cu 500 de oi. gata. Câ-şi au şi siderur-
AZI : T'a- levă şi procentul de sută tul de bun gospodar este ei mîndria de a fi fost zavaturi, flori şi zonă verde giştii problemele lor de re
CALAN : la sută al promovabilităţii, primordial — spunea pro părtaşi la împlinirile ei de ® In prezent, efectivul la un loc. Dar nu de-a zolvat nu contestăm. Dar
cultură) ; şi eforturile pentru redu fesorul de matematică Con azi şi la buna ei gospodă de bovine al comunei nu valma. Intr-o anume ordi nici obligaţiile de unitate
'lan (Mu- cerea mediocrităţii, şi suc stantin Tuhuţ despre care rire. Că nu e puţin lucru mără 685 de capete, faţă patronatoare nu pot ii ne
ne. Rostuite toate cu ştiin
Amintiri cesele la concursurile de am aflat cită contribuţie ca la ora debutului vacan glijate sau..Mminate an de
creaţie tehnico-ştiinţifică — are nu numai la însuşirea ţei mari o şcoală să fie de 600 cîte erau în urmă ţă şi simţ gospodăresc cum an. Cu un strop de bună
unde „Semaforul electric" de către elevi a disciplinei gata spre a-şi deschide cu 5 luni, la recensămân la tot pasul întîlneşti pe voinţă, şi încă un gram de
şi „Aparatul automat de fundamentale pe care o porţile în noul an de în- tul animalelor, cînd se drumul care duminica îi ajutor, cu mai multă iniţia
udat straturi" au fost pre predă, ci şi la gospodări tivă din partea celor doi
COLEj miate pe judeţ — şi între rea şcolii. Profesorii Flo vătămînt. constatase că faţă de 1982 farmecă pe... turiştii ce parteneri fînarul ar li aco
cerile de pregătire a tine LUCIA LICIU numărul acestora scăzuse merg spre Valea Nandru perit, şi încă o problemă
retului pentru apărarea cu 62 de capete. lui. rezolvată.
\rta“, ore-»
:1 de stat patriei şi „sanitarii price
î cu pre puţi" (locurile II pe ju
ia estra- deţ) sau din cadrul Festi UITE TURMA, NU E TURMA
Icorge Mi-
igen Aron. valului naţional „Cîntarea „...Poate citeşte ziarul ! registrul agricol al aşe nul din produsele ce
României", cînd dansurile Poate doar aşa se va mij zării. Atît doar că în pe trebuie să le livreze
izBBBifissasa (popular şi modern), mon loci întîlnirea la care, în rioada următoare, cea a statului. Nu e deloc
tajul literar-muzical, corul nenumărate rînduri, l-am încheierii contractelor cinstită asemenea si
de voci egale s-au clasat AVEŢI CUVINTUL invitat pe Nicodim Chi- dintre crescătorii de ani tuaţie. Un om cu nici 10
pe primele două locuri în rilă. Trebuie să clarificăm male şi fondul centralizat oi predă şi miel şi lapte
etapa judeţeană.
liil pentru • Locuinţa mea se aflâ făcut pînă acum trei ce odată situaţia, căreia deo al statului, a fost cu ne şi brînză, pe cînd celui
3 : Vremea Cît loc ocupă munca camdată nu i-am aflat putinţă ca bătrînul gos cu peste 50 să nu-i pu
I instabilă, la p curbâ periculoasă pe reri în care am cerut să mi nici o rezolvare" — ne podar să se poată pro
rar noros. productivă în procesul in '■unde circulă camioanele cu se elibereze autorizaţia tem pretinde nimic ?“ —
şi averse structiv ? E suficient să fii lemne de la pădure. Cum pentru construcţia unui spuneau cei desemnaţi de nunţa în privinţa obliga se întreabă şi se miră
le, însoţite în preajma lotului şcolar cetăţenii Peştişului Mic ţiilor de care trebuie să gospodarii comunei.
ectrice. Cu — unde rîd în soare, în acestea sint foarte lungi, gard. Cimentul pe care să conducă activitatea ob-
i cădea şi îmi rup mereu gardul îm l-am cumpărat pentru gard se achite. Ce s-a întîm- Mai mult decît atît, stă-
va sufla treţinute „la zi“, porum prejmuitor. Am sesizat con a început să se întărească. ştei. Dar despre ce este plat ? în răstimpul de ca pînul actual al turmei
Jle intensi- bul, sfecla, cartofii, rădă- vorba ? re vorbim, ginerele lui
durată de siliul popular, miliţia din (Popa Petru lui Victor - n-a catadicsit nici măcar
ictorul ves- cinoasele, varza — sau a comună, dar nu vine ni satul Hobiţa, nr. 45, co In februarie anul aces P.P., Chirilă Nicodim, lo să lămurească situaţia la
ile minime livezii frumos împrejmui meni la faţa locului. Am muna Pui). ta, precum bine se ştie, a cuitor al Devei, revizor primărie, să anunţe dacă
Intre 14 şi te, cu cei 126 meri pe rod, fost efectuat recensămîn- contabil la I.C.S.M.I. Că- în cele din urmă oile au
e suficient să urmăreşti o tul animalelor. Pe atunci lan, a luat frumuşel tur fost „transferate" şi în
întrecere în noua sală spor SESIZARI-SOLUŢII în gospodăria lui Poenar ma şi a transferat-o, pa- alt registru agricol. Ori
va fi tivă dată recent în folosin . Pal, locuitor al satului re-se la Nădăştie, pentru cum, pentru descîlcirea
cerul mai ţă, sau în aer liber, la cele • „Incepînd cu data de tiv categoria a 4-a, treap-
r cădea a- ' Almaşu Mic existau 53 perioada păşunatului. „So acestei poveşti timpul nici
, . însoţite trei mese de tenis şi patru 1 aprilie a.c-., posturile de ta 1". Am citat din răs- de oi, pe care, bineînţe crul are trecute în poziţia acum nu e trecut...
i electrice, de şah abia construite, pen 'maca.ragiu au fost tarifate punsul serviciului personal- les, omul le-a declarat din registrul agricol al
la moderat tru a-ţi face o imagine a în categoria a 4-a. in a- învăţămînt - retribuire al
temporare cu sinceritate, urmînd ca Peştişului Mic toate 53 Rubrică realizată de
ă din vest gospodarilor şcolii. ceste condiţii, reveniţi la C.S.H., dat macaragiului turma să figureze în de mioare şi nici un CONSTANTA
(Meteorolog Primarul comunei, tova Încadrarea avută — respec- loan Bozinfan.
Pronccnco). răşa TTcrta Faur, releva dreptul numelui său în contract încheiat la vreu FOPESCU-CORPADE
calităţile de bun gospodar
